Sign in to follow this  
wirespot

Conversie ghidon MTB pentru oraş

Recommended Posts

Mi-am propus să trec de la flatbar clasic (headset cu filet, dimensiuni 25.4mm cu 22.2mm) la un ghidon gen "moustache", cum ar fi Nitto Dove sau On-One Mary sau acesta etc. pe bicicleta de oraş (la origine un MTB ieftin). Motivul e o poziţie a mîinilor un pic mai relaxată, un unghi de 15+ mi se pare mai natural pentru încheieturi. Nu mă sprijin excesiv pe mîini, mi-am reglat bine toate cele, dar mă deranjează totuşi unghiul zero. De fapt nici nu prea înţeleg de ce există ghidoane cu unghi zero, nu mi se pare deloc natural, dar pe de altă parte toată lumea foloseşte tastaturi drepte şi nu zice nimic. :)

Am deschis acest thread ca să putem împărtăşi experienţe, idei, sugestii etc. (Realizez că tot impresia "pe viu" va fi hotărîtoare, nu mă aştept să decid exclusiv teoretic.)

Un aspect important: poziţia mea pe bicicletă nu este verticală şi nici nu intenţionez să fie.

Un ghidon cu drops ar oferi probabil o gamă mai largă de poziţii pentru mîini, dar cred că m-aş complica prea tare. Cu unul din ăsta "moustache" sper să scap la modul ideal cu zero modificări în rest, să pot muta totul de pe ghidonul vechi pe ăsta. Minimul necesar de fapt ar fi să meargă montate schimbătoarele (care-s de tip "combo" cu trigger shifters). Oglinda retrovizoare şi clopoţelul au prinderi foarte adaptabile, iar dacă manşoanele nu se potrivesc e irelevant, sînt nişte ieftinăciuni absolute.

Plănuiesc să mergi prin tîrguri de vechituri, că prin magazinele noastre n-am văzut nimic asemănător.

Poate că un ghidon de downhill ar fi mai potrivit? Dar nu ştiu dacă se găsesc pe 25.4mm, plus că sweepback la downhill pare limitat la 10 grade? Nu prea mă pricep la piese de DH.

O discuţie interesantă pe temă, cu poze.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am făcut rost de:

* Cîteva ghidoane alternative, cu stiluri variate (downhill, city, MTB), rise-uri între 40mm la 90mm şi backsweep-uri între 10 şi 45 grade.

* Un adaptor de la headset pe filet la pipe pe şuruburi. (Pentru cei care n-au mai văzut: e pur şi simplu o ţeavă cu montare de pipă pe filet, care în partea de sus oferă o zonă pe care se poate monta o pipă cu şuruburi).

* O pipă reglabilă cu unghi variabil.

Pipa veche era pe filet, 65mm de la maximum insertion la şurub (că aşa o ţineam, la maxim), 100mm de la şurub la ghidon, unghi de ~40 de grade. Ghidonul original era un flatbar cu backsweep foarte mic (5-6 grade), lăţime 584mm.

Scopul, vă reamintesc, este circulaţia prin oraş cu mîinile într-o poziţie mai relaxată, mai naturală. Şaua o reglasem deja, după cum am spus (înălţime şi distanţă de ghidon) pentru poziţia pe care o simt cea mai ok pentru picioare cînd pedalez, deci nu mai aveam cum îmbunătăţi situaţia prin ea. Intuiesc că de fapt principala problemă este cadrul care este un pic cam lung pentru mine, dar fiindcă nu am de gînd să mă apuc să schimb cadrul singura alternativă rămăsese pipa şi ghidonul.

După diverse combinaţii (şi după ce m-am distrat vînînd capetele de la şuruburile de filet prin headset), iată ce am obţinut:

* Adaptorul îmi suplimentează cu vreo 30mm înălţimea de montare a pipei, deci din start am obţinut o înălţare.

* Am apelat la pipa reglabilă pentru că n-am găsit o pipă de 25.4 suficient de scurtă şi cu un unghi suficient de pronunţat pentru a obţine pe lîngă înălţarea poziţiei ghidonului şi tragerea lui mai spre spate. Am montat pipa reglabilă la unghi de 45-50 de grade. Din cauză că este mai voluminoasă decît pipa veche (şi mai grea, dar nu mă deranjează aspectul ăsta) poziţia finală de montare a ghidonului este cam aceeaşi pe direcţie faţă-spate ca la cea originală.

* Mi-a plăcut plusul de manevrabilitate al ghidoanelor mai late, de XC/downhill, am ales dintre ele unul cu backsweep de 10 grade, lungime 680mm şi rise de 15mm (diferenţa de nivel între centru şi capete). Voi mai reveni la el ca să-l testez mai pe îndelete.

* Pe moment primul candidat pentru o săptămînă de navetă prin oraş este un ghidon de oraş foarte similar cu Nitto Dove, cu backsweep de 45 de grade şi lăţime de 600mm. Datorită backsweep-ului pronunţat poziţia mîinilor s-a retras pînă fix în dreptul headset-ului (ştiam că nu trebuie să vin mai în spate doarece afectează drastic manevrabilitatea). Estimez că spre deosebire de ghidonul original am schimbat poziţia mîinilor cu ~10cm mai sus, ~7cm mai în spate şi ~1cm mai spre exterior. Plus schimbarea de unghi, de la 5-6 grade la 45 de grade.

În altă ordine de idei, am identificat multe probleme cu combinaţia de pipă+ghidon originală. La dimensiunea şi forma pipei şi deci poziţia de montare a ghidonului nefastă s-au adăugat:

* Lăţimea relativ mică a ghidonului. Deseori m-am suprins ducînd mîinile mai spre exterior, pe end-bars, deci intuiesc că lăţimea ideală pentru mine este de minim 600mm -- da, acel 1 cm se simte!

* Din cauza backsweep-ului foarte mic şi greu de observat (well, înainte să mă educ şi să încep să fiu atent la aceste amănunte) îl montam cum se nimerea şi m-am trezit că avea curbura orientată complet aiurea (în jos şi un pic în faţă).

* Nu mi-am dat anterior silinţa să-l centrez cum trebuie şi nici nu avea acea bandă cu striaţii la centru pentru orientare, deci am senzaţia că era şi descentrat, nu suficient cît să-l remarc ochiometric, dar cum ziceam, chiar şi 1cm are efecte.

* Îmi mutasem manşoanele mai spre interior la un moment dat, acum că mă gîndesc chiar nu ştiu ce-a fost în capul meu.

* Combinaţia de bar-end pe dreapta cu retrovizor pe stînga ducea la o poziţie uşor diferită a manşoanelor, din cauza diferenţei de lăţime a colierelor la bar-end respectiv retrovizor.

Că veni vorba de retrovizor, pentru ghidonul ăsta cu formă de oraş am renunţat la retrovizorul "clasic" cu colier pe bară şi am trecut la unul cu montare pe dop în capătul barei, de care-s extrem de mulţumit. Este parabolic nu plat şi deci cîmpul vizual e mult mai mare (cu corolarul prezentării distanţelor mai mari decît în realitate) şi are reglaje în două puncte, plus că pot să-l pliez şi depliez foarte simplu fără a pierde vizibilitatea. La cel vechi dacă-i schimbam poziţia un pic era jale. Deci vă recomand acest retrovizor. Cred că ăsta este deşi acolo pe site nu scrie nimic, uitaţi o imagine mai bună.

Închei cu o imagine comparativă între original şi ce am obţinut acum, revin cu impresii peste cîteva zile. Scuze pentru calitatea pozei, nu mi-a dat prin cap să fac poze înainte de a mă apuca de lucru şi după aceea tot ce-am putut face a fost să caut o poză mai veche.

post-11224-0-20078400-1316878904_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cam asa ghidon am pus eu pe o bicla, si e foarte placut. Totusi daca faci o curba stransa in timp ce pedalezi, risti sa dau cu genunchiul in el

Imagine postată

Share this post


Link to post
Share on other sites

Îl ştiu, ceva de genul ăsta aş fi ajuns să comand dacă nu găseam nimic pe la noi. Şi mai sînt cîteva interesante în gama Procraft Comfort.

Treaba cu genunchiul e cam ciudată, ce unghi are headsetul tău? Bănuiesc că e un unghi mai pronunţat combinat cu coarnele lăsate mult pe spate? Nu mi-a dat prin cap că ar putea fi o problemă, o să urmăresc special treaba asta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am trecut si io de prin primavara la On-One Mary. Pozitia e intr-adevar mai comoda, daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaar ... daca totul e reglat atent dupa anatomia purtatorului.

Problema unu': o directie mai "sensibila". Nimica grav, da' e ca si cum ai avea o pipa mai scurta. Adica ai mainile mai aproape decat cu un flatbar sau rise "obisnuit".

Problema doi: personal m-am ales cu o semi-paralizie (reversibila, desi dupa aprope 6 luni n-a disparut de tot amorteala) a ultimelor doua degete de la mana stanga, ca urmare a presarii unui traiect nervos din palma datorita unei pozitionari nu tocmai optime a ghidonului timp de cinci zile si aproape tot atatea sute de kilometri.

Trebuie reglata atent inclinarea si inaltimea ghidonului,un flatbar sau rise e mai iertator la inclinatii inadecvate - desi dupa ce l-am aranjat corect totu' e minunat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

După cum am măsurat, poziţia mîinilor va fi foarte similară cu cea de la flatbar, ba chiar cu 1cm mai spre exterior pe fiecare parte.

Dar lungimea pîrghiei pe care o formează ghidonul e doar parte a problemei; a doua parte este unghiul sub care se aplică forţa asupra pîrghiei şi cum trebuie să-ţi foloseşti braţele pentru a face asta. Cu cît creşte backsweep cu atît scade acel unghi. La flatbar se aplică forţa pe pîrghie foarte eficient, la aproape 90 de grade, de-a lungul braţelor, şi cred că şi greutatea trunchiului contribuie. Dacă ar fi să fac o analogie, se seamănă cu acţionatul mînerelor unei prese mecanice. Pe cînd la ghidoanele de oraş mişcarea seamănă mai degrabă cu mînuitul unei roabe, iar greutatea trunchiului se duce într-o direcţie care nu contribuie aproape deloc la viraje.

Voi fi foarte atent la efectele negative asupra mîinilor pentru că de la asta a pornit totul, flatbar-ul mi-a creat probleme cu încheieturile. Deci am văzut pe propria piele ce înseamnă ghidon neadecvat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Oare nu s-a gândit nimeni până acum să facă un aparat ultra-reglabil de măsurat/determinat forma și poziția ideală a unui ghidon pentru un ciclist? Ceva în genul unor țevi articulate care se pot repoziționa rapid, și care să-ți dea la final combinația ideală pentru toți parametrii: lungimea gâtului furcii, lungimea și înălțimea pipei, unghiurile și ridicările ghidonului. Fiindcă acum poți doar să montezi/demontezi diverse variațiuni care, probabil, trebuie să le cumperi sau să le împrumuți.

Share this post


Link to post
Share on other sites

S-au facut standuri pentru "luarea masurilor" si determinarea dimensiunilor cadrelor.

La ghidoane e oarecum mai simplu, articulatiile mainilor sunt alea care sunt .. studiul initial nu-i tare complex, in rest e vorba de reglajul facut la montaj.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am dat azi o tură.

* Excelent efectul asupra mîinilor, stresul pentru încheieturi este zero barat. Practic nu mai fac niciun efort cu ele, doar le reazem de ghidon.

* Am verificat chestia cu genunchiul în ghidon, teoretic e posibilă, practic nu am niciodată nevoie să fac curbe atît de strînse (şi implicit lente). Cînd ajung în situaţii din astea (întoarcere 180, sau ajung la o trecere de pietoni transversal şi vreau să fac 90 şi s-o folosesc, sau trebuie să fac un unghi strîns) mi se pare mai simplu să mă opresc, s-o iau pe sus, s-o repun pe noua direcţie, după care plec iar.

* E diferită mişcarea pentru săltarea roţii din faţă şi posibilităţile sînt mai mici decît la flatbar. Dar pentru cît ai nevoie pe stradă (trecut mici hîrtoape) e suficient după ce te obişnuieşti.

* Trebuie să mai reglez mici chestii, înclinarea ghidonului cu 1-2 grade, poziţionarea ideală a manetelor, caut clopoţelul aiurea unde ştiam că e la vechiul ghidon etc. Cu oglinda m-am obişnuit cel mai repede (geniale astea parabolice, excelent cîmpul vizual, dar trebuie să te obişnuieşti cu faptul că maşinile alea care par mici sînt de fapt chiar în spatele tău).

* Principala schimbare şi care are nevoie de reglaje este plasarea centrului de greutate pe direcţia faţă-spate. S-a mutat mult mai în spate şi acum e preponderent pe şa. Este excelent pentru mîini (presiune zero); aşa şi aşa pentru picioare (nu mai beneficiază de greutatea trunchiului atît de mult şi trebuie să dai la pedale ceva mai tare sau să schimbi 1-2 viteze mai jos); cam neplăcut pentru fund pentru că se sprijină serios pe şa şi acum se vede cu adevărat dacă ai o şa bună sau nu. Şaua mea, care făcea faţă ok în poziţia mai aplecată în faţă, îşi arată acum "colţii". O să mai lucrez la aspectul ăsta, o să mai fac reglaje ale poziţiei şeii şi ghidonului, cît să mut centrul de greutate un pic mai în faţă, să se mai ducă spre picioare.

* Vîntul din faţă suge masiv, din cauza poziţiei mai ridicate. Nici înainte nu era foarte ok cînd prindeam vînt din faţă, acum e jale. Asta e, nici măcar cu drops nu scapi complet de problema asta...

* Scade manevrabilitatea cu o singură mînă, din cauza retragerii poziţiei mîinilor în raport cu headset. Nu cît să nu poţi face faţă dar se simte, şi trebuie să fii atent pînă te obişnuieşti.

* Bicicleta se simte mai puţin "dinamică", ceea ce e de aşteptat avînd în vedere schimbarea centrului de greutate şi ghidonul care oferă control mai limitat.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce ghidon ai pus ? Cu On-One Mary nu ating cu genunchii iar alte "probleme" de manevrabilitate au tinut doar de obisnuinta.

Ar trebui cabluri un pic mai lungi (datorita directiei pe care pleaca acum din maneta), dar cele deja existente fac fatza - la limita.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ghidonul e un no-name, tot ce pot să spun este că seamănă foarte mult cu Nitto Dove.

Cred că şi cu un flatbar poţi atinge cu genunchiul dacă ţii neapărat, cînd ghidonul e întors suficient de mult şi genunchiul e în poziţia maximă. :) Doar că în practică nu ai ocazia să întorci suficient de mult de ghidon cît să devină o problemă.

Cu cablurile am avut şi eu probleme, după ce le-am descîlcit şi aranjat cît de cît tot sînt la limită unele. Dar o să le schimb oricum pentru că e în stare jalnică combo-ul de pe stînga -- combo-uri never again. :/

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mda, ala e PREA sweep-back pentru ceva mai sportiv gen mtb. E ok pentru city bikes :)

On-One Mary sau SQlab 345 Trekking Lenker sunt numa' bune.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Sign in to follow this