gibonu

Canalul Dunare – Marea Neagra

Recommended Posts

Superba si utila descriere ca de obicei! Asteptam cu interes continuarea!
Ma leaga si pe mine personal amintiri placute de Medgidia din anul de gratie 2003 cand am facut un tur de 3500km prin tara.






 

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ Claudiu Moga

Multumesc frumos.

Nu stiu in ce masura prezentarea este superba, insa sper sa fie utila.

Sambata, 20.10.2012 – Partea A II-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Canalul vazut pe podul de la Medgidia, directia Agigea.

Imagine postată

De pe pod am coborat pe malul nordic la Canalului (sau malul stang, in directia de mers Medgidia – Agigea).

Se coboara de pe pod, se trece pe sub pod, apoi se ajunge la gara.

Imagine postată

In fata garii este o strada (str. Plopilor daca nu ma insel) care duce direct pe malul Canalului.

Drumul de pe malul Canalului, langa intrarea de langa gara Medgidia.

Imagine postată

Probabil Capitania portului Medgidia.

Radarul de pe cladire nu cred ca functiona (nu se invartea).

Imagine postată

Macarele portuare.

Imagine postată

Fabrica de ciment Medgidia.

Imagine postată

Imagine postată

Pod de cale ferata care cred ca deserveste doar fabrica de ciment.

Imagine postată

Drumul este bun in continuare.

Imagine postată

Medgidia ramane in urma.

Imagine postată

Spre Poarta Alba.

Imagine postată

Front de asteptare, insa deocamdata nu era nimic acolo.

Imagine postată

Supraveghere si semnalizare pe Canal.

Imagine postată

Bifurcatie.

In stanga Canalul Poarta Alba – Midia Navodari iar in dreapta Canalul Dunare – Marea Neagra.

Imagine postată

Podurile (feroviar si rutier) de la Poarta Alba.

Imagine postată

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ gibonu : Ma fatai prin Dobrogea vara/in vacanta sau in rest cu alte treburi decat biciclitul de 50 de ani... Merci de poze si de noutati noi si vechi.

Asteptam continuarea...

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ moromete

Cu cea mai mare placere.

Daca crezi ca poti completa povestea cu informatii mai putin cunoscute, te rog nu ezita.

Sambata, 20.10.2012 – Partea a III-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Sub podul rutier de la Poarta Alba.

Imagine postată

De aici, trebuia sa urc in soseaua asfaltata (DN 22C) pentru a treversa pe pod Canalul Poarta Alba – Midia Navodari.

Prima optiune era sa urmez drumul de macadam care trece pe sub pod, face o bucla apoi iese, dupa cateva sute de metri in soseaua asfltata.

A doua opriune era sa urc pe scara de la baza podului.

Imagine postată

Am ales cea de-a doua optiune, iar planul inclinat din stanga scarii a fost foarte util pentru impins bicicleta.

Intrarea pe pod.

Imagine postată

Semicercul partii superioare.

Imagine postată

Prinderea intre partea superioara si cea inferioara.

Imagine postată

Podul feroviar.

Imagine postată

Si nacela care culiseaza pe sub pod.

Imagine postată

Stol de porumbei.

Imagine postată

Canalul Poarta Alba – Midia Navodari.

Imagine postată

Si Monumentul Memorial Poarta Alba.

Imagine postată

Monumentul se afla chiar la intrarea in Poarta Alba, la vreo 500 m stanga fata de DN 22C, venind directia Medgidia – Constanta, fiind perfect vizibil din drumul national (inclusiv drumul de acces).

Poza de mai jos este facuta din DN 22C.

Imagine postată

Intrarea in curtea Monumentului.

Imagine postată

Placile de langa intrare.

Imagine postată

Imagine postată

Monumentul.

Imagine postată

Imagine postată

Modulele verticale Columbia (Cernavoda) – Saligny – Medgidia – Poarta Alba – Noua Culme – Galesu – Peninsula – Midia – Constanta reprezinta locatiile fostelor colonii de munca ale detinutilor politici.

Vizitarea este gratuita si fiecare vizitator primeste un pliant explicativ.

Imagine postată

Imagine postată

Iar la final, vizitatorii sunt rugati sa scrie cateva cuvinte intr-un fel de carte de impresii.

Avand in vedere ca nu se percepe o taxa de vizitare, probabil cele cateva randuri scrise in cartea de impresii sunt singura posibilitate a avea o evindenta a numarului vizitatorilor.

Una peste alta, initiativa construirii si intretinerii monumentului este laudabila.

Indicator (pe DN 22C) spre manastirea ridicata in memoria detinutilor politici care au murit in coloniile de munca de la Canal.

Imagine postată

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sambata, 20.10.2012 – Partea a IV-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Inapoi spre malul nordic al Canalului Dunare – Marea Neagra.

Podul de cale ferata si nacela vazute mai de aproape.

Imagine postată

Imagine postată

Podul rutier pe care l-am treversat (peste Canalul Poarta Alba – Midia Navodari).

Imagine postată

Intersectia Canalelor vazute de pe celalalt mal.

Imagine postată

Sant betonat, paralel cu drumul.

Imagine postată

Malul pietruit al Canalului, spre Poarta Alba,

Imagine postată

si spre Murfatlar.

Imagine postată

Pauza la borna fluviala care indica ca mai sunt 28 km pana la Agigea.

Cel putin pe Google Maps atat arata.

Imagine postată

Spre Murfatlar.

Imagine postată

Trafic pe canal.

Imagine postată

Undeva pe la jumatea drumului intre Poarta Alba si Murfatlar, pe malul sudic se afla un mozaic (surprinzator de bine pastrat) care surprinde diverse etape de executie ale Canalului.

Imagine postată

Gramda de fier vechi in portul Murfatlar (fost Basarabi).

Imagine postată

Scurgere.

Imagine postată

Intarea in Murfatlar de pe malul nordic al Canalului.

Imagine postată

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sambata, 20.10.2012 – Partea a V-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” din Murfatlar, situata in apropierea iesirii spre Canal.

Imagine postată

Imagine postată

Intrarea in curtea bisericii,

Imagine postată

in care se afla amplasata toaca.

Imagine postată

Despre biserica.

Imagine postată

Anunt important pe usa bisericii.

Banuiesc ca pct. nr. 5 se refera la barbati.

Imagine postată

Tot prin curtea bisericii.

Imagine postată

Geamia din Murfatlar.

Imagine postată

Podul peste Canal.

Imagine postată

Imagine postată

Prinderea intre partea superioara si cea inferioara.

Imagine postată

Vedere de pe pod, spre Poarta Alba

Imagine postată

si spre Agigea.

Imagine postată

Practic de aici incepe partea cea mai spectaculoasa a Canalului.

Inainte de a cobora din nou pe malul Canalului, m-am abatut putin pe la ansamblul rupestru Basarabi si pe la lacul din cariera de creta.

Ambele sunt situate pe malul sudic al Canalului, imediat dupa ce se iese de pe pod.

Lacul nu este vreo minune.

Imagine postată

Iar la Ansamblul rupestru Basarabi n-am observat nicio miscare prin curte.

Imagine postată

Am coborat din nou pe malul Canalului si am continuat alergarea spre Agigea.

Bucata Murfatlar – Agigea am parcurs-o pe pe malul sudic al Canalului.

Podul de la Murfatlar vazut de jos.

Imagine postată

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari pentru tura, Giboane. Te-am invidiat si, de nervi, am plusat la fiecare post. Este impresionant ce se stie despre detinutii politici ce au lucrat in prima faza a canalului. Istoria Romaniei secolului 20 s-a scris cu mult prea mult sange nevinovat...

Ca sa ies din starea aceata, am sa va spun:

- Canalul Midia - Navodari a fost umplut cu apa inainte de finalizare. Ceausescu l-a inaugurat intr-o barcuta pentru ca a impus un termen nerealist pentru terminare. Canalul era plin cu bolovani din derocari, el a mers cu o barcuta cu chila plata (pescaj redus) dupa care canalul a fost golit si excavatoarele au reluat lucrul;

- localitatea Murfatlar s-a numit o vreme Basarabi datorita incapacitatii lui Ceausescu de a-i rosti in mod corect numele: el ii spunea "MUFLATAR". A dispus schimbarea numelui localitatii. Din 1991 localitatea a redevenit Murfatlar.

- la studiile realizate pentru ecluze, cu umilinta unui incepator, am participat.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Din cate stiu, de abia dupa 2000 canalul a inceput sa aduca profit. Un profit atat de mic incat costurile de productie se vor amortiza in 600 de ani, fara a se lua in calcule cheltuielile de mentenanta. "Costurile" in vieti omenesti, si ele imense, fie sub Dej (peste 10.000) fie sub Ceausescu.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Imaginile cu canalul, mai ales acel mozaic, imi amintesc de prietenii care au muncit acolo ca sclavii, au murit acolo, ...

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ a_mic

Multumesc.

Intr-adevar, povestea detinutilor politici de la prima faza a Canalului este tragica.

Exista cumva vreo statistica din care sa rezulte cat din cele doua canale a fost construit de catre detinutii politici?

Eu n-am gasit asa ceva si nici doamna custode de la Monumentul de la Poarta Alba nu a stiut sa-mi spuna.

Un amanunt interesat este ca au existat oameni care au prins ambele faze in constructia Canalului.

Am auzit odata la Radio Romania Actualitati cum un fost detinut politic povestea despre perioada petrecuta la Canal.

Apoi, dupa eliberare a reusit sa se reabiliteze, sa faca o facultate tehnica si sa ajunga sa lucreze ca specialist in faza a 2-a a costructiei Canalului.

Inainte de inaugurarea din 1984, in aula Academiei Romane a afirmat ceva de genul: “Am inceput Canalul ca rob si l-am terminat ca specialist”.

Drept pentru care a fost saltat din nou de catre Securitate.

In alta ordine de idei, multumesc pentru completari.

Daca se poate, despre cele doua centrale electrice de 5 MW din ecluza de la Agigea poti sa ne spui ceva?

Si o mica corectie: Murfatlar a revenit la denumirea actuala la 01.01.2008. Cel putin asa scrie pe site-ul primariei locale.

@ Trevizes

O constructie de asemenea amploare nu se amortizeaza peste noapte.

Iar perioada in care se amortizeaza este relativa.

Din cate stiu, la inaugurarea din 1984 se preconiza o amortizare in 200 de ani.

Asta la valoarea banilor si nivelul estimat al traficului fluvial de atunci.

Pe langa profitul direct pe care il aduce sau nu Canalul, ar mai trebui luat in considerare profitul indirect.

O parte clara a acestui profit indirect cred ca este diminuarea traficului fluvial din Delta Dunarii.

Subiectul ecologie – delta - patrimoniu UNESCO – poluare este prea bine cunoscut si nu are rost sa-l dezbatem noi aici.

Probabil ar mai putea constitui o sursa primara pentru irigatii, insa asta e alta problema.

In alta ordine de idei, ideea construirii Canalului este veche, de pe vremea cand Dobrogea era inca posesiune otomana.

Apoi, a fost reluata in perioada interbelica si in final realizata de catre comunisti.

Asadar, dupa mintea mea de ne-specialist, nu cred ca este chiar o constructie ilogica.

Mai ales ca acum Canalul asigura legatura pe apa dulce intre Constanta si Rotterdam, pe ruta Dunare – Main - Rin.

Altfel spus, cred ca nemtii au avut ceva in cap cand au finalizat in 1992 canalul Main – Dunare.

@ Frank

Din pacate, trecutul nu-l putem schimba.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sambata, 20.10.2012 – Partea a VI-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Drumul pe malul sudic al Canalului devine mai ingust.

Imagine postată

Malul taluzat cu cuburi de beton.

Imagine postată

Imagine postată

Dupa cuburi urmeaza o bucata cu grinzi de beton.

Imagine postată

Alternanta cuburi – grinzi.

Imagine postată

Lucrari la taluzul Canalului.

N-am inteles prea bine, insa se pare ca grinzile vor inlocui cuburile.

Imagine postată

La santierul din poza de mai sus am avut singura intalnire cu cainii.

Initial au venit destul de fiorosi spre mine, insa s-au calmat repede cand au auzit fosnetul pungii apoi au primit painea pe care o cumparasem din Medgidia, tocmai pentru astfel de intalniri.

Malul nordic al Canalului.

Imagine postată

Probabil puncte de supraveghere, fiind destul de multe de-a Canalului.

Iar scara de acces ori nu a fost montata ori a ajuns la fier vechi.

Imagine postată

Calitate drumului ramane buna.

Imagine postată

Pe malul nordic, probabil pentru a dimunua forta apei care vine de pe camp atunci cand ploua mult. Parca sparge-val se numeste.

Imagine postată

Autostrada A2, vazuta din lateral,

Imagine postată

si de jos.

Imagine postată

Pe bucati scurte se pierde contacul vizual cu Canalul.

Imagine postată

Sparge-val pe malul sudic.

Imagine postată

Pe fundal, incepe sa se vada mai bine Monumentul Tineretului de la Straja.

Imagine postată

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa nu relativizam lucrurile, probabil Imperiul Otoman se gandea sa faca o astfel de lucrare cu muncitori platiti. Regimul Dej a inventat o lucrare doar ca sa lichideze o generatie intreaga, iar la Ceausescu a fost megalomanie si propaganda politica, s-a lucrat cu voluntari, cu armata, in nici un caz nu s-au urmarit criterii economice.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ Trevizes

Poate nu m-am exprimat corect.

Am spus ca estimarea perioadei de amortizare unei astfel de constructii este relativa.

Pot sa apara multi factori care sa schimbe estimarea initiala (cum ar fi o criza economica).

In rest, banuiesc ca oricine este de acord cu faptul ca constructia Canalului "a fost o megalomanie si propaganda politica, s-a lucrat cu voluntari, cu armata, in nici un caz nu s-au urmarit criterii economice".

La fel ca si constructia Transfagarasan-ului.

Cu toate astea, cel putin din punctul meu de vedere, atat Canalul cat si Transfagarasan-ul sunt niste lucrari de inginerie care merita admirate.

Admirate din punctul de vedere al executiei tehnice nu al criteriilor economice.

Sambata, 20.10.2012 – Partea a VI-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Monumentul Tineretului de la Straja este amplasat undeva deasupra Canalului.

Pentru a ajunge la monument se paraseste malul Canalului pe un drum care urca vreo 2-300 de metri in lungime.

Drumul care urca iese in camp, apoi se vireaza stanga catre monument.

Drumul din camp.

Imagine postată

Spre monument.

Imagine postată

Sparge – val vazut de sus, inainte de monument.

Imagine postată

Monumentul.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Realizat de catre artistul Pavel Bucur si ianugurat in primavara anul 1988.

Simbolizeaza un inger fara aripi si a fost construit din fondurile UTC (Uniunea Tineretului Comunist).

Se pare ca UTC-ul a asigurat fonduri pentru constructia a 10 km din lungimea Canalului.

Statuia are 38 de metri inaltime iar soclul pe care este amplasat are aproximativ 10 metri inaltime.

Inaltimea soclului se obsesva mai bine in poza de mai jos, comparativ cu bicicleta.

Imagine postată

Soclul pe care se afla statuia este triunghiular.

Pe fiecare latura a triunghiului era cate un basorelief din bronz, infatisand probabil scene similare cu mozaicul de langa Poarta Alba.

Fiecare basorelief de bronz cantarea in jur de 15 tone.

Toate basoreliefurile au fost furate iar o parte dintre ele au fost recuperate de la un centru de colectare a fierului vechi din Calarasi.

Statuia este construita din placi de inox, montata pe un schelet metalic solid.

Imagine postată

Conform artistului, monumetul de la Straja este al doilea monumet din lume de acest fel, dupa Statuia Libertatii de la New York.

Toate informatiile legate de monumetul de la Straja le-am gasit intr-un interviu cu artistul plastic.

http://www.adevarul.ro/locale/constanta/Constanta-monumentul_tineretului-Straja-statuia_libertatii-canalul_dunare-marea_neagra-pavel_bucur-jaf-bronz-basorelief-ceausescu_0_649735537.html#

Priveliste asupra Canalului de la monument.

Spre Agigea.

Imagine postată

Spre Murfatlar.

Imagine postată

Inclusiv podul peste Canal al autostrazii A2.

Monumentul se vede foarte bine si de pe autostrada.

Imagine postată

Stol de pescarusi.

Imagine postată

Pe care nu ii deranja prea mult vantul care sufla cu putere.

Imagine postată

Langa monumet ogorul se muncea chiar daca era sambata dupa-amiaza.

Imagine postată

Drumul care coboara pe malul Canalului, altul decat cel pe care am urcat.

Imagine postată

Monumentul ramane in urma, iar eu continui alergarea spre Agigea.

Imagine postată

  • Upvote 7

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ gibonu : Aferim pentru posturile domniei voastre, vorba vecinului meu din Constanta, care este de religie musulmana (turc). Noutati la ce ati scris... nu am... decat poate colaterale !

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cum ai reusit sa ajungi pana la Medgidia pe A2 pe bicicleta ? Cum ai reusit sa scapi de patrulele autostrazii ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ moromete

Cu cea mai mare placere.

Sunt bune si aspectele colaterale legate de Canal.

@rotax

Poate nu m-am exprimat eu corect sau coerent.

Insa chiar nu stiu cum ai ajuns ca concluzia ca am mers "pana la Medgidia pe A2 pe bicicleta" .

Sambata, 20.10.2012 – Partea a VII-a.

Medgidia – Castelu – Poarta Alba – Murfatlar – Monumentul de la Staja – Agigea – Lazu – Constanta.

63 km

Calitatea drumului mai scade.

Imagine postată

Plus ca mai apar si niste zone scurte cu balti.

Imagine postată

Avand in vedere faptul ca restul drumului era uscat, acele balti nu au fost o problema.

Insa, daca restul drumului nu era uscat, atunci era mai nasol.

In sensul ca pe jos este o argila pacatoasa, care se lipeste imediat de bicicleta.

Convoi de 6 barje.

Imagine postată

Imagine postată

Ansamblul de 2 barje dispuse una langa alta se numeste FILĂ.

Ansamblul de file, dispuse una in spatele celeilalte se numeste DANĂ.

Asadar, convoiul din pozele de mai sus era dispus in filă dublă, dană tripla.

Ansamblul filă dublă, dană tripla constituie lungimea maxima pentru a putea trece prin ecluze.

Sau cel putin asa se spune in filmul de prezentare a Canalului.

Impingatorul convoiului de barje, sub pavilion german (desi Colmar este in Franta).

Daca impingatorul se ducea la el acasa, avea ceva de mers.

Imagine postată

Sant pentru scurgerea apei.

Imagine postată

Imagine postată

Spre Agigea.

Imagine postată

Din nou cuburi de ciment.

Imagine postată

Sparge-val curbat, pe malul nordic.

Imagine postată

Ultima bucata a Canalului (deja se vedea podul rutier de la Agigea).

Imagine postată

Podul vazut de aproape.

Cele doua macarale albastra de langa pilon, desi par macarale portuare sunt pe pneuri.

Erau pregatite pentru lucrarile de reparatie ale podului.

Imagine postată

Aici se termina drumul de pe malul canalului.

Pe langa ghereta (unde nu era nimeni) exista un loc de trecere pentru pietoni.

Imagine postată

Pe podul de la Agigea, directia Lazu – Constanta.

Imagine postată

Din pacate, poza cu ecluza de la Agigea n-am mai apcat sa fac din cauza intunericului.

In Lazu a inceput sa ploua usor, asa ca am scos geaca de ploaie.

Ploaia s-a oprit la intrarea in Constanta, insa n-am mai stat sa dau jos geaca de ploaie, pentru ca ma grabeam sa ajung la gara, ca sa prind trenul catre Medgidia de la ora 19.36.

Am ajuns in gara cu vreo 10 minute inainte de plecarea trenului.

Am incercat sa-mi iau si bilet pentru bicicleta, insa casiera de acolo nu a stiut sa butoneze computerul incat sa printeze biletul (pentru bicicleta).

Oricum, s-a straduit sa ma ajute pentru ca a avut o conversatie cu colega de genul “Fată, la personal dam bilete de bicicleta?”

Pana la urma, mi-a recomandat sa vorbesc cu nasu’ in tren.

In tren, spre Medgidia.

Imagine postată

La un moment dat, la o manevra mai brusca a trenului bicicleta s-a intins la orizontala.

Pe holul vagonului era intuneric, asa ca n-am vazut ca din buzunarul lateral al gentii de ghidon a cazut setul de imbusuri.

Noroc ca l-a vazut nasu’ (cu lanterna).

Apoi, bineinteles ca m-a intrebat de biletul de bicicleta.

I-am spus de recomandarea casierei din gara.

Nasu’ mi-a raspuns “Hai, da si tu de-o tuica”.

A fost multumit cu 5 lei (mai ales ca mi-a gasit si setul de imbusuri pe podeaua vagonului).

In gara la Medgidia, probabil de-o varsta cu Canalul.

Imagine postată

Si instructiunile de utilizare.

Imagine postată

Din gara, urmatoarea oprire a fost la carciuma Tanta si Costel.

Ziua s-a terminat cu o tochituta (cam putina carne) si un spritz.

Imagine postată

As fi baut un Murfatlar, ca doar eram langa podgorie.

Insa in menu erau doar sortimente dulci sau demi-dulci.

  • Upvote 6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Interesanta tura. O trec si eu pe lista. Merci ptr poze si relatare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ VladG

Multumesc frumos.

Cu cea mai mare placere.

M-as bucura ca povestea asta sa te ajute, ca minima documentare, pentru o tura in zona.

Duminica, 21.10.2012 – Partea I-a.

Medgidia – Mircea Voda Gara – Saligny – Cernavodă

37 km

La parterul hotelului in care am stat era un restaurant.

Si dupa cum m-am asteptat, sambata seara era o nunta.

Insa hotelul era foarte bine izolat fonic, astfel incat doar se auzea in surdina muzica de la nunta.

Desi mi-am propus sa ma trezesc la ora 07.00, la ora 08.20 dormeam ca valiza-n gara.

Am fost trezit de cineva care ciocanea discret la usa.

Era chelnerul de la restaurant, cu menu-ul de la micul dejun in mana.

Omu’ s-a scuzat si mi-a spus ca petrecerea de la nunta inca nu s-a terminat.

Mi-a intins menu-ul, rugandu-ma sa-i comand micul dejun pe care urma sa mi-l aduca in camera.

I-am spus ca nu-i nicio problema, ca cobor eu la micul dejun si ca nu ma deranjeaza ca nunta inca nu s-a terminat.

Chelnerul s-a mai scuzat inca odata si mi-a spus ca ma asteapta, la ce ora vreau eu.

La ora 09.00 am coborat in restaurant.

Nunta se terminse, nuntasii plecasera, acum se stangeau boxele si se dadea cu matura.

Am intrebat de curiozitate daca asa sunt in general nuntile la Medgidia si am aflat ca in mod normal se termina pe la orele 05-06.

Asadar, nunta asta a fost o exceptie.

Micul dejun identic cu ziua anterioara.

Dupa micul dejun am platit cazarea si i-am spus chelnerului ca ma duc sa-mi stang lucrurile si ca eliberez camera.

L-am mai intrebat daca pot lasa masina in parcarea hotelului pana dupa-amiaza.

Am fost asigurat ca nu este nicio problema cu parcare si ca eliberarea camerei nu este o urgenta.

Frumos din parte lor.

Camera, cu tot cu bicicleta.

Imagine postată

Inainte de a merge pe malul Canalului, m-am mai plimbat putin prin Medgidia, catre iesirea din oras spre autostrada A2.

Intr-un parc (Parcul Posta dupa Google Maps) am remarcat doua busturi.

Imagine postată

Mehmet Niyazi, a fost poet, jurnalist, profesor, lider al comunitatii tatare din Dobrogea.

Este inmormantat in Medgidia, unde a trait mult timp.

Imagine postată

Ataturk nu are nevoie de nicio prezentare.

Monumentul Eroilor Sarbi, din cimitirul ortodox din Medgidia.

Imagine postată

Placile de la baza scarii.

Imagine postată

Imagine postată

Inscriptia bi-lingva.

Imagine postată

Stema Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.

Imagine postată

Se pare ca este cel mai mare monument militar sarbesc din afara Serbiei.

Este ridicat in memoria sarbilor, croatilor, bosniacilor si slovenilor care au luptat in Primul Razboi Mondial, alaturi de armata romana in Dobrogea, in 1916.

Voluntari au fost organizati sub forma unei divizii in armata tarista.

In afara se sarbi, restul componentilor erau prizoneiri sau dezertori din armata austro-ungara.

Au ales sa lupte sub comanda sarbeasca deoarece Serbia era singurul stat independent din viitorul Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.

Ofiterii acestei divizii de voluntari erau sarbi, proveniti din armata sarba care se afla refugiata undeva pe langa Salonic.

Interesant este faptul ca pentru a ajunge de la Salonic la Odesa (locul in care se alfa in pregatire divizia de voluntari) acei ofiteri au trebuit sa faca un ocol maritim prin Egee – Mediterana – Gibraltar – Atlantic – Canalul Manecii – Marea Nordului – Atlantic pana la Murmansk, apoi au continuat calatoria cu trenul pana la Odesa.

Mai multe detalii despre acest monument se gasesc aici:

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/voluntari-sarbi-frontul-romanesc-dobrogea

Dupa ce am plecat de la monument, fiind cu palaria in cap, am fost intrebat de doi copii ceva de genul “nenea, dvs. sunteti caiboi”.

Tot in cimitrul ortodox din Medgidia se afla parcela ostasilor sovietici.

Imagine postată

Steau rosie din varf a disparut.

Imagine postată

Inscriptia de la baza.

Imagine postată

Stemele unor state care nu mai exista.

Imagine postată

Mormintele cu stea rosie.

Imagine postată

Sergent Mihailiuc Ivan (sper ca am citit bine).

Imagine postată

Se observa ca si in cimitirele miltare sovietice, la fel ca si in cele germane sunt inscrise datele de nastere si deces.

Fata de cimitirele militare ale Commonwealth-ului sau americane, unde este scrisa doar data decesului.

Plăcuţ-bilingv in romana si turca.

Imagine postată

Imagine postată

Din nou despre Ataturk.

Imagine postată

Traditiile se pasteaza.

Imagine postată

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ moromete

Cu cea mai mare placere.

Sunt bune si aspectele colaterale legate de Canal.

In gara la Medgidia, probabil de-o varsta cu Canalul.

Imagine postată

Si instructiunile de utilizare.

Imagine postată

......

.....

Acest tip de telefon este primul tip de telefon inter-urban public in Romania de uz PTTR. Functiona cu fise de 1 sau 3 lei , aparut cam o data cu proiectul Canalului (1975?). Daca aveai fise... vorbeai acasa sau cu prietenii fara sa astepti la bunavointa unei operatoare de telefonie de la Posta. Anterior si simultan .....existau unele de uz local cu fise de 25 de bani.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

O tura cicloturistica intr-adevar profi .

@gibonu , de aici trasesem concluzia ca ai mers pe autostrada . "Plus o pauza in prima parcare de pe A2 ca sa curat si sa ung lantul de la bicicleta."

Share this post


Link to post
Share on other sites

Impingatorul convoiului de barje, sub pavilion german (desi Colmar este in Franta).

Daca impingatorul se ducea la el acasa, avea ceva de mers.

Imagine postată

Numele impingatorului e "Colmar"

Das Schiff COLMAR (IMO: None, MMSI: 211557960) ist ein Schlepper und fährt unter der Flagge von Germany. Hier finden Sie die letzte bekannte Position aus dem AIS-Signal, technische Einzelheiten, Schiffseigner und -Manager, Tonnagen und das Logbuch der Hafenanläufe, die in der FleetMon Schiffsdatenbank aufgezeichnet wurden.

  • Flagge:Germany
  • IMO:–––
  • MMSI:211557960
  • Rufzeichen:DG3933
  • Bruttoraumzahl:–––
  • Länge:178 m
  • Breite:33 m
  • Max. Tiefgang:2.5 m
  • Geschwindigkeit (Durchschn./Max.):Upgrade!
  • Tragfähigkeit (tdw):–––
  • Baujahr:–––

Vasul COLMAR (IMO: None, MMSI: 211557960) este un remorcher si navigheaza sub pavilion german.

IMO = International Maritime Organization

MMSI = Maritime Mobile Service Identity (un numar unic alocat fiecarui vas care ajuta la identificare si comunicare cu vasul respectiv).

http://www.fleetmon.com/vessels

(Pe langa datele tehnice ale vasului) aici veti gasi (daca s-au inegistrat) ultima locatie cunoscuta a semnalului AIS, detalii tehnice, proprietarii si administratorii vasului, greutatea marfii transportate si jurnalul de bord cu privire la escale.

AIS signal = Automatic Identification System (sistem automat de urmarire folosit pentru identificarea si localizarea vaselor)

Se pare ca COLMAR poate functiona atat ca remorcher cat si ca impingator.

Am inteles ca exista si astfel de vase, cu dublu rol.

In fisa lui de pe site, apare ca remorcher, insa in poza de pe Canal se vede clar ca impinge convoiul de barje.

Tot conform site-ului indicat, COLMAR este in drum spre Constanta, unde este asteptat sa ajunga la 05.12.2012.

Edited by gibonu

Share this post


Link to post
Share on other sites

@gibonu...chapeau bas!

Acu' cu referire la canal

Necesitatea canalului a aparut de multisor, inca in secolul 19, cand Comisia Dunarii (cu sediul la Sulina) semnala faptul ca indiferent de gradul de dragare a bratelor Deltei, pescajul navelor care ar fi fost necesare sa tranziteze era prea mare.

Primele lucrari la canal au inceput in anii '30, pe vremea lui Carol II. Traselul ales nu a fost utilizat ulterior de canalul lui Dej, ci pastrat partial de actualul canal.

Utilitatea canalului tine atat de capacitatea de tranzit a barjelor (mult mai mare decat pe bratele Deltei), scurtarea traseului, cat si de faptul ca nivelul apelor se pastreaza relativ constant, ceea ce nu se poate asigura pe vechiul traseu.

Mai mult decat atat, canalul a fost construit simultan cu alte entitati economice, destinate sa "lucreze" integrat.

Astfel,tot in acea perioada au fost construite danele sudice ale portului Constanta, unde se aduce minereu, carbune, cocs (actualmente Comvex SA, cel mai mare operator portuar de marfuri vrac din Marea Neagra), danele de incarcare a barjelor (tot de Comvex tin) precum si combinatul siderurgic de la Galati.

Canalul urma sa faciliteze accesul minereului si carbunelui catre: Galati, Calarasi, precum si termocentralele din tara.

De asemenea, accesul marfurilor dinspre si spre portul Constanta, si mai departe spre Europa Occidentala (Canalul Rin-Dunare-Marea Neagra) unind astfel Marea Nordului de Marea Neagra.

Nu in ultimul rand, canalul avea un rol important in sistemul de irigatii

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Gibonu:

1. Nu am informatii pertinente despre hidrocentrala din corpul ecluzei Agigea. Singurele lucruri pe care le stiu sunt urmatoarele:

- sunt operate, in baza unui protocol, de catre Administratia Canalului D-MN si Sucursala Siriu-Buzau a Hidroelectrica;

- functioneaza numai in perioade cu debite foarte mari pe Dunare, debite ce patrund si in Canal;

- are, daca mi-aduc bine aminte, doua grupuri de cate 2.4 MW.

Mai exista o hidrocentrala, abandonata de Hidroelectrica dar, construita de TCH, in zona de est a centralei nucleare, in aval de statia de pompe. Puterea ei este tot de cca 5 MW. Aceasta a fost gandita sa asigure alimentarea cu energie de avarie a centralei nucleare in cazul unor probleme care ar fi aparut in sistemul energetic national.

2. O alta folosinta importanta a Canalului este utilizarea unei parti a debitului sau ca apa de racire pentru cele 2 grupuri de la Cernavoda. Apa este utilizata la condensarea aburului din cele doua turbogeneratoare de cate 680 MW (corespunzatoare celor doua reactoare in functiune).

3. Canalul a avut si functiuni strategice in perioada razboiului rece, fiind un obstacol antitanc extrem de eficient (lui Ceausescu i-a fost teama mereu de o invazie sovietica, la care s-a adaugat bararea posibilului transfer de trupe din URSS in Bulgaria in momentele in care Bulgaria lui Jivkov isi dorea sa devina - peste Romania - republica sovietica).

4. O mica mentiune: ceea ce frumos se vede in pozele tale si denumit "sparge-val" sunt de fapt descarcatori de torenti. Acesti descarcatori sunt prevazuti cu un fel de dinti, asezati in sah formand un ansamblu numit "rizberma", cu rolul de a disipa energia torentului.

5. Privitor la capacitatea lucrarii de a-si amortiza costurile, este corect spus ca, acordand-o cu folosinta principala a lucrarii (transport marfuri), va dura cateva sute de ani. Dar, exista beneficii necuantificabile, respectiv: alimentare cu apa a centralei nucleare, folosinta irigatiilor, alimentarea cu apa a uneia din cele mai mari fabrici de ciment din Romania (Medgidia), alimentarea cu apa a localitatilor riverane (fie si doar industriala) si, nu in ultimul rand, beneficiul turistic pe care aceasta lucrare il aduce. Probabil ca mai sunt si altele dar, nu imi vin in cap acum.

Ca o concluzie: mult distinse, m-ai incantat! Iar asta, cu atat mai mult cu cat cariera mea profesionala cam acolo a inceput :). Iti doresc sa ai parte de cat mai multe drumuri minunate si sa te tina puterile (si rabdarea) sa ne povestesti despre ele.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Rog totusi pe specialisti sa explice prin ce exceleaza tehnic acest "proiect". Stricto sensu, e vorba de dislocarea a milioane si milioane de metri cubi de pamant si piatra (am citit ca ar fi chiar mai multi decat la Suez sau Panama pentru ca de compararea profitului nici nu poate fi vorba). Si Ludovic XIV a avut inginer care a creat un canal unic pentru acea vreme iar in antichitate banuiesc ca au mai fost lucrari asemanatoare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now