gibonu

Canalul Dunare – Marea Neagra

Recommended Posts

@ Remi

Multumesc frumos.

@ Vali Catargiu

Multumesc frumos.

Nu cred ca este chiar un ghid turistic.

Insa m-as bucura daca povestea ar fi utila si altora, ca minima documentare.

@ cn-bike

Multumesc frumos.

Nu stiu in ce masura a devenit Canalul obiectiv turistic.

Celor care le-am spus ca vreau sa ma duc pe Canal s-au uitat cam ciudat la mine.

Plus ca am primit de multe ori replica "Alte locuri mai interesante nu gasesti?"

Share this post


Link to post
Share on other sites

Admirabil reportaj de calatorie . Okiul lui @gibonu a surprins detalii pe care extrem de putini oameni le observa .

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ rotax

Multumesc frumos.

Nu stiu cate detalii ascunse am reusit sa surprind, insa m-as bucura daca acele detalii ar fi utile altora.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vineri, 11.10.2013

 

Eram pregătit pentru o plimbare cu bicicleta pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.

A fost puţin mai complicat, pentru că abia vineri seara, pe la ora 18.30 am aflat ca pot pleca.

Oricum, bagajul era făcut si bicicleta pregătită pentru plimbare.

 

Cazare am rezolvat-o inainte de plecare printr-un telefon la hotelul Livius din Medgidia (http://www.hotellivius.ro/).

La fel ca şi anul trecut, cazarea = 80 lei camera dublă / noapte + (opţional) 10 lei micul dejun.

Proprietarul hotelului mi-a spus ca mă asteaptă, ca pot veni la orice oră pentru că “noi avem o petrecere în seara asta şi până pe la ora 2-3 dimineţa sunt aici”.

 

O alternativă mai apropiată de Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari ar fi fost pensiunea Fântaniţa din Murfatlar (http://www.fantanita.ro/ro/pensiune.html).

Insă aici, pe de o parte cazarea costa 130 lei camera / noapte + 15 lei micul dejun.

Pe de altă parte, am citit pe booking.com impresiile unora care au stat pe acolo şi se plângeau că nu au putut dormi din cauza zgomotului de la nunta din restaurant.

Fiind sezon de nunţi, nu avea rost sa mă risc.

 

Pe la ora 19.45 am plecat din Bucureşti (cu bicicleta pe maşină) şi graţie autostrăzii A 2 pe la ora 22.00 bicicleta era în cameră iar eu mă indreptam spre cârciuma “Tanţa si Costel”.

Pizza a fost bună, spritz-ul la fel , doar că aş mai fi mâncat o clătită la desert.

Insă chelnărită (care iniţial s-a mirat că stau afară) mi-a spus ca bucătaria s-a închis demult şi că pizza a fost o excepţie că să nu mă lase nemâncat.

Frumos din partea ei.

 

 

Sămbătă, 12.10.2013

 

Ca de obicei, completările la poveste sunt binevenite.

Medgidia în ceaţă.

 

01.JPG

 

Numai vreme de plimbare cu bicicleta nu era, însă dacă tot am venit până aici trebuia să mă urnesc.

 

Planul iniţial era să merg cu trenul de la Medgidia până la Poarta Albă şi de acolo pe bicicletă, de-a lungul Canalului Poarta Albă – Midia Navodari (pe malul sudic al acestuia) până în căpătul nordic al staţiunii Mamaia.

 

Asta presupunea ca la ora 10.12 (AM) să fiu în gară la Medgidia.

 

Bineînţeles că nu am reuşit (eterna problemă a trezitului de dimineaţă).

În schimb, am reuşit să ajung în gară exact în momentul în care trenul se urnea leneş de la peron.

 

Foarte nasoală senzaţia să ajungi în gară şi să vezi partea din spate a trenului în care trebuia sa te urci.

 

Nicio problemă, pentru că Poarta Albă nu era departe, vreo 15 km.

Nu ţineam neapărată să mai parcurg încă odată bucata dintre Medgidia şi Poarta Albă (pe malul nordic al Canalului Dunare – Marea Neagră), însă nu aveam de ales, deoarece următorul tren spre Poarta Albă era după ora 12.

 

Podul de cale ferată peste canal, asupra caruia voi reveni.

 

02.JPG

 

În apropierea fabricii de ciment Medgidia, fabrică care nu prea se vede bine din cauză ceţii.

 

03.JPG

 

Pod care (dacă nu mă înşel), pe lângă deservirea fabricii de ciment Medgidia asigură legătura feroviară cu Negru Vodă şi Bulgaria.

Din câte ştiu, trenurile de pasageri spre Negru Vodă au fost desfiinţate, din motiv de nerentabilitate economică.

 

Şarpe care n-a avut noroc.

 

04.JPG

 

Nicio şansă de soare.

Spre Medgidia.

 

05.JPG

 

Spre Poarta Albă.

 

06.JPG

 

Melc ieşit la plimbare.

 

07.JPG

 

Nu era singurul, chiar era plin de melci, motiv pentru care trebuia să fiu atent sa nu trec peste ei cu bicicleta.

 

Front de aşteptare …

 

08.JPG

 

Anul trecut era doar indicatorul din poza de mai sus.

 

Anul asta, situaţia s-a schimbat, în sensul că se conturează deja un debarcader,

 

09.JPG

 

10.JPG

 

şi nişte piloni de acostare (dacă asta o fi denumirea corectă).

11.JPG

 

12.JPG

 

Ponton lângă debarcader.

 

13.JPG

 

Dacă nu mă însel, aceste bucăti mari de metal se numesc palplanşe.

 

14.JPG

 

Transportul pe apă.

 

15.JPG

 

Şi instrucţiuni de folosire.

 

16.JPG

 

După cum mă aşteptam, aici a fost şi prima intâlnire cu câinii, pentru că şatier fără câini nu există.

Eram pregătit cu două pâini luate din Medgidia inainte de plecare.

Problema cu câinii s-a rezolvat repede, pentru că a apărut un paznic care i-a calmat, însă mi-a spus să mă dau jos de pe bicicletă, pentru că altfel nu mă vor lăsa să trec.

 

Oricum nu intenţionam să trec prin şantier călare pe bicicletă.

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Duminică, 13.10.2013 – Partea I-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Ceaţă cam deasă în Medgidia, însă parea că se ridică.

 

20.JPG

 

Camera în care am dormit la hotelul Livius.

 

21.JPG

 

De data asta am ajuns în timp la gară în Medgidia şi n-am mai avut ocazia să vad de pe peron cum îmi pleacă trenul din gară,

Doamna casieră, după ce a butonat vreo 30 de secunde computerul a ajuns la concluzia că nu îmi poate da şi bilet pentru bicicletă.

Când am intrebat-o din ce motiv, mi-a răspuns, destul de nervoasă că “trenul nu are în compunere vagoane pentru biciclete”.

Am vrut să-i spun că nici trenul cu care m-am întors de la Constanţa cu o seară înainte nu avea “în compunere vagoane pentru biciclete” şi cu toate astea mi s-a dat bilet pentru bicicletă.

Insă afară era frumos, soarele deja strălucea pe cer şi am considerat că nu are nicun rost să mă enervez aiurea.

 

În tren, naşul a apărut imediat şi s-a mirat când i-am întins biletul pentru persoană şi 5 lei pentru bicicletă.

S-a mirat şi mai tare când i-am spus că doamna casieară n-a putut să-mi dea bilet.

Apoi, întrebările clasice de genul “la ce foloseşte ciclo-computerul”, “cât a costat bicicleta” sau “şa d-asta avea tataie la ţară când eram io mic”.

 

Uşă automată în trenul personal (Regio după cum i se spune azi).

 

22.JPG

 

N-a mai durat mult şi am coborât în Murfatlar.

Mai exact oraşul se numeşte Murfatlar, însă gara a rămas cu veche denumire de Basarabi.

 

23.JPG

 

24.JPG

 

Artă neconvenţională, în parcul de lângă gară.

 

25.JPG

 

Doar suntem într-o zonă viticolă.

 

26.JPG

 

Nu m-am mai interesat, însă anul trecut mi s-a spus în poarta complezului viticol Murfatlar că vizita la cramă şi muzeul vitocol este posibilă şi gratuită, însă doar pentru grupuri de 10-15 persoane, cu rezervare telefonică prealabilă.

Asă că, de data asta nu m-am mai dus până la poarta complexului viticol, deşi era în apropiere.

 

Harta cu ceea ce ar fi de vazut în zona oraşului Murfatlar.

 

27.JPG

 

Mai ales “traseul bicicliştilor” spre Siminoc.

 

28.JPG

 

29.JPG

 

Numele oraşului, scris cu litere volumetrice care se aprind noaptea (voi reveni asupra acestui aspect).

 

30.JPG

 

Podul peste Canal.

 

31.JPG

 

La Ansamblul Rupestru Murfatlar, la fel ca şi anul trecut, nu era nicio mişcare, iar după geamurile sparte ale clădirii nu pare că ar fi cineva pe aici sau că ar fi vizitabilă.

 

32.JPG

 

33.JPG

 

Apoi am coborât pe malul sudic al Canalului şi am continuat alergarea în direcţia Agigea.

 

Şanţ pentru colectarea apei de ploaie, pe care nu l-am observat anul trecut.

 

34.JPG

 

Şi scurgere care face legătura între şanţul colector şi Canal.

După cum se vede din poză, nu prea s-a mai ocupat nimeni de curăţarea scurgerilor.

 

35.JPG

 

Pauză de-o ţigară, cu podul de la Murfatlar pe fundal.

 

36.JPG

 

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Duminică, 13.10.2013 – Partea II-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Probabil “gabarit depăşit pe Canal”, sau cel puţin aşa mi s-a părut.

 

40.JPG

 

Păreau a fi piese ale unui viitor vapor.

 

41.JPG

 

42.JPG

 

Nava transportoare parea a fi un bac pentru masini, avand in vedere că partea din faţă era rabatabilă.

 

43.JPG

 

Împingătorul sub pavilion maghiar.

 

44.JPG

 

Având în vedere dimensiunea încărcaturii, nu prea înţeleg cum vedea cel care conducea vasul pe unde merge.

 

45.JPG

 

A urmat întalnirea cu cânii de la şantierul care consolideaza o bucată din malul sudic.

Mi s-a părut că şantierul era cam în acelaşi loc ca şi anul trecut, însă poate mă însel.

 

Cert este că era mult mai mult noroi în zona şantierului faţă de anul trecut.

Acum, paznicul era în zonă ca să mai calmeze câinii.

Insă până să apară el, pâinea pe care o aveam la mine a fost de ajutor.

 

Am stat de vorbă puţin cu paznicul.

Acesta era foarte mirat că nu vedea nicio undiţă şi nu prea înţelegea de ce ar veni cineva să se plimbe cu bicicleta de-a lungul Canalului.

 

Apoi, omu’ s-a plans de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea: o baracă fără electricitate, încălzită cu o sobă improvizată, tura de 24 de ore, pentru un salariu de 700 lei / lună.

Mi-a mai spus că a vorbit cu şefii lui, rugându-i să îmbunatăţească condiţiile de muncă, iar răspunsul primit a fost “nu îţi convine ceea ce îţi oferim noi, caută de muncă în altă parte”.

 

Am vrut să schimb subiectul şi i-am spus ceva de genul “cam mult noroi pe aici”.

Omu’ a zâmbit şi m-a asigurat că acum situaţia noroiului este ideală, spunându-mi “să vezi cum e când încep ploile, când fac 2 ore până la pod”.

Se referea la podul de la Murfatlar, situat 2, maxim 3 km distanţa.

 

Am vrut să-i las câteva ţigări, însă paznicul era nefumător.

 

Culori de toamna pe Canal.

 

46.JPG

 

Curând ies de pe drumul care merge paralel cu Canalul şi încep să urc spre drumul care iese în câmp.

 

47.JPG

 

După cum arată câmpul, pare că a cam plouat pe aici.

 

48.JPG

 

Sparge-val puţin colmatat.

 

49.JPG

 

Înainte de a ajunge la monument, am văzut în zare că au aparut nişte perdele forestiere, care (din ce am înţeles de la Viaţa Satului) au rolul de a diminua forţa vântului şi de a ţine iarna zăpada pe câmp, zăpada care ajută prin topire la irigarea terenului.

Acum aceste perdele erau mici, însă pareau a fi din salcâm care creşte repede.

 

Monumentul de la Straja.

 

50.JPG

 

51.JPG

 

52.JPG

 

Şi "Magistrala Albastră", în toată splendoarea ei.

 

Spre Agigea.

 

53.JPG

 

Spre Murfatlar.

54.JPG

 

Deşi s-ar putea spune că am luat-o razna, ceea ce se vede în ultimele două poze mi se pare una dintre cele mai frumoase privelişti din România.

Spun asta după ce am ajuns de două ori la monumentul de la Straja.

 

Malul nordic, pe care se observă foarte bine cât s-a lucrat la taluzare/consolidare.

 

55.JPG

 

Înapoi pe drumul de pe câmp, spre Murfatalar, cu autostrada A2 pe fundal.

 

56.JPG

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Duminică, 13.10.2013 – Partea III-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Şanţ de scurgere a apei pluviale de pe autostrada A2.

 

60.JPG

 

Apă care se adună într-un bazin de decantare.

 

61.JPG

 

Iar din bazinul de decantare apa se scurge in Canal (vedere spre malul nordic).

 

62.JPG

 

Dacă poate cineva să explice care este rostul acestor bazine de decantare, rămân dator.

 

A2 traversează canalul, vedere de aproape

 

63.JPG

 

şi de dedesupt.

 

64.JPG

 

Cine ar vrea să se scalde într-un bazin de decantare?

 

65.JPG

 

Podgoria Murfatlar.

 

66.JPG

 

67.JPG

 

Spre Murfatlar drumul rămâne bun.

 

68.JPG

 

Iar monumentul de la Straja si autostrada A2 rămân în urmă.

 

69.JPG

 

Fără cric şi în lipsa oricărui punct de sprijin, bicicleta ştie să stea şi pe jos.

 

70.JPG

 

Dacă nu mă însel, “Dealurile de Cretă” de lângă Valul lui Traian.

 

71.JPG

 

Şi moscheea văzută mai de aproape.

 

72.JPG

 

Săritoare (sigur nu este termenul tehnic corect) care preia apa din câmp şi o duce până în Canal.

 

73.JPG

 

Spre Murfatlar.

 

74.JPG

 

Deasupra şantierului despre care am vorbit mai sus.

 

75.JPG

 

Spre Agigea.

 

76.JPG

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foarte frumoasa tura! Felicitari!

 

Bazinul de decantare este folosit pentru separarea grasimilor, produselor petroliere si a altor substante toxice in cazul unor evenimente rutiere, precum si pentru separarea clorurii de calciu in cazul in care este utilizata impotriva poleiului. De asemenea, se mai decanteaza solutiile saline tot de la "dezinghetari".

 

Termenul de saritoare nu este impropriu, desi termenul majoritar acceptat de catre tehnicieni este cel de "descarcator de torenti cu rizberma".

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

@a_mic

 

Multumesc. Atat pentru aprecieri, cat si pentru explicatii.

 

 

Duminică, 13.10.2013 – Partea IV-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Calitatea drumului de pe câmp, de deasupra Canalului, rămâne bună.

 

Spre Murfatlar.

 

80.JPG

 

Spre Agigea.

 

81.JPG

 

Taluz prăbuşit, pe malul nordic.

 

82.JPG

 

O ultimă privire (de sus) asupra Canalului.

Spre Agigea.

 

83.JPG

 

Spre Murfatlar, cu podul peste Canal pe fundal.

 

84.JPG

 

Literele volumetrice, văzute de aproape, inclusiv neonul care aprinde noaptea aceste litere.

 

85.JPG

 

86.JPG

 

87.JPG

 

Podul de la Murfatlar, văzut de lângă literele volumetrice.

 

88.JPG

 

Nu departe de literele volumetrice se află o mică biserică, care pare recent construită.

 

89.JPG

 

90.JPG

 

Probabil locul în care se depoziteză blocurile de ciment necesare lucrărilor de re-taluzare a Canalului.

 

91.JPG

 

Din nou podul de la Murfatlar, văzut din curtea bisericii de data asta.

 

92.JPG

 

Spre Medgidia, din acelaşi loc.

 

93.JPG

 

De la mica biserică, drumul coboară, trece pe lânga un lac şi Ansamblul Rupestru, de unde plecasem cu câteva ore mai devreme.

 

94.JPG

 

Din Murfatlar am continuat alergarea spre Medgidia pe malul sudic al Canalului.

Prima dată am trecut pe langa portul din Murfatlar, unde se lucra intens cu fierul vechi.

 

95.JPG

 

La bifurcatia din poza de mai jos am virat stanga.

 

96.JPG

 

Pentru ca în dreapta se intra în port, iar accesul nu era permis oricui.

 

97.JPG

 

Portul, care deşi este în Murfatlar, se numeşte Basarab.

 

98.JPG

 

Probabil clădire pentru controlul navigaţiei.

 

99.JPG

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Duminică, 13.10.2013 – Partea V-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Spre Medgidia, pe malul sudic al Canalului drumul este bun.

 

100.JPG

 

Murfatlarul rămâne în urmă.

 

101.JPG

 

La firul apei, spre Medgidia

 

102.JPG

 

şi spre Murfatlar.

 

103.JPG

 

Nu mai durează mult şi ajung la mozaicul comunist, mozaic pe care anul trecut l-am văzut doar de pe malul celelalt.

 

104.JPG

 

Câteva detalii ale mozaicului, de la stânga la dreapta.

Soferii care au cărat pământul excavat si (dacă nu mă însel), fierarii betonişti.

 

105.JPG

 

Baieţii ăştia nu înţeleg ce făceau, par ca împing nişte pietre.

 

106.JPG

 

Excavatoriştii.

 

107.JPG

 

Posibil colaborarea dintre Armată şi constructorii civili.

 

108.JPG

 

În partea dreaptă, probabil cei care au lucrat cu lopata si ciocanul pneumatic.

 

109.JPG

 

După cum rezultă din mozaic, ne aflăm la km 40 al Canalului (plecând de la Cernavodă).

 

110.JPG

 

În părţile laterale (sus) erau nişte inscripţii care n-au mai rezistat.

 

111.JPG

 

Detalii care nu se văd de la distanţă.

Podul de la Agigea şi nişte vapoare.

 

112.JPG

 

Podul de la Cernavodă si anul 1983, probabil anul în care s-a construit acest mozaic, deoarece Canalul a fost inaugurat la 26.05.1984.

 

113.JPG

 

Detalii din construcţia mozaicului.

 

114.JPG

 

115.JPG

 

Pauză de-o ţigară, pentru a contempla mozaicul fără aparatul foto.

 

116.JPG

 

Nuanţe diferete de noroi.

 

117.JPG

 

După care am continuat alergarea spre Medgidia.

 

118.JPG

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Heinz 28

 

Multumesc frumos.

 

Duminică, 13.10.2013 – Partea VI-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Ansamblu de barje în forma “filă dublă – dană triplă”, respectiv lungimea şi lătimea maximă cu care se poate trece prin ecluzele Canalului Dunare – Marea Neagră.

 

120.JPG

 

Împingătorul Filiaşi 10 din Giurgiu.

 

121.JPG

 

122.JPG

 

Încep să se vadă podurile de la Poarta Albă.

 

123.JPG

 

Drumul este bun

 

124.JPG

 

până când ajung la o bucată de noroi.

 

125.JPG

 

Noroiul nu era o problemă, însă aici am constatat că am pană la roata faţă.

Noroc că eram pe malul Canalului, astfel încât am putut să dau noroiul jos de pe roata inainte de a mă apuca de schimbat camera.

 

Pauză impusă, pentru schimbarea camerei (deşi aveam un lighean imens de apă lângă mine, n-am mai stat să vulcanizez camera).

 

126.JPG

 

127.JPG

 

Podurile de la Poarta Alba, vazute din apropiere.

 

128.JPG

 

N-am înţeles ce este clădirea din poza de mai jos şi mai ales la ce folosesc conductele care se văd în spatele său.

 

129.JPG

 

Arhitectură zvletă.

 

130.JPG

 

La un moment dat, drumul se îngustează, însă eu, consecvent, rămân pe malul Canalului.

 

131.JPG

 

Însă nu pentru mult timp.

 

132.JPG

 

De fapt era vorba despre un canal secundar, care se desprinde din Canalul principal.

Cam aşa arată.

 

134.JPG

 

133.JPG

 

Spre Medgidia, pe drumul bun de data asta.

 

135.JPG

 

Nu mai durează mult şi apare fabrica de ciment Medgidia.

 

136.JPG

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Duminică, 13.10.2013 – Partea VII-a

Murfatlar – monumentul de la Straja – Murfatlar – Medgidia

47 km

 

Podul de cale ferată de lângă fabrica de ciment.

 

140.JPG

 

Nu aveam niciun chef să mă întalnesc cu câinii de la fabrica de ciment, aşa că am decis să traversez Canalul pe podul de cale ferată.

În afară de câini, trebuia să mai ajung şi la cişmeau din gara Medgidia, ca să mai curăţ bicicleta de noul strat de noroi, proaspăt depus.

 

Însă pâna la pod, dăi şi impinge.

 

141.JPG

 

Calea ferată care merge la fabrica de ciment, apoi la Negru Vodă şi mai departe în Bulgaria.

 

142.JPG

 

Fabrica de ciment văzută de pe pod.

 

143.JPG

 

Canalul, spre Medgidia (scuze pentru balustradă)

 

144.JPG

 

şi spre Murfatlar.

 

145.JPG

 

Deşi podul este destinat exclusiv căii ferate, se poate merge (cu bicicleta de ghidon) pe marginea sa.

 

146.JPG

 

147.JPG

 

Deasupra Canalului.

 

152.JPG

 

Moment în care m-am gândit că, în cazul în care vreuna dintre trevesele metalice nu este bine prinsă sau ruginită, am toate şansele să fac o baie în Canal.

Însă, din fericire pentru mine, nu a fost cazul.

 

Pe malul nordic coborârea de pe pod parcă nu a fost la fel de abruptă precum urcarea de pe malul sudic.

Odată coborât de pe pod, pentru a ajunge pe malul Canalului, trebuie traversată calea ferata Constanta – Medgidia, însă, rapid şi cu puţină atenţie se rezolvă.

 

Pauză de-o tigară, înainte de a ajunge în gara Medgidia.

 

149.JPG

 

În gară, după ce am curăţat bicicleta la cişmea, am constata cu regret că vechiul telefon cu fise (pozat anul trecut) nu mai există.

Nu m-ar mira să fi ajuns pe vreun site pe care se vand tot felul de obiecte.

 

150.JPG

 

Litere volumetrice există şi la Medgidia, nu numai la Murfatlar.

Însă, la Medgidia este vizibil doar numele sultanului otoman (Abdul) Medgid, sultan de la care provine şi numele actual al oraşului.

 

151.JPG

 

Deja era aproape ora 19.00 asă că, în loc de o pizza la "Tanţa şi Costel” m-am mulţumit cu o şaorma la farfurie în fast-food-ul alăturat.

 

După care, graţie autostrăzii A2, în puţin peste două ore eram acasă.

Referitor la autostrada A2, cel puţin pentru accesul spre jumătatea sudică a Dobrogei, România chiar pare a fi o ţară normală, comparabilă cu orice ţară civilizată din vestul Europei.

 

Cam asta a fost povestea de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, varianta 2013.

Dacă are cineva vreo întrebare, cu cea mai mare plăcere.

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Excelenta prezentarea: Canalul/Canalele devin un punct de atractie si, de ce sa nu o recunoastem, chiar o fila de istorie. Pe mine m-au incantat povestea si fotografiile. As mai vrea sa fac doua mentiuni, cu permisiunea autorului:

 

1. Cladirea din fotografia a doua din postul 62 este cea a celei mai mari statii de pompare pentru canalele de irigatii din Romania: Statia de pompare Basarabi. Construita in anii '60, a fost data in folosinta in 1970, la acel moment fiind cea mai mare statie de pompare din Europa. Artizanul acestei statii, din punctul de vedere al calculelor hidraulice, este prof. dr. doc. Simion Hancu, fost sef al catedrei de hidraulica al USAMV, Facultatea de Imbunatatiri Funciare, fost director al Institutului de Cercetari Hidrotehnice si fost ministru al mediului. Situata pe o derivatie a canalului Dunare Marea Neagra, respectiv pe canalul Negru-Voda, aceasta nu mai este in stare de functiune astazi.

 

2. Denumirea de "Basarabi" a localitatii Murfatlar a fost data de Ceausescu care s-a enervat ca nu reusea sa-i pronunte corect numele, iesindu-i mereu pe gura... MUFLATAR. In 1995, cred, localitatea a revenit si in scripte la denumirea initiala.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Super faina tura. Si rabdare sa te tot opresti sa tot faci poze.

 

Si pt ca de obicei sunt carcotas ( sper sa nu o iei in nume de rau ), la postul 59 sunt blocuri de beton, nu de ciment.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Excelenta prezentarea: Canalul/Canalele devin un punct de atractie si, de ce sa nu o recunoastem, chiar o fila de istorie. Pe mine m-au incantat povestea si fotografiile. As mai vrea sa fac doua mentiuni, cu permisiunea autorului:

 

1. Cladirea din fotografia a doua din postul 62 este cea a celei mai mari statii de pompare pentru canalele de irigatii din Romania: Statia de pompare Basarabi. Construita in anii '60, a fost data in folosinta in 1970, la acel moment fiind cea mai mare statie de pompare din Europa. Artizanul acestei statii, din punctul de vedere al calculelor hidraulice, este prof. dr. doc. Simion Hancu, fost sef al catedrei de hidraulica al USAMV, Facultatea de Imbunatatiri Funciare, fost director al Institutului de Cercetari Hidrotehnice si fost ministru al mediului. Situata pe o derivatie a canalului Dunare Marea Neagra, respectiv pe canalul Negru-Voda, aceasta nu mai este in stare de functiune astazi.

 

2. Denumirea de "Basarabi" a localitatii Murfatlar a fost data de Ceausescu care s-a enervat ca nu reusea sa-i pronunte corect numele, iesindu-i mereu pe gura... MUFLATAR. In 1995, cred, localitatea a revenit si in scripte la denumirea initiala.

 

Nu era un orator de limba romana....dar sunteti sigur... ?  Eu de copil am apucat... Murfatlar era o halta unde oprea personalul , iar Basarabi era statie si pentru accelerat pe Bucuresti Constanta.   De ce Nazarcea se numeste acum Culmea ?

 

@ gibonu : multumiri de relatari si poze.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@a_mic

 

Multumesc atat pentru aprecieri, cat mai ales pentru completare.

 

Spun de mult timp ca, dupa ce vorbesti cu un inginer intelegi mai bine anumite lucruri.

Concret, in completare la ceea ce ai spus referitor la statia de pompare, adaug doar o poza (print-screen de pe Google Maps).

 

199.JPG

 

Poza din care se observa exact unde este amplasata statia de pompare.

 

Acum m-am lamurit in privinta a ceea ce am denumit gresit (la postul nr. 62) ca fiind "canal secundar".

De fapt, este vorba despre derivatia din Canalul Dunare - Marea Neagra pentru alimentarea statiei de pompare.

 

Insa, acum am alta nelamurire.

Din cate stiu, Canalul Dunare - Marea Neagra s-a construit in perioada 1976 - 1984, iar statia de pompare "a fost data in folosinta in 1970".

Asadar, de unde se alimenta statia de pompare in anul 1970?

Canalul sapat de detinutii politici ajungea (in anul 1970) de la Cernavoda la statia de pompare?

 

Si inca ceva: daca tot ai vorbit despre Canalul Negru Voda, este posibil, te rog, sa ne dai mai multe detalii?

Eu pot sa spun doar ca exista un indicator cu acest canal, pe A2, cu vreo 2 km inainte de podul peste Canalul Dunare - Marea Neagra (sens de mers Bucuresti - Constanta).

Multumesc anticipat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ca sa nu lungesc prea mult postarea anterioara.

 

@atomicrica

 

Multumesc.

Corect, ai dreptate referitor la blocurile de beton.

 

@moromete & a_mic

 

Referitor la denumirea localitatii Murfatlar / Basarab, desi am mai discutat aici, poate o rezolvam acum.

 

"Prima denumire sub care a fost cunoscută localitatea a fost aceea de Murfatlar. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tataresc „Murfat”, adică urmaşii lui Murfat. Aşezarea dobrogeană a fost populată după anul 1855 de către o garnizoană turcească, şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea, având la început o geamie şi câteva case.

Denumirea de Murfatlar se păstrează până în anul 1921, când printr-un proiect de lege s-a schimbat denumirea mai multor localităţi din Dobrogea printre care şi cea de Murfatlar în Basarabi. Denumirea de Basarabi se păstrează până în anul 1965 când devine Murfatlar timp de 10 ani, iar din 1975 s-a numit Basarabi. În anul 2007 autoritatile locale au solicitat schimbarea numelui localitatii din Basarabi in Murfatlar, fapt agreat de guvernanti si pus in practica, cu sprijinul deputatilor de Constanta
."

 

Sursa: http://www.primaria-murfatlar.ro/localitatea-murfatlar/istoric.html

 

 

@moromete

 

Multumesc.

 

Referitor la:

"Eu de copil am apucat... Murfatlar era o halta unde oprea personalul , iar Basarabi era statie si pentru accelerat pe Bucuresti Constanta."  

 

Daca ajuta la ceva, in actual mers al trenurilor personale (Regio) ordinea statiilor este: Poarta Alba – Basarabi – Murfatlar – Valul lui Traian.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@gibonu: "Insa, acum am alta nelamurire.

Din cate stiu, Canalul Dunare - Marea Neagra s-a construit in perioada 1976 - 1984, iar statia de pompare "a fost data in folosinta in 1970".
Asadar, de unde se alimenta statia de pompare in anul 1970?
Canalul sapat de detinutii politici ajungea (in anul 1970) de la Cernavoda la statia de pompare?"

 

Nu sunt foarte stapan pe informatiile urmatoare, dar dupa ceva sapaturi am gasit: "Canalul Negru Voda", cel alimentat de statia Basarabi, porneste din zona Medgidia si sfarseste la Albesti, in vecinatatea localitatii Negru Voda (de unde i se trage si numele). Statia prelua apa de pe vechea vale a Carasului, curs de apa inlocuit astazi de Canalul Dunare-Marea Neagra. Pe Valea Carasului isi facea loc o parte (mica) a apelor Dunarii si ceva paraie din zona Cernavoda, Faclia, Azizia si nu mai stiu care. La vest de Poarta Alba exista o prima treapta de pompare, urmata de cea de-a doua (cea mare) de la Basarabi, cu rolul de a trece apa peste dealurile de la Baraganu, continuand spre Topraisar si Pecineaga.

Canalul sapat de detinuti (1949-1954(5)) avea (sper sa nu gresesc) lungimea de 3 km (partea noua de canal) inainte de a fi abandonat "din cauza sabotorilor", iar in zona Cernavodei s-a sapat numai zona de port.

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

@a_mic

 

Multumesc pentru informatii.

In completare la ceea ce ai spus mai sus, aici pare a fi statia de pompare de la Basarabi (actualul Murfatlar):

 

198.JPG

 

Sa intelegem ca si statia (mai mare) de la Basarabi/Murfatlar este opera profesorului Hancu?

Multumesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Canalul Negru Voda", cel alimentat de statia Basarabi, porneste din zona Medgidia si sfarseste la Albesti, in vecinatatea localitatii Negru Voda (de unde i se trage si numele). 

 

In completare la explicatia de mai sus, doua poze (print-screen de pe Google Street View) cu Canalul Negru Voda.

Pozele sunt de pe podul peste Canalul Negru Voda pe DN 3, cu vreo 2 km inainte de podul de la Murfatlar.

Spre Poarta Alba:

 

196.JPG

 

Spre Negru Voda:

 

197.JPG

 

Albesti (capatul sudic al Canalului Negru Voda) este situat pe DC 391, aproximativ la jumatatea distantei intre localitatile Negru Voda si Mangalia.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Luni, 09.06.2014
 
La întoarcerea de la tura din Deltă:
http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/17026-periprava-–-sulina-–-sf-gheorghe-–-mahmudia-–-tulcea/
 
era păcat să ajungem prea devreme acasă.
 
De mult timp vroiam să incerc să ajung la monumentul de la Straja din altă direcţie, respectiv autostrada A2.
 
Concret, pe sensul de mers Constanţa – Bucureşti, plecând de la intersecţia autostrăzilor A2 şi A4, prima parcare este la vreo 3 km înainte de podul peste Canal.
 
Se vede mai bine in print-screen-ul de pe Google Maps.
 
300.JPG
 
Parcarea propriu-zisă, unde am lăsat maşina.
 
301.JPG
 
Planul era ca de aici să plecăm călare pe biciclete, pe jumătatea necarosabilă (cea dintre câmp şi parapet) a benzii de urgenţa a autostrăzii.
În parcare era o maşină de la firma care asigură paza autostrăzii şi m-am gândit că ar fi util să vorbesc cu cei doi agenţi de pază, să le explic că vom merge pe partea necarosabilă a benzii de urgenţă.
 
Oamenii nu au părut deloc miraţi de ceea ce le-am spus, chiar mi-au atras atenţia că pentru a ajunge la monumentul de la Straja trebuie să traversăm podul peste Canal.
Le-am mulţumit pentru informaţie şi i-am asigurat că ştiu să ajung la monument.
 
Ieşirea din parcare şi trecem pe partea necarosabilă.
 
303.JPG
 
Pe partea necarosabilă se poate pedala fără niciun fel de problemă.
Lăţimea este mai mult decăt suficientă iar pe jos este asfalt.
 
304.JPG
 
305.JPG
 
La telefonul SOS trebuie ridicată bicicleta peste parapet.
 
306.JPG
 
Ajungem la podul peste Canal.
 
307.JPG
 
Canalul, inainte de pod, vedere spre Murfatlar, inclusiv lacul in care se decantează apa pluvială provenită de pe autostradă.
 
308.JPG
 
Pe podul peste Canal.
 
309.JPG
 
Din păcate Canalul nu se poate vedea de pe pod, datorită grilajului metalic.
 
310.JPG
 
Scară pentru coborâre la baza podului.
 
311.JPG
 
Odată ajunşi la baza podului am realizat că mai trebuie trecut şi gardul de protecţie al autostrăzii.
Gardul este dintr-o sârmă cam subţire, însă se poate sări pe acolo pe unde există 3 stâlpi de susţinere.
 
312.JPG
 
Drumul până la monumentul de la Straja este la fel de bun ca şi toamna trecută.
 
313.JPG
 
Pe aici am facut pană la roata faţă, însă zeama din cameră de la Slime (folosită pentru prima dată) şi-a făcut datoria.
A fost nevoie doar să umflu roata doar de două ori într-un interval de cateva minute, apoi nu a mai pierdut deloc aer.
Chiar este de recomandat acesta zeamă anti-pană.
 
Monumentul tot acolo este.
 
314.JPG
 
315.JPG
 
Priveliştea de la monument este la fel de spectaculoasă.
Spre Agigea.
 
316.JPG
 
Spre Murfatlar.
 
317.JPG
 
Singura diferenţă este că toamna arată mai bine, deoarece atunci este acea lumină blândă şi caldă, specifică sezonului.
 
Din parcarea de pe A2 până la monumentul de la Straja sunt 5,2 km.
 
318.JPG
 
Am stat vreo 20 de minte la monumentul de la Staja, după care înapoi la maşina exact pe acelaşi traseu.
 
Bicicletele şi-au terminat treaba şi aşteptau cuminţi drumul spre casă.
 
319.JPG
 
Aşadar, din parcarea de pe A2 la monumentul de la Staja se poate ajunge foarte uşor.
Doar că ar fi bine să se meargă în echipă de minim două persoane pentru a se putea trece mai uşor bicicletele peste gardul de protecţie al autostrăzii.
Singur este cam chinuială să treci bicicleta peste gard.
 
Dacă are cineva vreo întrebare, cu cea mai mare plăcere.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vineri, 17.10.2014

 

Cu mulţi ani în urmă, era un film numit “Dacă e marţi e Belgia” (titlul original - If It's Tuesday, This Must Be Belgium).

În cazul mea, dacă este octombrie, atunci este Canalul Dunărea – Marea Neagră.

 

Pe la prânz am sunat la Hotelul Livius din Medgidia pentru a rezolva cazare.

Proprietarul hotelului deja mă ştie şi mi-a spus că mă aşteaptă.

 

Pe la ora 15.00 am plecat din Bucureşti, cu bicicleta pe maşină, iar pe la ora 17.00 eram în faţa hotelului din Medgidia.

De data conversaţia telefonică cu proprietarul a fost foarte tare: “Camera nr. 4, ai cheia în uşa. Vorbim mâine”.

 

Cazare fiind rezolvată, am plecat călare pe bicicletă, la plimbare prin Medgidia.

Fântâna aterziană din piaţă Decebal am vazut-o pentru prima data în stare de funcţionare.

 

350.jpg

 

Stadionul de lângă podul peste Canal, numit Iftimie Ilisei (fost primar al Medgidiei în perioada 1968 - 1979).

 

351.jpg

 

Capacitatea declarată a stadionului este de 32.700 locuri, însă scaune de plastic există doar în zona tribunei nr. 1.

 

352.jpg

 

353.jpg

 

În restul tribune, probabil odată existau gradene.

 

354.jpg

 

Imaginea acestui stadion mi-a adus aminte de fostul 23 August din Bucureşti, unde mergeam când eram copil.

 

Un amănunt interesant: conform unui clasament de pe Wikipedia, stadionul Iftimie Ilisei este al treilea stadion ca mărime cu România, dupa Arena Naţională şi Dan Păltinişanu din Timişoara.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_football_stadiums_in_Romania

 

Literele volumetrice iluminate noaptea, amplasate lângă stadion.

 

355.jpg

 

Canalul văzut de sus la ceas de seară.

Spre Cernavodă

 

356.jpg

 

şi spre Agigea.

 

357.jpg

 

Era aproape întuneric când am plecat din zona stadionului spre cârciuma Tanţa şi Costel din centrul oraşului

.

Aici m-am speriat puţin pentru că cârciuma pe care o ştiam eu era în renovare, insă mi-am reventi repede când am aflat că aceiaşi cârciumă funcţionează într-un spaţiu invecinat, mai exact unde anul trecut exista cafeneau Tanţa şi Costel.

 

Proftând de bunavoinţa chelneriţei, am aflat că “Tanţa şi Costel erau doi actori care s-au cunoscut în gara la Medgidia şi au venit aici (în actuala cârciumă Tanţa şi Costel) ca să bea o cafea”.

Despre menţionare Tanţei şi a lui Costel în cântecul lui Dan Spătaru chelnăriţa nu a ştiut să îmi spună ceva.

 

Până am terminat pizza şi sticla de vin a început o ploaie uşoară, cât să dea praful jos de pe cauciucuri.

 

Bicicleta în cameră, la uscat.

 

359.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sâmbătă, 18.10.2014

Medgidia – Murfatlar (cu trenul) – Agigea – Constanţa

41 km

 

Dimineaţa am vrut să mânânc micul dejun la restaurantul hotelului, însă proprietarul mi-a dat de înţeles că nu se poate, pentru că sunt ocupaţi cu organizarea unei nunţi.

N-a fost nicio problemă, pentru că 3 banane şi un Snickers găseşi peste tot, la fel şi automate de cafea.

 

Lângă gara Medgidia (vedere de pe podul peste Canal) locomotivele lui Mad Max.

 

360.jpg

 

Bănuiesc că sunt locomotive pentru deszăpezit calea ferată.

Nu prea înţeleg la ce folosesc cele două rezervoare de pe plafon, pentru ca par mult prea mici pentru a asigura propulsia (pe gaz) a locomotivei.

Îmi aduc aminte că acum vreo 30 de ani, prin Bucureşti (posibil şi prin alte oraşe) circulau nişte autobuze cu propulsie pe gaz, iar rezervoarele de gaz erau montate pe plafon, aproape pe toată lungimea autobuzului.

Dacă ştie cineva la ce folosesc acele rezervoare de pe plafonul locomotivelor, rămân dator.

 

Vagon care pare de jucărie.

 

361.jpg

 

Grămadă de căi ferate.

 

362.jpg

 

Anul astă am reuşit să ajung în gără la timp, fară să mai văd de pe peron cum pleacă trenul în care trebuia să mă urc.

În plus, fată de anul trecut, a fost posibil să cumpăr biletul de bicicletă de la casa de bilete, fară textele deja ştiute “nu se poate” sau “trenul nu are în compunere vagon pentru biciclete”.

 

Până la Murfatlar, nimic deosebit.

 

Ca aproape în fiecare localitate din România şi în Murfatlar există un monument al eroilor.

 

363.jpg

 

Din păcate, pe aceste monumente încep să apară plăci comemorative mai noi şi mai actuale.

 

364.jpg

 

Mica geamie din Murfatlar.

 

365.jpg

 

Probabil anul construcţiei.

 

366.jpg

 

Numele străzii pe care sunt amplasate geamia si biserica (ortodoxă).

 

367.jpg

 

Afiş pe uşa bisericii.

 

368.jpg

 

În poarta bisericii am fost asigurat de un moşuleţ de pe stradă că n-am nicio şansă să ajung la Agigea pe malul nordic al canalului, deoarece este rupt nu ştiu care pod.

Cu toate astea am continuat alergare, urmând să ma descurc la faţa locului dacă va fi cazul.

 

Podul de la Murfatlar, văzut de pe malul nordic.

 

369.jpg

 

Probabil o fostă staţie de pompare pentru irigaţii.

 

370.jpg

 

Pe malul nordic al canalului, spre Agigea.

 

371.jpg

 

Spărtură în consolidarea malului.

 

372.jpg

 

Malul sudic.

 

373.jpg

 

Scurgere a apei pluviale de pe câmpul de deasupra.

 

374.jpg

 

Taluzare cu grinzi (nu ştiu dacă asta este denumirea corectă).

 

375.jpg

 

Chiar şi betonul armat se mai fisurează.

 

376.jpg

 

Drumul pe malul nordic rămâne OK.

 

377.jpg

 

Bănuiesc că ăsta este calcar.

 

378.jpg

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sâmbătă, 18.10.2014 – Partea a III-a

Medgidia – Murfatlar (cu trenul) – Agigea – Constanţa

41 km

 

Zonă cu pământ roşu.

 

380.jpg

 

Convoi de barje (nu şiu dacă asta este denumirea corectă) cam aproape de mal.

 

381.jpg

 

382.jpg

 

Până la urmă, convoiul s-a lipit total de mal.

 

383.jpg

 

384.jpg

 

Motivul apropierii de mal: să-i facă loc alte barje care venea din sens opus.

 

385.jpg

 

După minte mea şi din ceea ce se vede din poza de mai sus pare că cele două ambrcaţiuni aveau loc suficient ca să poată trece una pe lângă alta, însă poate există nişte reguli speciale pentru navagaţia pe Canal.

 

Pauză.

 

386.jpg

 

Nuanţe diferite de noroi, ca o introducere pentru ceea ce va urma.

 

387.jpg

 

Şantierul care consolidează taluzul de pe malul sudic.

 

388.jpg

 

389.jpg

 

Excavator suspendat.

 

390.jpg

 

391.jpg

 

Cum a ajuns excavatorul aici habar n-am. Singura explicaţie pe care o găsesc este aceea ca a fost ridicat, pe bucaţi, cu macaraua.

 

Spre Murfatlar.

 

392.jpg

 

Podul peste Canal al autostrazii A2 si monumentul de la Staja, pe fundal.

 

393.jpg

 

Descărcător de torenţi.

 

394.jpg

 

395.jpg

 

Sub autostrada A2.

 

396.jpg

 

Unul dintre cei patru (doi pe fiecare mal) piloni de susţinere.

 

397.jpg

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now