gmarco16

Manastiri in Moldova

Recommended Posts

@ gmarco16

 

Felicitari pentru tura.

Interesanta povestea, asteptam continuarea.

 

Ca sugestie, in masura in care se poate:

- detaliaza putin traseul fiecarei zile, in sensul de a mentiona si cateva localitati intermediare, nu doar cele de plecare / sosire;

- pune si nr. de kilometri pe care i-ai facut in fiecare zi.

 

Bafta.

 

P.S. Sper ca nu te superi pentru ca ti-am marit putin pozele (1600 in loc de 600).

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu ar fi rau sa ne spui si in ce perioada a verii ai fost in tura, in rest numai de bine.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ gibonu multumesc.

 

Am sa scriu cateva nume de localitati, insa traseul a fost mare parte prin sate care nu spun mare lucru. O sa mentionez si distanta.

M-am gandit ca atunci cand vor fi mai multe poze se va incarca mai greu topicul. O sa pun si eu pozele la 1600 sa se vada mai bine.

 

Am fost intr-o perioada cand n-ar fi trebui sa fie asa cald: 21-30 august.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 2 Man. Bujoreni – Murgeni Man. Schimbarea la fata (Husi) 99.6 km

 

M-am trezit cu greu dupa noaptea fara prea mult somn din sauna uscata. Un preot care m-a vazut spre iesirea manastirii mi-a pus o intrebare care m-a facut sa ma balbai: “Tu n-ai pantaloni la tine?” (eram in colanti scurti). Am aburit-o: cica sunt cu bicicleta.

 

Manastirea Bujoreni:

 

Image+016.jpg

 

La intoarcere spre asfalt a fost mult mai placut prin padure. Fara graba, cu vreme blanda. Am observat si o portiune cu multi tei. Ce nebunie trebuie sa fie aici cand sunt in floare.

In mijlocul padurii e o cale ferata:

 

Image+019.jpg

 

Murgeni era urmatoarea localitate importanta. Un mirean (Ionut), cu care ma imprietenisem seara trecuta, glumea, zicandu-mi sa trec cu viteza prin aceasta localitate, pentru ca risc sa mi se fure plasa din mana. Binenteles e o localitate plina cu tigani (si numele sugereaza).

 

La inceput am vazut multi albi. In centru s-a schimbat proportia.Multi tiganusi curiosi: de unde vin? Ma plateste cineva sa fac asta? (e vreo ‘sfaraiala’?). Era un loc interesant si ma pregateam sa iau masa aici. Dar cand s-au strans mai multi in jurul meu mi-am luat cumparaturile si am continuat drumul. La iesire din sat, un copil ‘indian’ mi-a dat un branci la bicicleta din mers. M-am ratoit la el, dar nu s-a lasat afectat.

 

Localitatea cu pricina, de pe un delusor:

 

Image+021.jpg

 

Am cotit-o spre nord si astfel mi s-a indeplinit cea mai mare dorinta a ciclistului: vant din spate.

Unele izvoare aveau apa maloasa altele erau bune de baut. Se poate ca seceta sa fie de vina pentru asta.

La unul din izvoare am citit o strofa care mi-a placut:

 

Image+023.jpg

 

Am mers buna parte prin Lunca Prutului. Ofera un peisaj sterp, asemanator cu saraturile din judetul Braila.

Gura Vaii, m-a scos catre Husi. Am cautat vinoteca din Husi, dar in curtea Liceului Agronomic a fost de negasit. Alte obiective turistice indicate de cetateni: palatul episcopal, muzeul eparhial.

 

Urcand spre manastire am putut vedea mai bine orasul prin care am hoinarit putin.

 

Image+031.jpg

  • Upvote 8

Share this post


Link to post
Share on other sites

Era deja spre seara.

 

Am avut norocul sa intalnesc o maica de treaba, care avea si putere de decizie in manastire, pentru ca altfel nu stiu daca ma primeau. Era bolnava saraca, si arata mult mai rau decat varsta spusa. Mi-a dat ceva de post (era miercuri) si apoi m-a condus spre o chilie.

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 3 Man. Schimbarea la Fata – Raducaneni – Tomesti - Man. Cetatuia (Iasi) 112 km

 

Ca din arcuri am sarit cand a sunat mobilul, la 5:40. Voiam sa vad rasaritul de soare. Pe varfuri m-am strecurat spre iesire prin labirintul manastiri, ca sa nu trezesc maicutele.

 

La rasarit:

 

Image+033.jpg

 

Am prins cateva cadre si cu momentele de timiditate ale soarelui:

 

Image+039.jpg

 

Image+040.jpg 

 

Ca si in restul zilelor si aceasta nu a avut multe astfel de momente, caci arsita se pregatea sa intre in scena. Ca de obicei, maxime de aproape 40 de grade.

 

Europeanul de la Albita era potrivit pentru role, asa de fin era asfaltul. Am mers si la vama spre Republica Moldova si daca aveam pasaportul as fi dat o raita dincolo de Prut. N-am vazut nimic deosebit in afara de 3 tiruri unguresti care trepidau sub tropaitul incarcaturii vii: porci.

 

Image+045.jpg

 

Drumul s-a apropiat de cateva ori de Prut, fapt ce mi-a permis sa calc pe zona de protectie a  frontierei. Am spart nuci pe bariera.

 

Image+048.jpg 

Dupa cativa km un politist dintr-o masina de politie de frontiera mi-a facut semn sa opresc. M-au intrebat mai intai de ce nu port vesta si daca am. N-aveam. Apoi m-au legitimat si m-au intrebat daca nu cumva sunt urmarit. La intrebarea daca merg noaptea am stiut ce sa raspund. Le-am spus ca oamenii intalniti pana acum sunt calzi cu mine, iar unul din ei, aratand peste Prut, mi-a raspuns ca in Basarabia sunt si mai calzi.

 

Si de la caldura dar si de la nemancat aveam o senzatie - stare de lesinat. Voiam ceva fructe dulci, sa ma energizeze, dar la magazine nu gaseam decat portocale si lamai. Prunele erau deja culese. Multe mirosuri de magiun au trecut pe la nasul meu pe tema asta.

Cu greu am gasit 3-4 prune, tragand de crengile de pe sus.

Granita:

 

Image+049.jpg

La o fatana o baba care cara apa m-a poftit sa dorm la ea. Era totusi devreme, salvarea mea!Mi-a adus 2-3 kg de mere dulci si zemoase. La fix.

 

Caratul de apa cu carucioare, carute, masini sau alte mijloace era o activitate de baza a localnicilor.

 

Dupa faza cu baba iar m-a oprit un politist de frontiera. Oprea tot ce avea numar de Moldova. Mi-a cerut actele, dar cand i-am raspuns ca-s roman, mi-a facut semn sa plec.

 

Aproape de subiect, nu putea lipsi:

 

Image+051.jpg

  • Upvote 6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pana la Iasi am fost buimac de caldura. Un pepene m-a ajutat sa-mi mai revin. In Iasi am “transportat” o pizza fara gust in stomac. Am facut un tur prin oras. Multe zone sunt in constructie: Palatul de Cultura – schela, biserica Sf. Paraschiva – schela, bulevarde intregi in reasfaltare.

Manastirea Golia:

 

Image+052.jpg

 

Palatul Culturii:

 

Image+056.jpg

 

Ditai mall-ul (cica ar fi cel mai mare si mai tare din nu stiu ce ….) langa Palatul Culturii:

 

Image+058.jpg

 

In Copou am putut gasi linistea si la putin timp racoarea (dupa o furtuna).

 

Image+064.jpg

 

Bojdeuca lui Creanga se inchisese, asa ca am putut vedea doar pe-afara

 

Image+069.jpg

 

Image+071.jpg

In fata bojdeucii este un zid pe care sunt stilizate secvente din opera marelui scriitor

 

Image+068.jpg

 

Am trecut si pe la casa memoriala George Toparceanu, de asemenea inchisa.

 

Image+074.jpg

 

Dupa indicatii contractorii ale trecatorilor (se confundau denumirele Golia si Galata) ajung la Manastirea Golia chiar cand incepuse sa picure. Fiind o manastire de maici si din cauza ca nimerii o maica acra am fost refuzat (“aici nu doarme barbat”) pentru innoptare, nici macar la cort. Din pacate n-am apucat decat sa fotografiez poarta de intrare.

 

Image+079.jpg

 

Varianta B era Manastirea Cetatuia, amplasata pe dealul opus. Era ceva mai mult de urcat. Jos, la blocurile de la baza dealului se faceau gratare, pe urcare am intalnit alergatori, iar sus era ceva lume venita din oras cu masina pentru a lua parte la slujba.

Manastirea Cetatuia, de sec. 17, renovata de mai multe ori, o copie pe masura bugetului a Manastirii Trei Ierarhi din Iasi m-a gazduit in curtea ei (chiliile erau putine si toate ocupate), la cort, in spatele unui brad.

Inainte sa pun cortul a trecut o mini-furtuna cu o torentiala si m-am adapostit intre “morti si vii”.

  • Upvote 8

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vezi ca se poate? Ma bucur ca in sfarsit te-ai decis sa ne impartasesti minunata ta plimbare moldoveneasca.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 4 Manastirea Cetateni – Stefanesti - Man. Guranda 105 km

 

La 6:20 eram in fund in cort. N-a fost destul ca sa prind rasaritul inca de la inceput. Am prins doar asta.

 

Image+083.jpg

 

Terenul de sub cort nu mi-a deranjat somnul, chiar daca n-a fost prea moale si neted.

 

Image+080.jpg

 

Bijuterie:

 

Image+082.jpg

 

Am avut un mic hop de trecut la inceput de zi: poarta era destul de inalta, iar bicicleta destul de grea.

 

Image+085.jpg

 

A fost putin straniu ca imediat dupa ce am iesit din padurea inmiresmata, sa dau de blocuri comuniste, iar maidanezii sa ma ia in primire. Cam apropiate cele doua senzatii opuse.

 

Ca sa o iau spre Vama Sculeni trebuia sa strabat din nou orasul Iasi. Era cam agitatie de dimineata, cu lumea care se ducea la munca, dar mi-a placut. M-am cinstit cu o branzoaica si un covrig mai special.

 

Image+086.jpg

Portarul de la Stadionul Emil Alexandrescu a fost dragut si m-a lasat sa arunc o privire.

 

Image+089.jpg

 

Intram si noi in rand cu lumea prin inmultirea acestor proiecte velo

 

Image+090.jpg

  • Upvote 6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Exista si in apropierea orasului meu de origine, Focsani, un rau cu numele asta, dar nu poate fi acelasi.

Image+091.jpg

 

M-am cam lalait dimineata si n-am profitat prea mult de racoarea de pana la 9. Dupa 10 patura de nori s-a mutat la moldovenii de peste Prut, iar soarele n-a mai disparut pana la apus. A fost asa de cald incat merele din casoleta (super-incinsa) s-au copt ca si cum ar fi fost in cuptor. Au fost gustoase si asa.

Astazi iar m-a oprit politia de frontiera: 2 politisti intr-o dacie antica, 1310. Au fost simpatici. Faceau echipa perfect fiind complet diferiti. Unul ma lua la misto ("100 km si ceva e cam putin pentru o zi"; "am plecat ca prostu’ de-acasa unde puteam sa ma odihnesc") si avea de comentat ceva negativ despre orice (Stefan cel Mare, maici, lantul de la bicicleta); celalat zicea ca intelege omul care mai pleaca in lume din cand in cand, sa mai uite de cele de zi cu zi.

Am inceput cu harbuzul de devreme astazi. Un batran mi-a vandut un pepene de vreo 3 kg, la cantar i-a dat 4 si ceva, pretul fiind 60 bani/kg. Mi-a luat 2 lei. A fost proaspat cules si foarte gustos.

 

Image+092.jpg

 

Peisajul plictisitor: pasuni semi-uscate, plat. Rar aparea cate o panta lina care ma perpelea si mai bine la soare. Mi-au tinut de urat numeroasele sate insirate pe drumul anost. Intr-unul din ele am gasit ‚ceva’, marca proprie:

 

Image+094.jpg

 

Floarea soarelui care a reusit sa treaca cu bine peste seceta n-a trecut intreaga peste atacurile graurilor.

 

Image+097.jpg

 

Si ele incercau sa negocieze caldura:

 

Image+099.jpg

 

Stefanesti a fost o deziluzie. Pe harta aparea scris cu fonturi mai mari decat alte localitati din jur. Ma gandeam ca o sa dau macar peste o terasa unde sa mananc ceva bun si sa ma mai racoresc. Cucu – sat obisnuit. Doar gropile pareau mai mari.

 

De-aici pana la Manastirea Guranda am mai avut 10-15 km. A mai fost de urcat un deal pe un drum pietruit. Nu departe de marginea padurii, acompaniat de latratul unui caine ce parea urias dupa tonalitate, am intrat in curtea ei. In mijloc – plin de muncitori ce mestereau la viitoarea biserica. Unul din ei m-a intrebat daca nu cumva sunt eu ala cu betonul.

Am „ochit” o maica si i-am explicat dorinta mea Mi-a raspuns ca trebuie sa astept un pic pentru a vorbi cu maica stareta. Mai mult de 10 minute n-am asteptat si a revenit spunandu-mi ca are mai multe intrebari sa-mi puna. A pus doar una: daca-s bun crestin. A reiesit ca dava vin la 2:30 AM la slujba e bine. A ramas sa ma trezesc la ora aceea.

Intre timp am facut niste vizite la baie sa ma ud pe unde pot pentru a-mi micsora temperatura. Simteam ca iau foc de la caldura indurata.

Mi-au dat sa mananc la masa cu 3 muncitori. Am primit bors, mancare de cartoafe si niste rosii ‚divine’. Dupa masa a venit si betonul, pentru viitoarea biserica (4-5 betoniere).

 

Image+101.jpg

 

Image+103.jpg

  • Upvote 7

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 5 Man. Guranda – Botosani – Veresti – Suceava -  Man. Dragomirna 104 km

 

Buimac de somn, am oprit alarma la 2:35. Nu vroiam sa merg la utrenie. Promisesem. Cu mersul unui om de 90 de ani am intrat intr-una din chilii, intr-o camera cam cat o sufragerie mai mare, care tinea loc de biserica (nu aveau biserica propriu-zisa in care sa tina slujbe). Totul era amenajat, dar la o alta scara, era o mini-biserica. Credeam c-am ajuns primul, dar mai era si maica cu care vorbisem seara. Si era plina de energie, dupa miscari.

Ca sa nu mai lungesc povestea doar ea era asa. Toti gemeau de somn. Preotul se chinuia sa cante, se bataia, se foia ca sa scape de somn. Maicutele se aflau si ele la capatul puterilor. Unele erau racite sau nu stiu ce, ca tuseau pe rupte. Altele se sprijineau de pereti. Iar slujba vorbea si despre somnul lenes intre alte ispite, cat am putut sa retin. Totul tinea pana la 8. N-am reusit sa stau decat pana la 4:30, nu stiu cum.

 

La 7 cand m-am trezit eram ametit de parca bausem toata noaptea. Un gest oricat de simplu cerea mare concentrare. Ma luase si foamea si ramasesem si fara mancare. Noroc cu niste prune gasite pe marginea drumului.

 

Apoi, intr-un sat, am dat de un baiat care prajea gogosi, 1 leu bucata. Am luat 2 si le-am lasat pe un gard ca sa-mi aranjez niste lucruri. Daca nu erau 2 oameni de treaba ramaneam fara ele. O catea infometata era cat pe ce sa le suteasca.

 

Image+104.jpg

La o ciusmea, un cuplu de oameni mai in varsta, intr-un matiz, opriti si ei pentru apa, mi-au dat multe rosii si mere ca sa am pe drum sa ma pot racori cu ele. Femeia mi-a mai zis ca de ce nu iesim noi tinerii bucuresteni in strada sa-l dam jos pe Basescu.

 

A urmat Botosani, cu o pauza in pustiul centrul istoric, un pepene deshidratat si o inghetata combinata  cu niste afine cumparate din piata.

 

Image+105.jpg

 

Image+106.jpg

 

Cel mai cald de-acum urma sa fie. In ritm de vacanta am mers ca sa nu ma ‘topesc’ cu tot cu bicicleta.

 

N-am avut prea mult de mers pana la Veresti. Cateva dealuri au mai incins atmosfera. Era planificat inca inainte de drumetie sa ma intalnesc cu mister Lucian (LucianTheOne). Era usor de ajuns la el la atelier (puteai intreba pe oricine din localitate si stia).

 

Image+111.jpg

 

Image+112.jpg

  • Upvote 9

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am declinat o invitatia la bere. Mi s-a parut mult prea cald pentru asa ceva si de obicei berica o degust la final de zi. Prin urmare am stat la un pahar de vorba izotonica. Bautura din partea casei. N-o sa fac o caracterizare a lui Lucian pentru ca nu vreau sa se creada ca intentionez sa ma pun bine cu adminii de pe forum :P.

Pe un perete cateva diplome:

 

Image+115.jpg

 

Image+116.jpg 

Locul 1 cica l-a castigat din cauza ca el a fost singurul participant. N-am cercetat cazul.

 

Nu mai stiu daca am mers mai intai la scaldat in Sucevita sau am impresionat senzorul CCD.

 

Image+114.jpg 

Cert e ca m-am simtit bine la Veresti si mi-a parut rau dupa aceea ca n-am ramas mai mult decateva ore. Era o idee buna sa fi plecat a doua zi.

O parte din trupa de soc din Veresti:

 

Image+117.jpg

Lucian si un prieten de-al lui m-au insotit inca cativa km dupa Veresti. Ne-am luat ‘la revedere’ de mai multe ori si fiecare s-a intors la ‘casa’ lui.

 

Imi planificasem sa innoptez la Man. Dragomirna. Drumul a fost simplu, iar dupa Suceava a avut si pitoresc. Incepusera sa apara padurile, chiar daca de la distanta. Se mergea intre doua culmi paralele ce dadeau impresia de crescendo. De pe deal se vedea orasul Suceva aproape in intregime. Iar m-a prins apusul de soare pe drum:

 

Image+119.jpg 

Dupa satul Mitocul Dragomirnei ce parea ales de sucevenii cu dare de mana pentru a-si construi case de vacanta, au mai fost niste km de sosea pe un platou de pasuni inverzite, apoi am ajuns la manastire. Daca la Guranda abia daca erau bani pentru o biserica modesta ce abia se construia, la Dragomirna, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, existau multe campuri cultivate, chilii erau cate poftesti, se cresteau multe animale, maicutele comunicau, datorita distantelor mari, prin intermediul unei retele de telefonie fixa interna, difuzoare unde se putea asculta slujba erau peste tot. Si probabil ca erau multe alte lucruri care faceau viata mai usoara si pe care eu nu le-am observat.

Maicutei Iuliana i s-a parut ca plimbarea mea cu bicicleta era ceva iesit din comun asa ca mi-a aranjat sa mananc, chiar daca cina se incheiase demult. Mi-a dat si o chilie spatioasa dotata si cu dus, astfel ca ziua de azi a avut 2 bai incluse. Sic!

 

Image+121.jpg

 

Am avut un somn lung si odihnitor care m-a refacut complet dupa nesomnul din ultima noapte.

  • Upvote 8

Share this post


Link to post
Share on other sites

Oi, oi!

Poze din bârlogu' lupului :D

 

Mă mir c-ai putut... probabil oi fi avut acreditare :p

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 6 Manastirea Dragomirna – Radauti – Putna -  Schitul Acoperamantul Maicii Domnului (Cacica) 139 km

 

M-am trezic cu chef de pedalat. Dar bicicleta nu inainte de obisnuitul mic dejun: lapte prafcu cereale.

 

Cateva fotografii de dimineata

 

Image+124.jpg

 

Ansamblul de chilii unde am innoptat

 

Image+123.jpg

Image+125.jpg

 

Am crezut ca poarta de intrare in incinta manastirii este blocata si se deschide ceva mai tarziu. Voiam sa intru sa vad pe lumina edificiul fortificat asa ca am pierdut 15 minute asteptand sa vina cineva sa deschida. De fapt trebuia apasat mai tare pe clanta.

 

Image+130.jpg

 

Image+133.jpg

 

Image+135.jpg

 

Intrand pe europeanul spre Siret au aparut vitezomanii pe 4 roti. Dupa ce am luat-o spre Radauti, vitezomanii au capatat un alt obicei: claxoane foarte dese. Si faceau asta cand erau aproape de mine, iar cand claxonul era strident ma speriam. Pe langa masinile de Italia au aparut si cele cu numar de Moldova si Ucraina, ca si cele cu volan pe dreapta. Pana la Man. Putna drumul a fost de cosmar, mai alex ca cele 2 benzi erau inguste. Cred ca si sfarstitul de saptamana a avut un cuvant de spus in ce priveste traficul.

 

Dar pana acolo, Milisauti nu-si dezmite numele de ‘orasul varza’:

 

Image+137.jpg

 

In Radauti Manastirea Bogdana, de sec. 14

 

Image+139.jpg

 

Pista de biciclete in Radauti

 

Image+143.jpg

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Excelent topic! Ma bucur ca ne impartasesti si noua cu multa expresivitate experianta ta. Astept cu interes continuarea si sper sa deschizi si alte topicuri despre turele tale aventuroase din Peninsula Balcanica.

Bafta multa!

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc mult Claudiu pentru mesaj.

 

Se spune ca frumusetea sta in ochii privitorului. Nu stiu cat de mult reusesc eu sa redau frumusetea locurilor si intamplarilor prin care am trecut. Acestea pot fi vazute ca niste lucruri comune, dar pentru mine inseamna mult pentru ca le-am trait eu :).

 

Din pacate in plimbarea din balcani nu am tinut un jurnal, astfel ca o sa-mi fie destul de greu sa descriu mai detaliu. A trecut ceva vreme de atunci. Poate o sa scriu ceva mai pe scurt daca o sa ma mai intalnesc cu timp liber.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 7 Schitul Acoperamantul Maicii Domnului – Gura Humorului – Man. Voronet – Capul Campului 59,5 km

 

Incepand cu aceasta zi am scapat definitv de caldura. Dimineata era racoaroasa, tocmai ce se oprise ploaia.

 

Image+162.jpg

 

Era un loc destul de retras. Nu exista niciun indicator catre schit.  Singurul ‘semn’ era putin inainte de schit, o cruce din crengi.

 

Image+168.jpg 

Dimineata am intalnit-o si pe sotia preotului care mi-a facut un pachet mare de manare. Branza, de 2 feluri, era regina intre toate.

Amandoi se mirau cum de-am gasit locul, pentru ca nu sunt indicatoare. Se vedea ca nu le place sa vina laicul peste ei. Dovada si anuntul simpatic inainte cu cateva sute de metri de retrasul loc.

 

Image+167.jpg

 

Schitul se afla undeva intr-o vale. Se mergea intai pe un fel de creasta

 

Image+166.jpg

 

Apoi se cobora abrupt

 

Image+165.jpg

 

Am citit multe sentinte marca Ocolul Silvic. Pe asta n-o stiam:

 

Image+169.jpg

 

Nu plouase foarte mult peste noapte, asa ca a fost o placere drumul pana la sosea.

 

Image+171.jpg

 

Image+172.jpg

 

Singurul caine cu care am mai avut de-a face a fost unul sperios, care a confundat codrul depaine cu o piatra.

Mi-am facut pofta de mancare cu un mar gata spalat

 

Image+173.jpg

 

si-apoi am dat iama in branza

 

Image+175.jpg

 

Preotul facea comert cu branza, trimitandu-si marfa probabil undeva intr-o piata, caci tocmai ce pleca cu loganul ticsit de asa ceva.

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Iesit in asfalt am vazut un indicator cu Cacica si m-am intrebat “ce-ar fi sa cobor in salina?”.

Vremea era inchisa, racoaroasa, vantul abia daca adia. Asfaltul incepea sa se usuce. Se anunta o zi perfecta pentru pedalat.

10 lei m-a costat incursiunea in dealul cu sare. Inauntru era pregnant un miros de combustibil. Cu toate astea erau parinti cu copii veniti sa faca tratament. Nu stiu cat de sanatoasa poate fi combinatia aer sarat si toxine. La iesire am aflat ca mina este inca in exploatare si de aici mirosul.

 

Image+178.jpg

 

Lifturile erau de mult scoase din uz. Nu prea s-au facut in ea reconditionari caci lemnul iiputred, iar fierul ruginit. Mi-a placut crucea sculptata in sare si siluetele incremenite in 2 pereti, alei Evei si lui Adam.

 

Image+180.jpg

 

Image+181.jpg

 

Avand frontala pe cap si cu imbracamintea murdara, o femeie din Constanta m-a luat drept miner si a vrut musai sa faca o poza cu mine. Sotul ei a punctat – proba de divort.

 

Terasament ingust mina:

 

Image+185.jpg

 

Experiment astro-fizic:

 

Image+186.jpg

 

Image+187.jpg

 

Image+188.jpg

 

Sala de bal:

 

Image+192.jpg

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca si un titlu gen "Aventuri prin Moldova si Bucovina" ar fii mers destul de bine citind cele de mai sus
Destul de frumos povestesti,trebuie sa recunosc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc rapsohigh83.

 

 

Ziua 8 Capu Campului – Malini – Targu-Neamt – Man. Agapia – Man. Varatec – Man. Horaita 102 km

 

Cele 14 grade de dimineata in comparatie cu canicula din prima parte a drumetiei m-au determinat sa iau tot ce aveam mai calduros la mine. Mi se parea ca sunt in frigider.Treptat m-am incalzit si m-am bucurat de vremea excelenta.

Stiam ca se anunta racire puternica a vremii si ma asteptam sa sufle vantul dinspre nord. Surpriza a fost taria acestui vant. Pe plat nici nu mai era nevoie sa pedalez, asa tare sufla din spate.

 

Image+212.jpg

 

Soarele gasea tot mai des sparturi in patura de nori. Era semn ca vremea se indrepta.

Image+215.jpg

 

Pe la Valea Moldovei am pierdut asfaltul pentru 3-4 km si am avut multe balti de ocolit, inclusiv de trecut un paraias, dar n-am avut probleme

 

Image+213.jpg

Image+216.jpg

 

In Malini am intrebat un trecator de casa memoriala Nicolae Labis.

Demn de tinut minte:

Image+217.jpg

 

N-am mai avut rabdare sa caut omul cu cheia asa ca m-am multumit cu o privire aruncata pestegard chiar daca acolo era un frumos anunt care te incuraja sa nu faci doar o poza din strada.

 

Image+219.jpg

De foame a fost bun si un croasant cu ciocolata de la o patiserie, chiar daca acesta fiinta de mai mult de 3 zile.

Am intrebat despre drum un localnic. Nu mi-am dat seama ca era acelasi om pe care-l mai intrebasem ceva mai devreme. El m-a facut sa inteleg cat de multe lucruri trec prin fata ochilornostri, iar noi, chiar daca avem ochii deschisi, nu le vedem.

Mi-au placut aceste locuri, de pe langa Malini si mi-ar placea sa ma reintorc sa hoinaresc pe dealurile acestea in amanunt.

Nu prea am inteles notiunea de padure certificata.

Image+222.jpg

La traversarea raului Moldova vantul puternic din lateral era sa ma tranteasca. M-am tinut bine de ghidon.

 

Am iesit inapoi in eropean ca sa evit portiuni de drum cu vant din lateral. Astfel, pe plat, mergeam constant cu 40km/h fara mari eforturi. Pe varful unei coline am gustat din perele de Radaseni. Niste delicatese zemoase, dulci-acrisoare. 4 pe loc. Un tirist ce oprise si el la aprozarul campenesc si care se indoia de originea fructelor mi-a spus ca ar fi fost ceva de capul meu daca mergeam invers, cu vantul in fata.

 

Neatentia asta …

Image+223.jpg

Pana in Targu Neamt, urcarile n-au fost urcari, iar coborarile au fost si mai coborari.

 

Am batut orasul lui Creanga in lung si-n lat dupa o shaorma. Locuitorii nu prea m-au ajutat nici ei. Am ajuns la concluzia ca nu se fabrica acest fel de mancare aici. Am dat-o pe o pizza ce se comercializa la suta de grame.

Image+225.jpg

Cu stomacul plin altfel se puteau vizita obiectivele.

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Primul a fost casa memoriala Veronica Micle, “casa in care s-a nascut si a locuit vremelnic muza marelui nostru poet, luceafarul poeziei romanesti”. Nascuta in acelasi an ca si Eminescu si sinucisa la 50 si ceva de zile dupa moartea lui, ea a scris un singur volum de poezii legate de sentimenele profunde pentru botosanean. Casa e induiosatoare, iar "poezia" spusa deghid (o femeie) e plina de lucruri interesante. Sunt haine purtate de ea, obiecte personale ceas, calimara, birou, oglinda). 

Image+226.jpg

Fotografiatul 10 lei. Am incarcat doar memoria mea, nu si a aparatului.

 

Foarte prezent in casa este Mihai Eminescu, cu portrete, citate, poezii. Mi-a atras atentia – Veronica Micle catre Mihai Eminescu – "Ale lui pentru mine si ale mele pentru dansul" – Dragoste si poezie.

 

Lunga si romantata povestea celor doi.

 

Image+227.jpg

Peste “Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri!”:

Image+229.jpg

Am trecut intr-un alt regim sufletesc pe la casa memoriala Ion Creanga. Dar inainte de asta,"La cirese.

Image+230.jpg

Image+231.jpg

Image+232.jpg

Interiorul casei nu mi s-a parut foarte interesant. Obiecte arhaice de pe vremea lui, piese de muzeu etnografic, fara legatura directa cu el. Insa foarte multe citate, placute la citire. Ce-am retinut: "Omul invatat, intelept va fi si pe cel neinvatat sluga-l va avea".Oare se mai aplica astazi?

 

Tanti de la poarta m-a lasat sa fac o singura poza fara sa platesc taxa foto.

Image+233.jpg

De la Sacalusesti am facut dreapta spre Agapia. O urcare lenta spre una dintre cele mai marimanastiri de maici din Romania (300 – 400 maici), locul 2 ca "populatie dupa Varatec.

 

Aici am vazut singura bicicleta "cicloturista" din tot turul, dar fara proprietar. Era parcata in fata manastirii.

 

Image+235.jpg

Chilii

Image+234.jpg

Image+238.jpg

 

Agapia, cu nefotografiatele fresce ale lui Nicolae Grigorescu:

Image+236.jpg

Image+237.jpg

 

Spre Pestera Sf. Teodora era un forestier si n-am mai luat-o. Ar fi meritat.

  • Upvote 9

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.