a_mic

Cheile Bistritei

Recommended Posts

Cheile Bistriṭei

 

Asezare geografica: 

 

Intrarea către chei se face din DN 67 Râmnicu Vâlcea – Tărgu Jiu ȋn dreptul localităṭii Costeṣti, din centru spre dreapta pe DJ 646. Cheile sunt situate in sud-vestul masivului Buila-Vânturariṭa.

 

Legături:

 

Din localitatea Costeṣti se poate ajunge la Mănăstirea Arnota, Cariera Arnota, Localitatea Horezu cu vestita ceramica, culele de la Măldărăṣti, munṭii Căpăṭânii, s.a. Este o zona plină de obiective turistice de toate felurile, bine “ȋmpănată” cu spaṭii de cazare, cu multe drumuri ciclabile, obiective speologice ṣi dedicate alpinismului, raftingului ṣi ȋncă alte asemenea sporturi de niṣă.

 

Inedit:

 

Sunt chei calcaroase recunoscute pentru ȋngustimea lor.

 

Foto%203.1.jpg

 

 

Acces:

 

Este unul din cele 5 trasee care traverseaza Parcul Naṭional Buila-Vanturariṭa de la sud la nord, făcând legătura dintre localităṭile din sud si creasta principala a Muntilor Căpăṭânii.

Din DN 67 se intră pe DJ 646 cale de 1.2 km până ȋntr-un “V”, continuând pe ramura din stănga, pe care se mai parcurg 5.5 km. până la staṭia CF ȋncărcare calcar. Drumul continuă până la Mânăstirea Bistriṭa, la care ajungem dupa 8 km. de la ieṣirea din DN.

Ȋn dreptul Mânăstirii Bistriṭa, unde se află o intersecṭie de trasee marcată cu stâlp indicator, de unde se desprinde ȋn dreapta traseul 2, marcat cu bandă albastră, care urcă ȋn creasta principală a Munṭilor Căpăṭânii trecând pe la Mânăstirea Arnota, prin Vârful Arnota ṣi Vârful Prislop. Ȋn continuare pe drumul forestier trecem de o barieră ṣi ajungem, după ce trecem de Mânăstirea Bistriṭa la intrarea ȋn Parcul Naṭional Buila-Vanturariṭa de pe Valea Bistriṭei, care coincide cu iesirea Bistriṭei din chei, intrare marcată printr-un panou informativ ṣi semnul de limita de parc national (pătrat roṣu cu chenar alb). Tot aici se află ṣi un stâlp indicator care ne indruma spre Pestera Liliecilor (Pestera Sfantul Grigore Decapolitul).

Intrăm in chei ṣi dupa 200 m., ajungem la un pod unde cheile se ingustează. Aici se afla un panou informativ cu informatii despre chei ṣi un conteiner de colectare a deṣeurilor. Din acest punct se parcurge cel mai ȋngust sector al cheilor, cu o lungime de cca. 1 km. [ziare.com/Ioan Marian Băncescu]

Este un traseu extreme de frumos, cu un mare potenṭial cicloturistic, cu legături spre creasta Munṭilor Căpăṭânii.

Zona este ȋmpânzită cu izvoare potabile.

 

Posibilităṭi cazare:

 

Mânăstirea Bistriṭa, 35 lei / pers ṣi zi;

Pensiunea Ralu & Ello din Costesti, ***, comuna Costesti, sat Pietreni, nr. 9, fără info preṭ;

Cazări neȋnregistrate ȋn casele localnicilor;

Cort ȋn curṭile localnicilor.

 

Coordonate chei:

 

45011’30” N, 24002’26” E.

 

Stare drum:

 

Din DN, asfalt, asfalt completat cu piatră, macadam, perfect ciclabil cu MTB.

 

Foto%203.2.jpg

 

Foto%203.3.jpg

 

Alte obiective din zonă:

 

Peṣtera Urṣilor: se află ȋn amonte de cheile Bistriṭei aproape de Mânăstirea Bistriṭa, la 500-600 m. de intrarea in chei, pe partea stânga la urcare, cu o lungime vizitabilă de 600-700 m., impresionantă prin inălṭimea tavanului ṣi fisurile prin care se strecoară galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate. Nu are program de vizitare.

 

Peṣtera Liliecilor: intrarea ȋn peṣteră este dificilă, făcându-se de pe o platform metalică situată pe versantul drept. 

 

 

Foto%203.4.jpg

[foto: arhivadegeografie.wordpress.com]

Peṣtera nu este luminată ṣi este greu accesibilă ȋn porṭiunea de ȋnceput persoanelor foarte ȋnalte. Dacă depăṣiṭi acest impediment, după câteva zeci de metri, priveliṣtea vă va da cu adevărat fiori de frumuseṭe: numai latura sudică a peşterii este deschisă turismului, restul fiind declarată rezervaţie speologică, din sala ȋn care vă aflaṭi, odată obiṣnuiṭi cu ȋntunericul ṣi răcoarea, privirile vă vor fi atrase de cele două bisericuṭe din secolul al XVII- lea cioplite parţial în stâncă, Biserica Ovidenia şi Biserica Sfinţii Arhangheli.

 

Foto%203.5.jpg

 

Foto%203.6.jpg

 

Mânăstirea Arnota: aflată la cca. 17 km. de intersecṭia cu DN 67, drumul poate fi parcurs numai cu MTB pe un drum cvasitehnologic al carierei Arnota. Drumul traversează cariera ṣi impune maximă atenṭie la deplasarea mijloacelor auto de mare tonaj. Atunci când se fac puṣcări, accesul este interzis ȋn zonă. Mânăstirea Arnota a fost ctitorită de Matei Basarab între anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi, Mănăstirea Arnota este situată la 56 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa. „Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mănăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci", povesteşte măicuţa Ambrozia, stareţa Mănăstirii Arnota. Arnota este considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. [Adevărul.ro/]

Mănăstirea Arnota păstrează între zidurile sale mormântul domnitorului Matei Basarab şi pe cel al tatălui domnitorului, vel-vornicul Danciu. Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uşi le-a făcut Constantin Brancoveanu vel-logofat". „Ele păstrează pictura originală «dreasă» sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind şi portretul lui Matei Basarab, realizat în anul 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte".

 

Mânăstirea Bistriṭa: Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu același nume. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, "și mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit". A fost refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești. [wikimapia.org].

 

Foto%203.7.jpg                                  

Mânăstirea oferă găzduire contra sumei de 35 lei/pers.

 

Schitul 44 de izvoare – Pietreni: aflat ȋn paralel cu cheile Bistriṭei, pe drumul DJ 646A desprins spre dreapta din dreptul secṭiei de poliṭie din localitatea Costeṣti este cunoscut şi sub numele de Schitul de sub Piatră. Schitul a fost construit de către egumenul Ştefan al mănăstirii Bistriţa, în anul 1701, fiind metoc al acestei mănăstiri. Din vechiul schit nu s-a mai păstrat decât biserica şi un zid de incintă. Este o biserică simplă, în formă de navă, cu pridvor închis (ulterior), naos şi altar, având ca ornamentaţie exterioară câteva brâuri de cărămidă aparentă şi un fronton cu icoana Sfântului Ştefan. Este acoperită cu şiţă, acoperişul în patru ape fiind de o zvelteţe foarte elegantă. 

Pictura este opera pictorului bistriţean Efrem Zugravul, din păcate deteriorată în urma fisurării pereţilor, ca urmare a zguduirilor produse de exploziile din cariera aflată în apropiere.

 

Foto%203.8.jpg

[turism.bzi.ro]

 

Foto%203.9.jpg

[crestinortodox.ro]

 

La poalele masivului calcaros Buila-Vanturariṭa, ȋn bazinele altor văi afluente Oltului (Bărbăteṣti, Cheia), se află schiturile izolate Iezer, Pahomie ṣi Pătrunsa.

 

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now