Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Buhui

Recommended Posts

Cheile Buhui


Asezare geografica:

Aria protejată Buhui-Mărghitaṣ este parte a Rezervaṭiei Naturale “Anina” inclusă ȋn Parcul Naṭional Semenic-Cheile Caraṣului, aflată pe teritoriul judeṭului Caraṣ-Severin, ȋn imediata apropiere a oraṣului Anina. Cheile Buhuiului au lungimea de 8 km

Legături:

din Anina se poate ajunge pe multele drumuri din zonă la obiective carstice, lacuri (Buhui, Mărghitaṣ), chei (Caraṣului, Gârliṣtei), staṭiunile Văliug, Crivaia, Semenic.

Inedit:

 

este cea mai ȋntinsă zonă compactă de calcare din ṭara noastră (807 km2), ȋntinzându-se până ȋn Munṭii Locvei, la Dunăre.

Acces:

La ieṣirea din Anina spre Caraṣova (DN 58), in dreptul Bisericuṭei Ortodoxe,
Foto%204.1.jpg

se face la dreapta DJ 582 C, pe care se merge cca. 1 km. până la intersecṭia cu DJ 582 F. Se continuă pe DJ 582 F cca. 4 km. până la intrarea ȋn staṭiunea (posibil “fostă”) Mărghitaṣ, aflată pe malul lacului cu acelaṣi nume. Lacul a fost construit ȋn scop exclusiv turistic.

 

Foto%204.2.jpg


[by Radu Voina]

Continuand drumul, trecem de hotelul Anina ṣi de cabanele din zonă. Lângă hotel, găsim ṣi terasamentul unei vechi căi ferate forestiere pe care ȋl urmăm spre nord.

Foto%204.3.jpg
[banatulmontan.wordpress.com]

 

Poteca ne conduce mai ȋntâi pe un podiṣ calcaros de pe stânga pârâului Buhui, apoi intră ȋn cheile sălbatice ale Buhuiului. Se trece pe lângă două peṣteri de la “haldină”, cu lungimi de 14 m. (prima) ṣi 33 de m. (a doua), ale căror deschideri situate la 100 de m. una de alta sunt chiar lângă poteca, după care terasamentul fostei căi ferate traversează Buhuiul pe partea dreaptă. Urmăm terasamentul prin chei până la locul numit “Ȋntre râuri” (sau “Mediureca”), unde pârâul Buhui se varsă ȋn râul Caraṣ. Aici drumul se bifurcă: la dreapta, spre aval inspre Cheile Caraṣului, iar cealaltă varianta trece Caraṣul pe o punte construită din traverse metalice. Cea mai mare parte a cheilor este ciclabilă MTB.

Coordonate chei:

45007’30” N, 21054’ E.

Stare drum:

ȋn general, drumuri de căruṭă, poteci prin pădure sau pe păṣuni, albii secate de pâraie, accesibil ȋn cea mai mare parte MTB.

Posibilităṭi cazare:

- Pensiunea “Casa Erika” (pe malul lacului Mărghitaṣ), ***, 130 lei camera 2 locuri / noapte;
- Cabana Maial, fără informaṭii;
- Cabana Cerbul, ȋn Cheile Miniṣului, fără informaṭii;
- Cantonul Buhui, locuri la prici, preṭuri negociabile;
- Campare la cort: se impune maximă atenṭie ȋn situaṭia ȋn care doriṭi astfel de condiṭii datorită abundenṭei reptilelor, ȋn mod special a viperei cu corn ṣi a scorpionilor, cu precădere ȋn lunile iulie ṣi august. Se poate recomanda Campingul “Bei”, situat pe DJ 571 K, ȋn apropierea localităṭii Potoc. Deasemenea, spaṭiul de campare de lângă lacul Buhui.

Foto%204.4.jpg
[banatulmontan.wordpress.com]


Alte obiective din zonă:

Rezervaṭia Beuṣniṭa: situată ȋn partea de vest a culmii calcaroase Pleṣiva, la sud de oraṣul Anina, accesul realizându-se cu mai multă uṣurinṭă din localitatea Potoc pe DJ 571 K. Pe fundul văii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format nenumărate baraje, precum ṣi cele trei cascade mari ale Beuṣniṭei, de o spectaculozitate deosebită.

 

Foto%204.5.jpg

Cetatea Caraṣ (Glat): aflată pe raza comunei Caraṣova, pe dealul Zaglavac, are o suprafaṭă de 2500 m2,  iar iniṭial a avut o formă ovoidală compusă din blocuri mari. 
Elementele exterioare sunt reprezentate de cele doua ṣanṭuri de apărare săpate ȋn stânca naturală pe latura de NE, aceasta fiind singura cale de acces. 
Din zidul de incintă, cu grosimi ȋntre 1,7 m si 3,2 m. s-au păstrat fragmente pe latura nordică. 
Ȋn interiorul incintei se observă urmele unui rezervor circular de apă, despre care legenda spune că ar fi fost un puṭ săpat până ȋn una dintre peṣterile de sub cetate existând astfel o sursă permanentă de apă, lucru foarte important pentru o cetate la acea vreme. 
Chiar sub cetate se afla " Peṣtera de sub Cetate", aceasta prezentând pe galeriile sale unele porṭiuni inundate permanent. [semenic.exploratorii.ro]

 

Foto%204.6.jpg

Foto%204.7.jpg
[degetal.ro]
Foto%204.8.jpg
[Romania-natura.ro/27]

 

Rezervaṭia Cheile Nerei: probabil unele din cele mai spectaculoase chei din România, dezvoltate pe direcṭia nord-vest => sud-est, cu acces din localitatea Potoc (nord-vest) sau Ṣopocu Mare (sud-est).


Peṣteri: [turism.cjcs.ro ṣi Asociaṭia Speologică Exploratorii]

 

Peṣtera Gaura Turcului
Se află la circa 5,5 km de Reṣiṭa, pe traseul turistic marcat de bandă albastră, în versantul drept al Vaii Sodolu Mare, amonte de confluenta acesteia cu Valea Baciului.
Zona ce poate fi vizitată fără echipament ṣi cunostinṭe specifice speologiei, este săracă în concreṭiuni, interesantă fiind ruina unui zid medieval din zona intrării.

 

Avenul Poiana Gropii
Este situat la circa 6 km. de localitatea Cuptoare, în apropierea traseului turistic marcat punct albastru, ce porneṣte din spatele cantonului silvic Poiana Bichii.
Are o denivelare de 236 m ṣi o lungime de 1029 m, fiind explorat ṣi cartat de membrii Asociaṭiei Speologice Exploratorii. Este cel mai adânc aven din Banat ṣi pentru multă vreme a fost cel mai adânc din ṭara. Avenul este o înlănṭuire de puṭuri ṣi galerii înclinate dispuse pe două ramuri alăturate, are câteva porṭiuni frumos concreṭionate, iar în partea finală apare un mic pârâiaṣ ce se pierde într-o galerie joasă.
Nu poate fi vizitat decât de speologi cu experienṭă, dar o vizita pâna la intrarea impunatoare a acestuia poate fi foarte interesantă. Atenṭie puṭul de la intrare are 90m adâncime!!!


Peṣtera Comarnic
Este situata la circa 7 km de satul Iabalcea, se poate ajunge la ea ṣi pe traseele turistice marcate banda albastra, triunghi albastru si cruce roṣie.
Peṣtera are o lungime de 6203 m, fiind una din cele mai mari ṣi mai frumoase din Banat, ultimii mai mult de 2000 m au fost adăugaṭi în urma acṭiunilor de explorare întreprinse de-a lungul anilor de membri Asociaṭiei Speologice Exploratorii. Amenăjarile din peṣtera, sistemele de închidere la cele doua intrări sunt întretinute si dezvoltate de aceeasi asociaṭie, iar ghidul este asigurat tot de aceasta.
Traseul turistic străbate doar etajul fosil al peṣterii, acesta fiind format dintr-o succesiune de galerii ṣi săli de mari dimensiuni ṣi foarte bogat concreṭionate. Ghidul asigură un număr de lămpi cu carbid pentru iluminatul de ambianṭă, dar o sursă de lumină individuala este indispensabilă.


Peṣtera de dupa Cârsa
Este situată în versantul stâng al Cheilor Caraṣului la mai putin de 300 m. de podul pe care trece DJ. Se poate ajunge la aceasta urcând pe versant pâna la o dolina de prabuṣire în care se află intrarea în peṣteră, înainte de ajunge la Peṣtera Văleaga sau direct prin Peṣtera Văleaga urcând un mic horn din finalul acesteia (varianta mai directă, dar mai dificila).
Peṣtera are o lungime de circa 1300 m din care 800 m exploraṭi de Asociaṭia Speologica Exploratorii, ultimii 500 m au fost adăugaṭi în urma unor explorări recente.
Galeria de acces este fosila, apoi se coboara pâna la un lac sifon (în mare parte a timpului sec), de unde galeria se desparte în două: o parte continuă în amonte pe o galerie îngustă ṣi relativ înaltă, urmând albia unui curs de apă temporar, care apare în perioadele bogate în precipitaṭii; cealaltă ramură porneṣte de pe fundul lacului ṣi este o galerie joasă cu strâmtori, săritori ṣi puṭuri. Cea de pe urmă este nerecomandată turiṣtilor, fiind foarte periculoasă vizitarea acesteia în perioade nepotrivite (precipitaṭii sau iminenṭa unor precipitaṭii), sau fără echipament ṣi experienṭă speologică corespunzatoare.


Peṣtera Liliecilor
Intrarea de mari dimensiuni în Peṣtera Liliecilor este deja emblematică pentru Cheile Caraṣului, forma acesteia asemănătoare continentului african este ea însăṣi un obiectiv turistic. Totuṣi peṣtera mai are ṣi ea câteva surprize de oferit.
Principalul obstacol în vizitarea peṣterii este pragul de 6-10m de la intrarea acesteia. Acesta nu trebuie luat în gluma, dacă la urcare pentru unii pare o joaca, în schimb la coborâre e ceva mai dificil. E recomandabil să se foloseasca o coardă pentru asigurare.
Galeria are dimensiuni mari în prima parte a peṣterii, pe podea sunt depozite de guano, apoi apar câteva gâtuituri datorate concreṭiunilor abundente care ocupa mare parte din secṭiunea galeriei. Pe masură ce înaintam, dimensiunile galeriei se micṣoreaza, aceasta reducându-se treptat la un târâṣ între arcul galeriei ṣi nisipul de pe podeaua acesteia. Nu e bine sa continuăm vizita dincolo de acest punct.

 

Peṣtera cu Apa
În Cheile Gârliṣtei, străbătute de traseul turistic bandă galbenă, poate fi vizitată Peṣtera cu Apa. Peṣtera se află în versantul drept al cheilor
la circa 4,5km de localitatea Gârliṣte (2,5km drum - Poiana Peris, 2 km potecă marcată - malul drept Cheile Gârliṣtei). Intrarea mare si perfect ovala a peṣterii nu este întotdeauna vizibila din potecă, din cauza vegetaṭiei, dar albia unui mic pârâias care vine din peṣtera ṣi traversează poteca pe care ne aflăm, ne arată drumul.
Doar primii 250 m din cei 397 m, pot fi vizitaṭi, accesul mai departe fiind blocat de un dop de nisip după care pestera continuă (C.S. Cristal Timisoara -1979). În portiunea vizitabilă, zonele frumos concreṭionate (gururi, scurgeri parietale, stalagtite, stalagmite) ṣi mai spaṭioase alternează cu zone în care pe pereṭii goisunt vizibile doar urmele trecerii apei (linguriṭe, septe, hieroglife), în câteva locuri sunt depozite masive de guano. Pârâiaṣul ne însoṭeste pe tot parcursul vizitei, deplasarea facându-se în mare parte prin albia acestuia.


Peṣtera Buhui
Peṣtera Buhui are o lungime de 6500 m. (C.S. Speotimis si C.S. Cristal Timisoara), fiind cea mai mare din Banat. Se află la circa 3 km de orasul Anina pe
drumul forestier ce trece pe langa Oraṣul Nou sau din dreptul cimitirului oraṣului ȋn direcṭia lacului Buhui circa 4 km , se poate ajunge la ea ṣi pe traseul turistic marcat de banda albastră. Peṣtera are trei intrări: Intrarea Certej, Intrarea prin Dolina ṣi Grota Buhui, toate trei de mari dimensiuni. Galeria principală urmează cursul subteran al Pârâului Buhui, care pe traseul său are lacuri ṣi cascade (Cascada Mare – 3 m). La intrarea în Grota Buhui se află un baraj pentru captarea apei (peṣtera fiind sursa de apă pentru oraṣul Anina), care ridică nivelul apei pe ultimii 400 m de galerie,
aceasta neputând fi parcursă decât cu barca sau înot (în costum de neopren). În afara galeriei principale mai sunt galerii fosile ṣi săli de mari dimensiuni (Sala Urṣilor, Sala Coloanelor, Sala Domurilor), concreṭiuni splendide, uneori de dimensiuni remarcabile, care apar atât pe parcursul acvatic cât ṣi în sălile fosile. Folosind alternativ cele trei intrări se pot vizita mari porṭiuni din peṣteră. Parcurgerea în totalitate a peṣterii e o acṭiune care trebuie bine pregatită, peṣtera fiind complexă ṣi dificilă, punând vizitatorului atât probleme de orientare cât ṣi probleme de parcurs (cascade, lacuri, caṭărare). Pentru o vizita completă cel mai indicat este să luaṭi legatura cu o asociaṭie speologică.


Peṣtera Ponor Uscată
În vecinatatea ṣoselei ce leagă Anina de Oraviṭa, pe partea stânga a drumului se află Peṣtera Ponor Uscată – 265 m lungime (V. Sencu). Intrarea se
află într-o dolină aflată pe partea stânga a potecii, cam în dreptul locului unde trebuie să coborâm se vede pe cealalta parte a potecii o alta intrare de tip aven. După intrare se poate vizita in stânga o galerie mai scurtă, iar în dreapta galeria principală. Partea de început a peṣterii este descendentă pe panta de grohotis. Prima sală în care ajungem este luminată printr-o fereastra naturală (gura avenului pe care l-am folosit ca punct de reper pentru a coborî în dolină), în josul pantei se ajunge la un sorb, iar dacă vom continua pe sub fereastra naturala ṣi putin în dreapta, ajungem într-o galerie fosilă care a fost odata frumos concreṭionată, dar din cauza lucrarilor la drum ṣi a vizitatorilor fără bun simṭ, acum ne putem doar închipui frumuseṭile ce împodobeau pâna nu demult această peṣteră.


Peṣtera lui Miloi II
Se află într-un sector de chei al Văii Miniṣului, pe versantul drept, aval de lacul Valea Miniṣului ṣi amonte de afluentul de stânga Gura Izvorului. Pentru a ajunge la Peṣtera lui Miloi II trebuie să trecem apă Miniṣului. Peṣtera are o intrare principală mare, înaltă de 5m ṣi alte 4 intrări mai mici, nu toate penetrabile. Lungimea peṣterii este de 132 m (St. Negrea, 1962) ṣi este destul de frumos concreṭionată ṣi destul de bine conservată, probabil apa Miniṣului a protejat-o de vizitatorii mai nehotărâti. Se poate ajunge la peṣtera pe drumul ce leagă Anina de Bozovici (DJ)


Peṣtera Gaura Porcariului
Situată pe Cheile Nerei la circa 2 km. amonte de Cantonul Damian, pe versantul stâng. Intrarea se află la o altitudine relativă de cca. 50m, din pacate e greu de reperat, din cauza vegetaṭiei. Are o lungime de 152 m (St. Negrea, 1961) ṣi este vizibil degradată în unele locuri, în principal din cauza folosirii ei îndelungate de către localnici, ca adăpost pentru animale, fapt sugerat ṣi de denumirea primelor doua săli: Sala Cailor ṣi Sala Oilor. În zona finală peṣtera este frumos concreṭionată. Vizita este placută ṣi relativ usoară, singura dificultate fiind identificarea intrării.

 

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

In completarea descrierii lui a_mic, cateva vorbe si mai multe poze despre terasamantul fostei cai ferate (forestiere) Anina - Resita.

Am reusit sa parcurg (pe jos, fara bicicleta) bucata Marghitas - fostul pod peste Buhui.

Pozele sunt facute de mine, in iunie 2011.

 

Asadar.

Odata ajuns la Marghitas se merge pe drumul din stanga, cel care duce la hotelul cu acelasi nume.

Dupa cum se vede si din poza de mai jos, drumul din drepta coboara la Pensiunea Casa Erika.

01_zps1b9f4bce.jpg

Odata ajunsi in parcarea din fata hotelului Marghitas, se merge inainte, pe singurul drum de pamant care exista acolo.

Drumul vazut din parcare.

02_zps7797313f.jpg

Si parcarea vazuta de pe drum.

03_zpsa1117507.jpg

Cam asa arata drumul pe care se continua alergarea.

04_zps4cfaea86.jpg

La un moment dat drumul asta de pamant se intalneste cu terasamentul, loc in care exista un indicator catre Comarnic (sageata rosie).

Asta este intersectia.

05_zps775322fa.jpg

Asta este indicatorul.

06_zps26b18fab.jpg

Si cam asa arata terasamentul propriu-zis.

07_zps6a134364.jpg

08_zpsdcc092ac.jpg

09_zpsdc0db1e0.jpg

10_zpsabfee807.jpg

11_zps741eb2a0.jpg

12_zpse4d9aa62.jpg

Fostul pod peste Buhui, din care au ramas doar pilonii de piatra.

13_zpsd9197724.jpg

Insa se poate trece prin vad, pe langa pod.

14_zps3eafa50a.jpg

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this