a_mic

Cheile Carasului

Recommended Posts

Cheile Caraṣului

 

Aṣezare geografică:

 

Cheile Caraṣului fac parte din Munṭii Aninei, parte din marea unitate a Munṭilor Banatului, mărginiṭi la nord de bordura Semenicului ṣi de depresiunea Ezeriṣ, la est de Bârzava, la sud-est de Depresiunea Almăjului, la sud-vest de Munṭii Locvei, iar ȋn vest de depresiunea Oraviṭei. Intrarea ȋn chei se face din localitatea Caraṣova, aflată pe DN 58, ȋntre Anina ṣi Reṣiṭa, la 15 km. de Reṣiṭa.

 

 

Legături:

 

Cea mai important legătură este cu municipiul Reṣiṭa de unde se poate ajunge pe drumuri asfaltate la: Gărâna, Semenic, Văliug, iar prin Iabalcea (pe DC 87) la Peṣtera Comarnic, cea mai lungă peṣtera din Banat (5229 m.)

 

 

Inedit:

 

Majoritatea covârșitoare a locuitorilor se considerau, până în 1990, pur și simplu carașoveni, iar limba maternă era denumită - limba carașoveană. Fiind imposibil să convingi un carașovean că ar fi sârb, croat sau bulgar, ei considerându-se un popor deosebit, cu limbă deosebită. Lingviștii consideră graiul carașovean ca fiind mai apropiat de dialectele din sud-estul Serbiei și vestul Bulgariei (dialectul torlak) decât de dialectele croate. [wikipedia.org]

 

Acces:

 

Traseul cheilor ȋncepe ȋn comuna Caraṣova, la cca. 12 km. nord de Anina, pe DN 58 ṣi este marcat cu bandă albastră. Trebuie menṭionat dintru bun ȋnceput că, o excursie solo cu bicicleta ȋn chei nu este recomandabilă. Traseul poate fi parcurs ȋn minim 2, ȋntrucât sunt multe porṭiuni ȋn care transferul bicicletei se poate face numai din “mână ȋn mână” ṣi implică dificultăṭi deosebite.

Se porneṣte din vecinătatea bisericii din Caraṣova, se traversează Caraṣul pe un podeṭ ṣi se intră ȋn chei pe malul stâng. Pe poteca bine conturată lăsăm ȋn dreapta cele două deschideri suprapuse ale peṣterii Văleaga ṣi urmăm meandrele râului. Pe versantul drept, vom ghici intrarea ȋn peṣtera Liliecilor pe care, dacă dorim s-o vizităm, trebuie să traversăm râul ṣi să urcăm, cu destulă uṣurinṭă cei 15 m. ce ne duc până ȋn buza intrării ȋn peṣteră. 

 

Continuăm traseul cheilor pe malul stâng, pe poteca săpată ȋn stâncă ṣi, la un cot mare al râului, aceasta trece printr-o tăietură ȋngustă de pădure. Preṭii sălbatici ai cheilor cu pâlcuri de vegetaṭie ȋn care predomină liliacul sălbatic, se apropie din ce ȋn ce mai mult.

 

Foto%205.1.jpg

[romanianlandscape.ro]

 

Foto%205.2.jpg

[alpinet.org]

 

Trecând de tăietură, ȋn stânga noastră, deasupra peretelui abrupt din dreapta Caraṣului, 

se zăresc zidurile cetăṭii Caraṣovei (Caraṣului). Trecem prin dreptul ei ṣi ajungem la cel mai mare cot pe care-l face Caraṣul ȋn aval de Prolaz. Aici, ȋn malul drept, se află Peṣtera de sub Cetate II, a cărei intrare este mascată de vegetaṭia arborescentă.

Ne continuăm drumul spre depresiunea Prolaz trecând pe sub dealul Zabel (dreapta), ȋn stânga privirea agăṭându-se de abrupturile dealului Stocic.

 

Foto%205.3.jpg

[dsresitacs.ro]

 

Aici, Cheile Caraṣului sunt mai sălbatice ṣi mai prăpăstioase. Poteca se apropie de apă ṣi, după un mic cot, ȋn faṭa noastră se deschide mica depresiune a Prolazului (“prolazio” ȋn limba veche a gugulanilor ȋnseamnă “loc de trecere”), mărginită de stânci calcaroase. 

 

Ȋn continuare, numai cei obiṣnuiṭi cu tehnicile alpinismului mai pot face faṭă cheilor. Poteca se opreṣte aici. Dar, pentru că am pornit descrierea cheilor, poate amatorii de sporturi extreme extracicliste sunt doritorii de informaṭii privind continuarea traseului.

 

Ȋntre Prolaz ṣi Gura Comarnicului, cheile Caraṣului sunt de o sălbăticie uluitoare. Pereṭii calcaroṣi se ȋnalṭă la 150-200 m. deasupra apei ṣi se apropie uneori până la doar 2 m. Ȋn albie se află locuri ȋn care adâncimea acesteia depăṣeṣte 15 m., iar sălbăticia le este accentuată de nenumăratele meandre pe care râul le face ȋn vecinătatea unor pinteni calcaroṣi care se ȋntrepătrund. Pereṭii cheilor sunt ȋmbrăcaṭi ȋn vegetaṭie arborescentă predominant lemnoasă. Echiparea pentru explorarea acestui segment implică bărci pneumatice, echipament de salvare ṣi cizme cauciuc. După depăṣirea acestui sector, poteca reapare pe malul stâng ṣi merge, din ce ȋn ce mai puṭin conturată, până ȋn dreptul unui izbuc ce apare ȋn dreapta văii. Aici, suntem ȋn dreptul Peṣterii Ṭolosu. Ȋntre apa Caraṣului ṣi gura peṣterii, pe o distanṭă de 50 m. se află ȋnṣiruite mai multe marmite uriaṣe (numite de localnici “cazane”) adânci de 5-7 m. Pentru a observa aceste marmite, unice ȋn carstul românesc, trecem Caraṣul ȋn dreptul izbucului anterior amintit.

 

Foto%205.4.jpg

[panoramio.com]

 

De la Peṣtera Ṭolosu până ȋn Gura Comarnicului nu există potecă printre chei: pentru a le străbate, trebuie să mergem prin apă, iar la dornele lungi de peste 50 m. ṣi adânci de până la 15 m. trebuie să ne căṭărăm pe stânci pentru a le depăṣi. Cheile se sfârṣesc după ȋncă cca. 500 m., la vărsarea Comarnicului ȋn Caraṣ.

[Textul este prelucrat ṣi are la bază descrierea făcută de Vasile Nencu ȋn volumul 17 al colecṭiei Munṭii Noṣtri, ediṭia 1978]

 

Coordonate chei:

 

45012’ N., 21052’22” E.

 

 

Stare drum:

 

Drum comunal, drum forestier, poteca, partial ciclabil MTB 

 

Posibilităṭi cazare:

 

ȋn zonă numai la localnici;

cantoane forestiere: Padina Seacă (ȋn apropierea ieṣirii din chei – cca. 1 oră), fără informaṭii, Naveṣu Mic – idem.

 

 

Alte obiective din zonă:

 

Peṣtera Comarnic: aflată la cca . 1.5 km de ieṣirea din chei, pe traseu ciclabil, este cea mai lungă peṣteră din Banat, situată pe raza localităṭii Iabalcea (comuna Carașova, Caraș-Severin). Galeriile și sălile cunoscute până în prezent totalizează o lungime de 5.229 m. Peștera are un caracter masiv, se compune din săli monumentale și formațiuni stalagmitice de mari dimensiuni.

 

Foto%205.5.jpg                         

[www.comune.ro]

 

Cetatea Caraṣova: construită pe dealul Grad, este ȋnconjurată de prăpastie pe 3 laturi. Prima menṭiune documentară este din 1323, ca aparṭinătoare domeniilor regelui Carol Robert de Anjou. Printre castelanii de Caraṣova, cea mai imprtantă personalitate a fost a lui Filippo (Buondelmonti degli) Scolari, fiu al unui comerciant florentin. A devenit general al regelui Sigismund al Ungariei, comite de Timiṣ ṣi ban de Severin. Cetatea a fost cucerită ṣi distrusă de turci ȋn anul 1520

 

Foto%205.6.jpg

[cetaṭi.medievistica.ro]

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vad ca topicul e deschis la sectiunea Carpatii Meridionali, asa ca reiau o precizare facuta ieri pe un alt topic: Muntii Banatului nu fac parte din Meridionali, ci din Occidentali.

Multumim pentru prezentare, foarte interesanta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Este o chestiune pe care geografii au dezbatut-o si asupra careia au convenit in sensul aratat de distinsul nostru coleg @shauru, caruia ii si multumesc pentru apreciere. Din pacate, nu tot netul a auzit de ea, motiv pentru care atunci cand am grupat cheile am fost indus in "oroare". Topicul a fost mutat la CARPATII OCCIDENTALI, inginerii recunoscand in acest fel geografilor competenta in ceea ce priveste arondarea masivelor muntoase la grupele de munti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now