Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Cheii

Recommended Posts

Cheile Cheii

 

Aṣezare geografică:

 

Cheile Cheii se află ȋn Masivul Buila-Vânturariṭa, parte a Munṭilor Căpăṭânii, ȋn partea central vestică a judeṭului Vâlcea. Buila-Vânturariṭa este cel mai mic Parc Naṭional, cu o suprafaṭă de 4186 ha, dezvoltat pe teritoriul comunelor Bărbăteṣti, Costeṣti ṣi Băile Olăneṣti. Buila-Vânturariṭa este o zonă specială a munṭilor României, caracterizată de constituṭia calcaroasă care a dat naṣtere la numeroase chei ṣi abrupturi, fiind deasemenea ṣi singurul loc din ṭară ȋn care se dezvoltă ȋn sălbăticie tisa (specie din familia coniferelor).

 

Legături:

 

Cele mai importante legături se realizează pe DN 64 A cu staṭiunea Băile Olăneṣti, pe DJ 646 A cu comuna Bărbăteṣti ṣi de aici spre Râmnicu Vâlcea ṣi staṭiunea Govora sau spre localitatea Horezu pe DN 67.

 

Inedit:

 

Trovanṭii, sunt formaṭiuni geologice deosebite, cu caracter unic, denumiṭi ṣi “pietrele care cresc”.

 

Foto%206.1.jpg

[alpinet.org]

 

Sunt bulgări de nisip ṣi pietriṣ, acreṭionaṭi ȋn jurul unui nucleu, apa ȋncărcată cu minerale de tipul calcitului cimentând de-a lungul timpului aceste depozite, fenomenul de agregare continuând până ȋn ziua de astăzi.

Acces:

 

Se realizează, din Râmnicu Vâlcea, pe DN 64 A, prin localităṭile: Aranghel, Vlădeṣti, Păuṣeṣti-Măglaṣi. Din această ultimă localitate se urmează spre stânga DJ 654 prin Valea Cheii, Cheia, localitate ȋn care DJ se termină, transformându-se ȋntr-un forestier pavat cu macadam pe o scurtă porṭiune ṣi continuat apoi de un drum de pământ. La ieṣirea din Cheia, drumurile se desfac. Continuăm 200 de m. pe cel din dreapta, apoi ȋn intersecṭie facem stânga intrând pe traseul cheilor Cheii. Drumul este ciclabil ṣi continuă pe macadam. Trecem pe lângă “Turnul ȋnclinat”

                                          

Foto%206.2.jpg

[google earth, by Carmen 2003]

 

La km. 2.5 de la intrarea ȋn chei, lăsăm un drum ȋn stânga, noi mergând ȋn continuare spre ȋnainte. O nouă intersecṭie, ȋn care facem dreapta. Drumul continuă să fie ciclabil MTB.

 

Foto%206.3.jpg

[by gabi@vram]

 

După cca. 7 km, ajungem la o nouă intersecṭie: spre stânga – schitul Pahomie, spre dreapta - ȋn continuare spre chei.

Ȋn următorii 3 km, drumul ȋncepe să urce destul de accentuat, acesta ȋndepărtându-se ṣi apropiindu-se de traseul stancos al apei; devine accidentat ṣi dificil pentru parcurgerea cu bicicleta, motiv pentru care se recomandă parcursul ȋn doi pentru transferul bicicletelor ȋn zonele cu probleme “din mână ȋn mână”. După cca. 14 km. lăsaṭi ȋn urmă de la ieṣirea din localitatea Cheia, ȋntâlnim pe dreapta marmite ṣi cascade.

 

Foto%206.4.jpg

[by jderul on google earth]

 

Foto%206.5.jpg

[by Adrian Roṣca on google earth]

 

Drumul continuă pe o potecă ciclabilă, ȋncă cca. 3 km. până la ieṣirea din chei, când ne ȋnălṭăm prin pădure pentru a continua drumul spre Schitul Iezer ṣi satul Cheia, ȋn care ajungem după o coborâre de cca. 18 km.. Traseul este o potecă forestieră ciclabilă, ce se transformă ulterior ȋntr-un forestier din macadam.

 

Coordonate chei:

 

45015’ N, 24008’ E.

 

Stare drum:

 

Cu excepṭia unor scurte porṭiuni ȋn care pare obligatoriu transferul bicicletelor din “mână ȋn mână”, traseul este ciclabil, fiind alcătuit ȋn principal din drumuri forestiere din macadam compactat ṣi poteci forestiere ciclabile MTB.

 

Posibilităṭi cazare:

 

  • Cabane: Cabana Cheia, 24 de locuri ȋn  camera cu 14, 6 ṣi 4 locuri, izvor ṣi grup sanitar ȋn curte, nu se găteṣte, 25 lei/loc, 10 lei locul de cort, cabanier Ion Dumbrăveanu, tel. 0723279899.
  • Camparea este permisă numai ȋn locurile special amenajate ṣi marcate ȋn acest sens din zonele:

 

  • amonte de Cheile Bistriṭei;
  • Poiana Scăriṣoara;
  • Poiana Pătrunsa;
  • Poiana Pahomie;
  • Cabana Cheia;
  • Stogṣoare-tunel;
  • Curmătura Builei;
  • Curmătura Comarnice;
  • Cantonul Silvic Prislop.

Alte obiective din zonă:

 

Mânăstirea Arnota, Mănăstirea Bistriṭa, Mânăstirea Hurezi (Horezu), Mânăstirea Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpuṣa, Peri, bisericile rupestre din Peṣtera Liliecilor, bisericile din localităṭile din zona, precum ṣi tradiṭiile, obiceiurile ṣi arhitectura tradiṭionala din satele de la poalele muntelui.

  • Mânăstirea Arnota: aflată la cca. 17 km. de intersecṭia cu DN 67, drumul poate fi parcurs numai cu MTB pe un drum cvasitehnologic al carierei Arnota. Acesta traversează cariera ṣi impune maximă atenṭie la deplasarea mijloacelor auto de mare tonaj. Atunci când se fac puṣcări, accesul este interzis ȋn zonă. Mânăstirea Arnota a fost ctitorită de Matei Basarab între anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi ṣi este situată la 56 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa.

 

„Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mănăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci", povesteşte măicuţa Ambrozia, stareţa Mănăstirii Arnota. Arnota este considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. [Adevărul.ro/]

 

  • Mânăstirea Bistriṭa: Mânăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi: Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu același nume. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, "și mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit". A fost refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești. [wikimapia.org].

 

  • Mânăstirea Hurezi (Horezu): Sfânta Mânăstire Hurezi, situată ȋn oraṣul Horezu, pe DN 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, este o importanta si valoroasa asezare monahala ṣi reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.

 

Foto%206.6.jpg

[vălceaturistică.ro]

  • Mănăstirea Frăsinei: Mânăstirea Frăsinei este singura mânăstire ortodoxa din România unde femeile nu au voie sa intre. Manastirea se afla in comuna Muereasca, judetul Valcea. Din localitatea Ramnicu-Valcea se merge pe drumul national 7 (drumul european 61), inspre Sibiu, cale de vreo 10 kilometri, pana in dreptul localitatii Gura Vaii, unde se face stanga, pana in localitatea Muereasca. In aceasta sfanta manastire, regulamentul Sfantului Calinic, unic in felul lui, de a nu se manca niciodata carne in manastire, de a nu intra niciodata femei si de a se face slujba la miezul noptii pana dimineata, este pastrat cu strictete. [creṣtinortodox.ro]

 

  • Schitul Pătrunsa: Schitul Patrunsa este un locas monahal ortodox de o frumusete aparte. Poate si pentru faptul ca la acesta nu se poate ajunge cu masina, fiind asezat in Parcul National Buila-Vanturarita, locul ofera o liniste atat de benefica dezvoltarii unei vieti launtrice deosebite. Schitul, cu obste de calugari, se afla asezat la o distanta de numai 7 kilometri de comuna Barbatesti, in judetul Valcea. De pe drumul national DN 67, care leaga intre ele localitatile Ramnicu Valcea si Targu Jiu, pe la kilometrul 30, se face dreapta, la Barzesti, pe drumul judetean DJ 646E, cale de vreo 8 kilometri. Mai apoi, o carare de 4 kilometri urca lin spre schitul retras.

 

  • Schitul Pahomie: Schitul Pahomie este unul dintre cele mai izolate schituri sihastresti ale tarii nostre. Aflat in localitatea Baile Olanesti, comuna Barbatesti, judetul Valcea, la aproximativ 30 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, schitul lui Pahomie se ascunde smerit in padurile dese pe la poalele Muntelui Buila. La schitul din Buila se ajunge mergand pe drumul national 64A, pana in localitatea Baile Olanesti, trecand prin Pausesti Maglasi, apoi cotind la stanga, spre satul Cheia; de aici se porneste, pe un drum forestier destul de bun, pana la apa numita "Izvorul Frumos". O cruce mare de fier sta infipta in munte, deasupra apei, binecuvantand pe toti pelerinii care se inchina ei. La picioarele Crucii sta asezata Maica Domnului, insotita de cuvintele: "In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule" (Psalm 41, 1).

 

Foto%206.7.jpg

[creṣtinortodox.ro]

  • Schitul Iezer: din Valcea este una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, situata in muntele Cheia din judetul Valcea. Sfantul schimonah Antonie de la Iezeru, traitor in primele decenii ale secolului al XVIII-lea, o personalitate marcanta a vietii monahale din zona, a fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in iunie 1992.

 

  • Schitul Bradu: Situat în satul Gurguiata la 7 km de staţiunea Băile Olăneşti, Schitul Bradu a fost construit pe temelia unui schit mai vechi numit „Schitul de sub Râpa Bradului”, atestat documentar la 15 iulie 1737 şi care are hramul „Naşterea Sfântul Ioan Botezătorul”. Actuala biserică a schitului este o construcţie de zid, ridicată între anii 1783-1784 de către ieromonahul Sava, originar din satul Scrada, judeţul Gorj, fost egumen al mănăstirii Iezer, ajutat fiind de preotul Grigore, în timpul domnitorului Mihai Şuţu. Pictura originală existentă şi astăzi a fost realizată de Popa Dimitrie Zograful. Biserica are forma de corabie, fără turlă, cu interiorul împărţit în trei şi un pridvor deschis susţinut de şase stâlpi, semănând cu aceea de la Iezer. Clopotniţa este mai mare decât biserica şi are două etaje lângă care au fost construite de-a lungul vremii chiliile vieţuitoarelor. În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul se afla într-o stare deplorabilă, aproape de ruină. În anul 1861 chiliile erau fără acoperiş, iar clopotniţa netencuită. Iarna dintre anii 1863 şi 1864 contribuie mai mult la degradarea acestui schit; datorită zăpezii, acoperişul s-a prabuşit, iar ornamentele în relief, ciubucurile, au căzut din cauza îngheţului. În 1854-1855, schitul este alăturat schitului Sărăcineşti şi trecut ca aparţinând Episcopiei de Râmnic, iar în anul 1904, aici nu mai era nici un călugăr. În anul 1994, la Bradu s-a stabilit un călugăr, iar după 1996 au fost aduse aici 10 maici, avându-l ca duhovnic pe stareţul mănăstirii Pătrunsa, protosinghelul Varsanufie Gherghel. Astăzi, la Schitul Bradu o obşte de 12 maici păstorite de monaha Arsenia Maxim se ostenesc să ducă mai departe tradiţia monahală existentă aici de aproape trei secole.

 

Foto%206.8.jpg

[arhiram.ro]

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this