Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Corcoaiei și Bobotului

Recommended Posts

Cheile Corcoaia ṣi ale Bobotului

 

Aṣezare geografică:

Aflate pe cursul râului Cerna, Cheile Corcoaia se afla la 44 km amonte de staṭiunea Băile Herculane, la 200 m amonte de Cerna Sat, precedate de Cheile Bobotului, acestea din urmând lungimea de 150 m. Valea Cernei — un culoar aproape drept in lungime, unic ȋn ṭara noastră prin această desfăṣurare rectilinie — este situată ȋn partea de sud-vest a ṭării, respectiv ȋn colṭul de sud-vest al marelui complex muntos Retezat-Godeanu. Acest culoar, continuarea celui al Jiului Românesc, separă două valuri principale de cutare din acest complex muntos, două importante linii tectonice: astfel, valul Munṭilor Godeanu, continuat cu Munṭii Cernei, rămâne la nord-vest, iar valul Munṭilor Mehedinṭi la sud-est. Ȋn chei se poate ajunge pe drumul nemodernizat ce se afla in prelungirea soselei ce duce in Cerna Sat. Cheile Corcoaia au fost declarate rezervaṭie naturală , fiind una dintre cele mai frumoase forme de relief din Valea Cernei. Ȋn chei se găsesc formatiuni deosebit de spectaculoase: marmite, lapiezuri, cavităṭi de dizolvare. Impresionant este peretele drept al Cheilor care are un fel de tunel de 50 m, format datorită scurgerilor de apa. Lungimea Cheilor este de cca. 300 m.

Ȋn mod cert, una din cele mai interesante, documentate ṣi complete descrieri făcute vreodată Văii Cernei precum ṣi a traseelor ce pot fi realizate ȋn zonă, o puteṭi găsi aici*): 


 

*) Vă rog să aveṭi ȋn vedere cu multă atenṭie termenii ṣi condiṭiile utilizării informaṭiilor cuprinse ȋn documentul de mai sus

 

Legături:

Din zona Cerna-Sat, se poate ajunge cu relativă uṣurinṭă la Lacul lui Iovan, lac artificial de baraj, sau la Baile Herculane.

Inedit:

Se spune că, ȋn drumul făcut pentru găsirea Lânii de Aur, argonauṭii s-ar fi oprit ȋn cazanele Dunării. Aici s-au oprit pentru a găsi o soluṭie de trecere a corăbiei. Pâna la găsirea unei soluṭii, Hercules ar fi plecat pe Cerna ȋn sus, unde s-ar fi ȋntâlnit cu o bătrână, pe numele ei Corcoaia. Aceasta i-a povestit despre locuri ṣi despre necazul pe care ȋl aveau ȋn fiecare an cu un balaur care le distrugea recoltele ṣi care, pentru a nu-I omorâ pe săteni, le cerea ȋn fiecare an câte o fată. Hercules se hotărăṣte să- ajute pe săteni ṣi momeṣte balaurul cu una din fetele satului. Când sosesṣte balaurul să ia fata, Hercules ȋl loveṣte cu bâta. Aceasta ȋnsă sare din solzii monstrului ṣi izbeṣte un vârf de munte pe care ȋl … Rete(a)zat. Balaurul, năucit de lovitură intră ȋn chei dar se ȋnṭepeneṣte acolo. Hercules ocoleṣte peste munte ṣi ȋl loveṣte din nou din faṭă. Din cauza durerii ṣi aproape de moarte, balaurul se zvârcoleṣte ṣi-ṣi face loc prin chei, urmele zvârcoliturilor sale fiind vizibile ṣi astăzi. Ȋn locul lui au ramas urmele luptei: muntele despicat ȋn două, scobiturile rotunde din pereṭii de stânca ṣi despicătura verticală prin care abia se intrevede un colt de cer undeva sus de tot, lasată de măciuca biruitorului. Hercules ȋl urmăreṣte ṣi-I dă lovitura de graṭie. Sângele ce-i ṭâṣneṣte balaurului din rană nasc Izbucul Cernei, iar locul pe unde sufletul balaurului s-a ridicat spre cer… Grota cu Aburi. [Autor al legendei: Gheorghe Barbu]

Poate de aici ṣi numele Băilor Herculane. Interesant este că aceeaṣi poveste are ca erou pe Iorgovan, un erou al locului ce a dat ṣi numele lacului.

 

Acces:

 

Din Băile Herculane se urcă pe DN 67 D, lăsând ȋn urma noastră Grota Haiducilor, Izvorul Scorillo, ṣtrandul 7 izvoare, Uzina Electrică ṣi lacul Prisaca. Ajunṣi la coada lacului, pe un pod aṣezat pe stânga drumului, se intră pe drumeagul ce duce la cascada Vânturătoarea. Lăsăm ȋn urmă podul ṣi urcăm bărbăteṣte spre Motelul Dumbrava pe care ȋl lăsăm pe dreapta. Ȋn continuare, pe partea dreaptă, găsim drumul spre Cheile Tasnei, la 11 km. după ieṣirea din Herculane. Ne continuăm drumul ṣi, după ȋncă 2.5 km., pe partea stângă se face drumul spre cheile Prisăcinei. Ne bucurăm ȋn continuare de priveliṣtea oferită de piscurile bolovănite pe care se agaṭă pinul negru, specific zonei Văii Cernei.

La 18 km. de Herculane, vom găsi un pod ce traversează Cerna, pe partea stângă a drumului, continuat cu un drumeag ce duce la “Scările Scăriṣoara”, locul celei mai izolate comunităṭi din România.

 

Foto%201.7.1.jpg

 

Foto%201.7.2.jpg

[Google Earth, by discobolus]

 

După cca 25 km. de la ieṣirea din Băile Herculane, părăsim DN 67 D care coreṣte spre dreapta, noi mergând ȋnainte pe multpreareabilitatul DN 66 către Cerna-Sat.

 

Foto%201.7.3.jpg

[Google Earth by raduconstantin]

 

Drumul pe care intrăm (DN 66 !) este din macadam (…), din fericire pentru noi, perfect ciclabil MTB.

 

Foto%201.7.4.jpg

[Google Earth by VIOREL M.I.]

 

Ȋn stânga ṣi-n dreapta noastră se deapănă peisaje sălbatice ce fac frumuseṭea acestei ṭări minunate ȋn care ne ducem zilele.

 

Foto%201.7.5.jpg

[Google Earth by Adrian Danga]

 

Foto%201.7.6.jpg

 

 

Ȋn drumul nostru ce urcă pe firul apei, trecem ṣi prin Cheile Bobotului, străjuite de vârful Vlaṣcu Mare.

 

Foto%201.7.7.jpg

[Google Earth by Adrian Roṣca]

 

Ne continuăm drumul, lăsând ȋn stânga noastră Casa Pădurarului ṣi Cantonul Silvic alături de care se ȋntinde pepiniera zonei. Imediat după pepinieră, zărim ȋn dreapta Cabana Schit (ȋn afara circuitului turistic), de aici ṣi până la intrarea ȋn Cheile Corcoaiei mai având de pedalat ȋncă cca 4 km. Ȋn Cerna-Sat găsim ṣi campingul unde se poate ȋnnopta ȋn condiṭii bune.

După ieṣirea din sat, drumul coteṣte violent spre stânga, noi părăsindu-l către dreapta pe cărare. Mai pedalăm câteva zeci de metri, ȋn faṭa noastră deschizându-se, ȋn sfârṣit Cheile.

E momentul să ne organizăm ȋntrucât accesul cu bicicletele ȋn chei este deosebit de anevoios ṣi ne răpeṣte din plăcerea admirării acestora. Deci, va trebui să lăsăm bicicletele ȋn siguranṭă pentru măcar o jumătate de oră cât durează traversarea acestora ȋn dublu sens.

 

Foto%201.7.8.jpg

 

[Google Earth by BogdanGoim]

 

Peisajele ȋṭi taie respiraṭia ṣi, de multe ori, fermecat de acestea, te pierzi ȋn măreṭia lor.

 

Foto%201.7.9.jpg

 

Foto%201.7.10.jpg

 

Foto%201.7.11.jpg

(Foto by varakurt)

 

După zbaterea din chei, apa se scurge liniṣtită ca ṣi cum nimic nu s-ar fi ȋntâmplat.

 

Foto%201.7.12.jpg

[Google Earth by Dan Movilă]

 

Ne ȋntoarcem către bicicletele noastre cu bucuria unei vizite de excepṭie ȋn suflete.

 

Coordonate chei:

 

45°7'57" N,   22°41'45" E

 

Stare drum:

 

Asfalt usor vălurit până la intersecṭia DN 67 D cu DN 66, macadam perfect ciclabil MTB până in Cerna-Sat ṣi până ȋn intrarea ȋn chei. Inaccesibil cu bicicleta ȋn chei.

 

Posibilităṭi de cazare: (vă rog să fiṭi atenṭi la aprovizionare ȋn cazul ȋn care doriṭi să rămâneṭi peste noapte ȋn Cerna-Sat: ȋn localitate se găsesc greu alimente ṣi băuturi!)

 

- Pensiunea Cabana Dumbrava: ***, 44 locuri (2 apartamente cu 4 locuri, 1 apartament 2 locuri, 8 camere single, 13 camere duble), 12 km. amonte de Herculane, energie electrică de la microhidrocentrală, preṭ 80 lei dubla, 70 lei single, restaurant 50 locuri, terasă, cabanier Ion Dumbravă, tel. 0788033537, 0788366815, necesită rezervare.

- Pensiunea Lucia, sat Cerna: 30 camere fără baie la căsuṭe, 50 lei, 25 camere cu baie la căsuṭe cu baie, 100 lei, terasă cu restaurant, heleṣteu, contact: 0724001888.

 

Alte obiective ȋn zonă:

 

Lacul de acumulare Valea lui Iovan: se află la cinci kilometri de Cerna Sat şi este deopotrivă creaţia omului şi a naturii. Are o suprafaţă de 292 de hectare şi un volum total de 124 de milioane de metri cubi şi a fost realizat prin stăvilirea râului Cerna în aval de confluenţa cu râul Iovan. Lacul este mărginit de culmile sud-estice ale Masivului Godeanu şi de cele nord-vestice ale Masivului Mehedinţi.

 

Localitatea Scăriṣoara: La 18 km. de Herculane, se poate observa pe partea stângă refugiul unei staṭii de autobuz, din spatele căreia pleacă o potecă. Aceasta se continuă cu un podeṭ peste Cerna după care ȋncepe un urcuṣ consistent. Poteca se opreṣte pe o terasă ȋngustă pe care este amplasată o bancă din lemn. De aici ȋncepe aventura adevărată: SCĂRILE! Suntem la baza scărilor. Dacă te uiţi în sus, ai impresia că muntele, drept, bătut de ploi şi de vânt, sprijină cerul. Scările sunt agăţate pur şi simplu de stânci. Au fost puse în aşa fel încât unghiul de ascensiune nu e brutal. E ca şi cum ai fi la bloc. Numai că aici treptele nu sunt din beton, ci din lemn. Şi mai ales sunt înguste şi scurte, încât trebuie să ai mare grijă pe unde calci. Cum urci, pe dreapta e peretele rece, iar în stânga - hăul. Din loc în loc au fost „plantate" bârne solide pe post de parapeţi, ca o ultimă şansă de a-ţi salva viaţa dacă ai ghinion şi te ia cu ameţeli.

 

Foto%201.7.13.jpg

[Google Earth by Adrian Roṣca]

 

Foto%201.7.14.jpg

[Google Earth by Petre Cristescu]

 

Sunt patru segmente de scară. Fiecare de aproximativ 20 de metri lungime. Ultima parte e şi cea mai grea, pentru că se duce într-un unghi de aproape 90 de grade. Capătul scărilor nu înseamnă că drumul e la final. Până în sat mai sunt încă patru kilometri de cărare prin măruntaiele pădurii. În sfârşit, după mai bine de o oră de mers, socotind şi scările, se ajunge pe platou. Cinci cătune formează satul Scărişoara. E vorba de Cracu Mare, Ineleţ, Crouri, Ţaţu şi Gura Iuţii. Cu totul, să fie cam 130 de suflete sub toate acoperişurile de aici. Scările pe care se urcă până aproape de vârful muntelui au fost făcute pe la începutul anilor '70. Scările au fost coborâte pe versant cu funiile. Două echipe munceau. Unii erau sus - ţineau funiile şi lăsau scările în jos. Alţii coborâseră pe „burta" muntelui, să „intercepteze" produsul finit, pe care l-au prins de stâncă. Fără cuie sau alte materiale. Pur şi simplu scările sunt înţepenite în cutele uriaşului de piatră. Aşa s-a făcut cea mai rapidă legătură între sat şi restul lumii. Până la scurtătura asta, generaţii întregi de „munţomani" avuseseră doar o cărare prin pădure, pe care mergeai aproape cât e ziua de lungă, ca să ieşi, în final, la şosea, la 25 de kilometri de Herculane.

 

Peştera Isverna: este situată în apropierea satului Isverna din comuna omonimă situată în judeţul Mehedinţi. În apropierea satului Turtaba situat în comuna Isverna se desfăşoară anual o nedeie a mehedinţenilor: Târgul de la Turtaba care reuneşte pentru o zi întreaga spiritualitate a împrejurimilor. Este o pesteră mare, de peste 1,5 km parcursă în permanenţă de pârâul subteran.

Peştera a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri. În 1914 el a publicat o descriere a acestei porţiuni, iar în 1951 P. A. Chappuis şi A. Winkler au făcut o descriere mai amănunţită. În perioada 1964-1967 V. Decou a făcut aici cercetări de biospeologie, iar în 1973, C. Goran a realizat planul peşterii apărut în 1976. O echipă a Cercului speologic Focul Viu” condusă de S. Roată, a recartat peştera în 1979 descoperind galerii noi, astfel că lungimea actuală era de 1500 m. În acelaşi an au început şi explorările cu scafandrul autonom, cu rezultate promiţătoare, explorări care au continuat în 1980 când Florin Paroiu şi Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au trecut de Sifonul Verde, lung de 50 de metri, apoi de Sifonul Galben care este ceva mai scurt.

A urmat o galerie prin care se putea înainta cu apa până la piept, contra curentului puternic. Această galerie se termina brusc cu Sifonul Negru, cel mai mare sifon din România, având peste 400 m lungime şi o denivelare negativă de 40 m. După 1990 Jacques Yves Cousteau a venit aici cu echipa sa de speologi şi scufundători. În ianuarie 2005, Gabor Mogyorosy şi Mihai Baciu au reuşit să treacă de Sifonul Negru, descoperind sute de metri de galerii post-sifon dintre care 300 de m de galerii active. Până acum au fost exploraţi 1800 m de la începutul sifonului negru. Explorarea continuă şi în prezent datorită potenţialului foarte mare şi descoperirii a noi sifoane la capătul galeriei emerse.

[enciclopediaromâniei.ro]

Dacă ne vom continua drumul pe DN 67 D de la intersecṭia cu DN 66, vom trece prin localitatea Godeanu, iar la aprox. 15 km de intersecṭie vom intra pe DJ 671 E pe care mergem: până ȋntr-un “V” unde facem dreapta, apoi ȋntr-un “T” unde facem stânga (km. 1), ṣi continuănd ȋncă cca 5 km. până la intersecṭia cu DC 50 pe care facem dreapta. Trecem prin Giurgeni ṣi după 3 km. de la intrarea pe DC ajungem la peṣteră.

 

Foto%201.7.15.jpg

[Google Earth by Paul Vădeanu]

 

Peṣtera nu este vizitabilă decât celor foarte bine dotaṭi cu echipament speologic.

 

Inedit: Peṣtera Izverna, din Munṭii Mehedinṭi este străbătută nu doar de turiṣti cât mai ales de căutatorii de comori. Pentru că acolo, ȋn adâncurile sale, se spune că ar fi ingropat tezaurul Serbiei, din vremea ȋn care cei doi prinṭi moṣtenitori, Milan Obrenovici ṣi Mihail, se certau pentru tron ȋn a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cum Mihail pusese mâna pe tron, Milan ȋncerca să ajungă cu tezaurul naṭional ȋn Polonia, unde ar fi trăit ȋn exil până la un moment propice. Ȋn ultima clipă, prinṭul s-a decis să ingroape comoara pe teritoriul României. Aṣa se face că cele 80 de care cu poveri au fost ȋngropate ȋn Peṣtera Izverna. 

Aproape trei ani de zile mai mulṭi zidari au pregătit un lacaṣ special ȋn peṣteră, astfel ȋncât nimeni să nu poată ajunge la comoara ȋn afară de cel care ṣtia secretul. Unii dintre localnici mai ṭin minte povestile bătrânilor lor despre locul ȋn care ar fi fost ingropată comoara. Gura peṣterii fusese zidită ca să nu poată trece prin ea mai mult de un car cu boi. Apoi intrai ȋn galeria principală, lata de vreo 6 metri ṣi ȋnalta de vreo 10. Acolo se putea vedea izvorul care trecea pe sub peretele din vest.  

Din galeria principală, soldaṭii din gardă sapaseră un loc ȋn jos, iar meṣterii zidiseră patru ȋncăperi, ultimele două mai largi, iar cele două din apropierea galeriei principale mai ȋnguste. Ȋn ultima incăpere a fost ingropată cea mai mare parte din comoară, inclusiv ȋnsemnele voievodale ale prinṭului moṣtenitor. Ȋn cea de a treia, s-a pus multă piatră ṣi mult pământ. Ȋn a doua incăpere zidită s-au lasat două care cu poveri, pentru eventualii hoṭi, să-i convingă că aceea e toată comoara. Iar ȋn prima incăpere, au fost ȋngropate trupurile martorilor, ale tuturor celor care cunoṣteau secretul comorii ṣi peste ei s-a aruncat piatra ṣi pământ. 

[hartacomorii.blogspot.ro, text prelucrat ṣi modificat de sussemnatul] 

 

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this