Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Costestilor (ale Pietrenilor)

Recommended Posts

Cheile Costeṣtilor (sau ale Pietrenilor)

 

Aṣezare geografică:

 

Sunt situate ȋn masivul Buila-Vânturariṭa, ȋn vecinătatea localităṭilor Costeṣti ṣi Pietreni. Masivul este o culme calcaroasă, parte a Munṭilor Căpăṭânii preponderent alcătuiṭi din ṣisturi cristaline ṣi reprezintă o ramificaṭie spre sud-est a acestora. Masivul Buila-Vânturariṭa se ȋntinde de la vest de Cheile Bistriṭei ṣi până la est de Cheile Olăneṣtilor (Folea).

Legătura cu Munṭii Căpăṭânii se face prin Plaiul Netedu (interfluviu ȋntre râurile Bistriṭa ṣi Costeṣti), Plaiul Lespezi (interfluviu ȋntre Costeṣti ṣi Cheia) ṣi Plaiul Hădărău (interfluviu ȋntre Cheia ṣi râul Olăneṣti).

Creasta are o dezvoltare spaṭială de tip liniar, cu o lungime de cca. 14 km, cu altitudinea maximă ȋn vârful Vânturariṭa Mare (1885 m.). Vârfurile mai cunoscute ale masivului sunt: Arnota (1180), Piatra (1643), Cacova (1525), Albu (1659), Buila (1849), Vioreanu (1866) ṣi Vânturariṭa Mică (1655).

 

Legături:

 

Din zona localităṭilor Costeṣti ṣi Pietreni se poate ajunge cu relativă uṣurinṭă la Cheile Bistriṭei, Cheile Cheii, Peṣtera Liliecilor (Sf. Grigore Decapolitul) de la Bistriṭa, Peṣtera Urṣilor din Cheile Bistriṭei, Mânăstirea Arnota, Poiana cu ghiocei bogaṭi de la Prislop, Arcada naturală de la Pătrunsa, Rezervaṭia de tisă de la Cheia, Poienile cu orhidee din Valea Cheii ṣi ȋncă alte obiective natural de interes. Se mai pot menṭiona pentru alpiniṣti "abrupturile Vânturariṭei".

 

Inedit:

 

Parcul Natural Buila-Vânturariṭa este cel mai mic parc natural al României, cu o suprafaṭă de numai 4500 ha. Este extrem de dens ȋn situri natural, pe suprafaṭa sa găsindu-se 4 sectoare de chei, peste 250 de peṣteri ṣi avene, floră deosebită cu specii protejate (floare de colṭ, tisă, larice, iederă albă), populat de capră neagră, urs, lup, jder, cerb, râs, cocoṣ de munte, viperă ṣ.a.

 

Acces:

 

Pe DN 67, tronsonul Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, la cca. 37 km. de Râmnicu Vâlcea, se intră către nord pe DJ 646 pe care parcurgem cca. 1.5 km., apoi dreapta pe DJ 646 A ȋncă 1 km. până ȋn satul Costeṣti. Continuăm pe drumul (aproape) asfaltat traversând localitatea Pietreni ȋncă cca. 5.5 km, ṣi facem stânga (spre nord) părăsind DJ 646 A, spre Schitul “44 de izvoare”, pe un drum din macadam pe care mergem ȋncă cca. 300 m. până la un indicator ce ne arata spre stânga direcṭia de urmat spre Schit.

 

Foto%201.8.1.jpg

Google by ViperDex

 

Facem la stânga după care urmează o nouă intersecṭie: din nou la stânga spre Schit, noi continuând drumul către uṣor dreapta spre Prislop. De aici, drumul urcă consistent ȋn serpentine strânse, spre stânga deschizându-se vederea către cariera de calcar. 

 

Foto%201.8.2.jpg

Google by cldcrist

 

Dincolo de carieră, spre vest, se află Mânăstirea Arnota. După 800 m. de curbe strânse, trecând pe lângă un panou informativ,

 

Foto%201.8.3.jpg

Google by ViperDex

 

drumul continuă să urce prin pădure, desfăcându-se din când ȋn când pentru a ne lăsa să admirăm sălbăticia peisajului. 

 

Foto%201.8.4.jpg

Google by marian cucu

 

După ȋncă 4.5 km. de drum din macadam, ajungem ȋn vecinătatea unui canton-pepinieră silvică.

 

Foto%201.8.5.jpg

Google by Creṭu Paul

 

Drumul ȋnsoṭeṣte cheile care nu pot fi parcurse ȋn zona ȋnvecinată apei, dar permite observarea lor de pe versantul stâng ȋn sens ascendent (mal drept după sensul de curgere al apei). Uṣor-uṣor pădurea se răreṣte ṣi ieṣim spre golul alpin după ȋnca 3 km. de la pepinieră. Ȋn dreapta ne străjuieṣte Buila cu creasta sa semeaṭă.

 

Foto%201.8.6.jpg

Google by marian cucu

 

Lungimea cheilor este de cca 4 km., putând fi admirate pe porṭiuni. Drumul continuă spre golul alpin ṣi se ramifică ȋntr-o mulṭime de poteci, ȋn continuare ciclabile. Putem continua pe unul din drumuri spre nord-vest către culmea Netedu

 

Foto%201.8.7.jpg

Google by Creṭu Paul

 

ṣi mai departe spre Văleanu cu coborâre spre Bărbăteṣti (Căpăṭânii), sau spre nord-est, apoi est ṣi sud-est spre Cheile Cheii. Drumurile ȋn zonă sunt practicabile pe vreme uscată, dar destul de greu ciclabile pe unele porṭiuni (pietre, crengi).

 

Coordonate chei:

 

Aprox. 45013’ N, 24003’ E

 

Stare drum:

 

Asfalt până ȋn Costeṣti, asfalt ȋn stare proastă până ȋn Pietreni, macadam ȋn stare bună ṣi foarte bună de la ieṣirea din DJ 646A, forestier ȋn zona alpină – ciclabil cu rezerve. De menṭionat diferenṭele foarte mari de nivel dezvoltate pe lungimi mici.

 

Posibilităṭi cazare:

 

COSTEṢTI

 

- Pensiunea “Nicoleta”, ***, 10 camere, restaurant, 120 lei/dubla, tel. 0741554505;

- Casa “Cucu”, probabil ** sau ***, 25 de locuri ȋn 7 camere (5 de 3 locuri, 1 dublă ṣi un apartament cu 7 locuri), apă caldă permanent, wi-fi, bucătărie cu acces ṣi sală de mese de 30 locuri, preṭuri “negociabile”, tel.   0767699414 , 0767499910 , 0722395526;

- Pensiunea “Ralu & Ello”, ȋntre Costeṣti ṣi Pietreni, ***, 6 duble cu băi proprii, jacuzzi…., preṭ neprecizat, tel. 0744377372.

- Cazare la cort ȋn gospodăriile localnicilor;

 

ALTE ZONE

 

- Cazare la mânăstirile/schiturile din zonă.

 

Alte obiective ȋn zonă:

 

Mânăstirea Arnota: aflată la cca. 17 km. de intersecṭia cu DN 67, drumul poate fi parcurs numai cu MTB pe un drum cvasitehnologic al carierei Arnota. Drumul traversează cariera ṣi impune maximă atenṭie la deplasarea mijloacelor auto de mare tonaj. Atunci când se fac puṣcări, accesul este interzis ȋn zonă. Mânăstirea Arnota a fost ctitorită de Matei Basarab între anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi, Mănăstirea Arnota este situată la 56 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa. „Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mănăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci", povesteşte măicuţa Ambrozia, stareţa Mănăstirii Arnota. Arnota este considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. [Adevărul.ro/]

 

Schitul 44 de izvoare: denumit ṣi Schitul de sub Piatră, atestat documentar din anul 1701, a fost ctitorit de Egumenul Ṣtefan, ca metoc al Mânăstirii Bistriṭa.

 

Schitul Pătrunsa: Schitul, cu obṣte de călugări, se află aṣezat la o distanṭă de numai 7 kilometri de comuna Bărbăteṣti. De pe DN 67, care leagă ȋntre ele localităṭile Râmnicu Vâlcea ṣi Târgu Jiu, pe la kilometrul 30, se face dreapta, la Bârzeṣti, pe DJ 646E, cale de vreo 8 kilometri. Mai apoi, o cărare de 4 kilometri urcă lin spre schitul retras.

 

Foto%201.8.8.jpg

[by alpinet.org]

 

Schitul Pahomie: Este unul din cele mai izolate ṣi frumoase schituri din ṭara noastră. Pentru acces, se intră din Rm. Vâlcea pe DN 64 până după Păuneṣti-Măglaṣi, după care se face stânga pe DJ 654 pe care se merge cca. 4 Km. până ȋn localitatea Cheia. Din Cheia, drumul se continuă ȋncă cca. 10 km., după care se face stânga la indicator (ȋn continuare pe 654) ṣi după ȋncă 2.5 km (perfect ciclabili) se ajunge la schit.

Piatra de temelie a fost pusă la 1520, refăcut ȋn 1684, apoi ȋn 1798, 1880, 1952.

 

Foto%201.8.9.jpg

[creṣtinortodox.ro]

 

Foto%201.8.10.jpg

[crestinortodox.ro]

 

Trapeza ṣi chiliile se află ȋn partea de vest a schitului, fiind construită din cărămidă zidită ṣi acoperită cu tablă de meṣterii din Bărbăteṣti.

 

Foto%201.8.11.jpg

Foto 1.8.11 [crestinortodox.ro]

 

Peṣtera Liliecilor: denumită ṣi a lui Grigore Decapolitul, adăposteṣte ȋn interiorul ei Biserica Ovedania, ridicată la sfârṣitul sec. al XV-lea, precum ṣi Biserica Sfinṭilor Arhangheli (lângă peretele nordic). 

 

Necropola hallstadtiană: situată ȋn partea de sud a localităṭii Costeṣti, ȋn fostul sat Ferigile, alcătuită dintr-o necropolă tumulară ṣi o a doua – plană.

 

Muzeul trovanṭilor: zonă de vizitare ȋn aer liber unde sunt expuse formaṭiuni geologice deosebite.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this