Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Ialomitei

Recommended Posts

Cheile Ialomiṭei
 
 

 

Notă privind cursul râului Ialomiṭa:
 
Unul din marile râuri ale României având o lungime de 417 km., tributar de stânga al Dunării la Hârṣova,  beneficiază de o reṭea hidrografică de cca. 3131 km. ṣi un bazin de recepṭie de 9431 km2. Generează 5 lacuri naturale totalizând o suprafaṭă de 1982 ha (Strachina, Bentu, Amara, Fundata ṣi Iezer). Cumpăna apelor se află pe linia crestelor Leaota-Bucegi-Ciucaṣ, iar izvoarele Ialomiṭei se găsesc la “Sub Piciorul Omului” din punctul “Biserica” sau “Mecetul turcesc” situate la altitudinea de 2390 m. De la izvoare, cursul râului sare marea cascadă a Obârṣiei, cu o ȋnălṭime de aproape 100 m. ṣi primeṣte primul mare afluent (de stânga): Valea Şugarilor. După ce-l primeṣte ṣi pe cel de-al doilea, de dreapta – Valea Doamnelor, Ialomiṭa ȋsi ia cartea de identitate cu noul nume: Ialomiṭa.
 
Ialomiṭa dezvoltă pe o lungime de cca. 40 km. un număr impresionant de chei (nu mai puṭin de 10), alcătuiri geomorfologice ṣi carstice, motiv pentru care am considerat mai potrivită prezentarea cât mai unitară a ansamblului, cu atât mai mult cu cât ele se află practic pe acelaṣi traseu.
Menṭiune: denumirile de “mal stâng / mal drept” se iau ȋn considerare ȋn sensul de scurgere a apei.
 
Aṣezare geografică:
 
Masivul Bucegi, având o suprafaṭă de cca. 300 km2, se află ȋn zona de est a Carpaţilor Meridionalilor, separaṭi la est de Valea Prahovei, iar la vest de Culoarul Bran ṣi valea Ialomiṭei. Spre nord cad brusc ȋn Depresiunea Bârsei, iar spre sud sprijină pe Subcarpaṭii de curbură.
În număr de zece, cheile de pe valea superioară a Ialomiţei s-au format datorită acţiunii erozionale a  râului în blocurile de calcare triasice şi jurasice, încorporate în formaţiuni de roci mai recente (cretacice) şi mai puţin dure (conglomeratele de Bucegi). De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este: Urşilor, Peşterii, Coteanu, Tătarului, Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Orzei, Dobreşti, Brăteiului, Gâlma. Au versanţi abrupţi, profil transversal în forma de "V", profil longitudinal cu înclinare accentuată şi rupturi de pantă.
O caracteristică în desfăşurarea cheilor este dată de alternanţa acestora cu bazinetele depresionare formate prin eroziune diferenţiată (Padina, Blana, Bolboci, Zănoagelor, Scropoasa, Dobreşti-Vânătoru, Cerbu). Acestea sunt arii de lărgire în cadrul văii, impuse de prezenţa formaţiunilor litologice mai puţin rezistente (marne, gresii, conglomerate). Cheile Urşilor şi Peşterii sunt situate la nord de bazinetul Padina (în amonte de confluenţa Ialomiţa-Horoaba).
Cheile Urşilor sunt relativ lungi (1 km) în timp ce Cheile Peşterii sunt mai scurte (250 m), însă deosebit de înguste. Dacă se porneşte de la punctul terminus al telecabinei şi se coboară la firul apei, se pot vizita Cheile Peşterii şi Cheile Cocora. La sud de bazinetul Padina se află Cheile Coteanu (în aval de confluenţa cu Valea Lăptici), cu o lungime de sub 200 m. Cheile Tătarului se desfaşoară în amonte de confluenţa Ialomiţei cu Calea Tătarului (la coada Lacului Bolboci), pe aproape 0,5 km lungime. Cheile Zănoaga Mică sunt cele mai scurte (120 m) şi se află localizate la sud de bazinetul Bolboci. Cele mai lungi sunt Cheile Zănoaga Mare (2 km) şi se găsesc la sud de confluenţa Ialomiţa-Lucăcila. În aval de bazinetul Scropoasa şi respectiv lacul de acumulare cu acelaşi nume, se află cele mai spectaculoase chei de pe Valea Ialomiţei. Este vorba despre Cheile Orzei, a căror lungime se apropie de 1 km. În continuare, către sud, sunt Cheile de la Dobreşti (1,5 km).
Acestea sunt cele mai largi chei din Munţii Bucegi, iar in cuprinsul lor, la confluenţa Ialomiţa-Brătei, s-a format bazinetul Dobreşti-Vănătoru. Succesiunea se sfârşeşte cu Cheile de la Gâlma: lungi (de aproape 2 km) şi înguste, acestea se desfăşoară la sud de bazinetul Cerbu (sau Lunca cu Brusturi). De menţionat că in zonă se mai întâlnesc chei şi pe alte văi. Cele mai numeroase şi mai interesante sunt pe văile Izvorul Dorului, Horoabelor, Brătei. Cheile Horoabei constituie un traseu spectaculos şi foarte sportiv, care incepe în firul văii lalomiţei, 1 km mai jos de peşteră. Pe parcurs, temerarii intâlnesc o vegetaţie luxuriantă, privelişti impresionante, o cascadă, două tuneluri, un izbuc, iar după ce se caţără prin cheile înguste ies într-o zonă de platou, cu lapiezuri şi culmi calcaroase izolate.
[prelucrare după rotrekking.blogspot.com]
 
Inedit:
 
O sumă de legende din partea locului, cu origini mai mult sau mai puţin caracterizate de vechime, se referă la:
 
- Muntele Kogaion, în original “Ko-gay-io-non”, pomenit de Strabon în a sa “Geografie”, ca fiind muntele sfânt al geţilor în care s-ar fi retras Zalmoxis. (Mircea Eliade afirmă că numele zeului dac venea din frigianul zalmos care însemna lup: din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis, și nu Zamolxis).
 
- Tăbliţele de la Sinaia – set de artefacte arheologice controversate: conform tradiției locale, sau a unor informații care au circulat în zonă la vremea respectivă, Tăblițele de la Sinaia se referă la un număr impresionant de tăblițe din aur, inscripţionate într-o limbă şi scriere misterioase, descoperite cu prilejul realizării lucrărilor de captare a pâraielor Sfânta Ana şi Peleş pentru alimentarea cu apă a Mânastirii Sinaia şi de asanare a mlaştinilor din Poiana Văcăria. Pe lângă plăcile de aur, se spune că lucrătorii ar fi descoperit şi două tezaure numismatice, intrate în posesia regelui Carol I. Astăzi, Tăbliţele de la Sinaia Sinaia se referă la un set de plăci de plumb, depozitate fără a fi inventariate în subsolul Muzeului de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti, tradiţia orală din zonă sugerând faptul că tăbliţele originale, din aur, ar fi fost topite după copierea în plumb, aurul rezultat constituind sursa de finanţare a construcţiei Palatului Peleş.
Ca orice legendă, şi aceasta trebuie privită cu detaşare şi circumspecţie, în sensul celor de mai sus neexistând niciun document care să ateste validitatea afirmaţiilor care circulă în zonă.
 
Acces:
 
Din Târgovişte, ne îndreptăm spre nord-vest pe DN 71, depăşind în ordine: Aninoasa, Doiceşti, Pucioasa, Fieni, Pietroşiţa, Moroeni. Distanţa Târgovişte (ieşire)-Moroeni este de aprox. 38 km. Din Moroeni, facem stânga (în direcţia nord-nord-vest) spre tabăra Cerbu-Brătei, respectiv cariera “Lespezi”. Lăsăm în stânga rampele CF de încărcare a produselor de carieră şi continuăm drumul asfaltat. După cca. 3 km, depăşim pe dreapta vechea tabără “Căprioara” situată dincolo de râu ṣi pensiunea-hotel “Gâlma”, aflat la intrarea în chei. Îl vom recunoaşte uşor după acoperişul şi obloanele roşii.  Odată cu intrarea în chei, asfaltul începe să se amestece cu un macadam bine compactat. Cheile sunt largi şi domoale, Ialomiţa însă se joacă sărind din piatră în piatră.
 
Foto%201.9.1.jpg
Foto Google by Alexandru Gabriel Tudor
 
Foto%201.9.2.jpg
Foto Google by Carpenita
 
Cheile au lungimea de cca 1.8 km, drumul nostru fiind insoṭit de construcṭia ce adăposteṣte banda transportoare a calcarului extras din cariera Lespezi pentru prelucrarea în fabrica de ciment Fieni.
 
Foto%201.9.3.jpg
Foto Google by Alexandru Gabriel Tudor
 
După parcurgerea cheilor, la cca. 600 m de la ieṣirea din ele, ȋntâlnim o intersecṭie ȋn “X”: la stânga spre ȋnainte către zona “Rătei”, la dreapta spre cătunul ṣi cantonul Dobreṣti.
 
Foto%201.9.4.jpg
Foto Google by Alexandru Gabriel Tudor
 
Mergem către stânga ṣi intrăm, după aprox. 1 km de la intersecṭie, ȋn Cheile Brăteiului. Odată traversate cheile ce au o lungime de cca 1300 m., ajungem ȋntr-un ac de păr cu un podeṭ peste Brătei, afluent de dreapta al Ialomiṭei. Ne continuăm drumul ṣi ȋntâlnim drumul ce vine din dreapta, dinspre Dobreṣti. Putem ȋntoarce către localitate pentru a admira ṣi Cheile Dobreṣtilor, cu o lungime de cca. 200 m., aflate la o distanṭă de 150-200 m. de la intersecṭie spre Vânători, precum ṣi hidrocentrala de la Dobreṣti, construită de nemṭi ȋn anul 1932.
 
Foto%201.9.5.jpg
Foto by carpati.org
 
Revenim ȋn intersecṭie după scurta ȋntoarcere, intersecṭie din care, pornind către nord, intrăm imediat ȋn Cheile Orzei. Drumul nostru este mai mult o potecă, pe malul drept al Ialomiṭei, străbătând cheile pe o lungime de cca. 8-900 m., până la Lacul Scropoasa. Pentru a fi cât mai exacṭi cu putinṭă, trebuie menṭionat faptul că accesul ȋn chei pe malul drept al râului Ialomiṭa este deosebit de dificil cu bicicleta. Vom avea de urcat pe cărare prin pădure, vom avea de traversat Ialomiṭa printr-un vad ce nu este mereu traversabil ȋn condiṭiile creṣterii debitelor ṣi, ȋncă, traversarea poate fi extrem de periculoasă ȋn condiṭiile ȋn care putem fi surprinṣi de unda de viitură de la momentul deschiderii barajului de la lacul Scropoasa. Pentru a evita aceste inconveniente deosebite, putem opta pentru traversarea Ialomiṭei peste podul de la Dobreṣti, pe sub banda transportoare, pe malul stâng, cu continuare către lacul de baraj Scropoasa. Drumul este ciclabil ṣi oferă peisaje deosebite.
 
Foto%201.9.6.jpg
Foto Google by g marin
 
Ȋn continuare, traversăm barajul ṣi ne apropiem de cabana Scropoasa. Din păcate, nu trebuie să ne aṣteptăm la nimic din partea acestei cabane, abandonată de 10 ani, din cauza stării precare a fundaṭiei, ṣubrezite ȋn urma puṣcărilor de la cariera Lespezi, ce aprovizionează cu calcar fabrica de ciment de la Fieni.
 
Foto%201.9.7.jpg
Foto by carpati.org
 
Depăsind fosta cabană, găsim o casă particulară care ȋnsă, nu oferă cazare. Din faṭa acestei case, dacă urcăm drumul forestier ce se arată către est, ajungem după 15 minute la cascada “Vălul Miresei”.
 
Foto%201.9.8.jpg
Foto by carpati.org
 
Ne continuăm drumul pe firul Ialomiṭei, intrând imediat ȋn cheile Zănoagei Mari.
 
Cu o lungime de cca. 2 km, fiind cele mai lungi de pe cursul râului Ialomiṭa, drumul prin chei este, din păcate, impracticabil cu bicicleta. Avem două variante: fie să lăsăm bicicletele la casa amintită mai sus pentru doua ceasuri necesare parcurgerii cheilor dus-ȋntors pe traseu “cruce albastră”, fie să luăm drumul forestier care ne va scoate ȋn final la cabana Zănoaga, prin ṣaua Dichiului. Pentru varianta drumului forestier (pe care oricum va trebui să-l parcurgem dacă dorim să vedem ȋn continuare pe biciclete cheile din amonte de lacul Bolboci) trebuie să ṭinem seama că acesta are o lungime de cca. 7 km. După primii 2 km. parcurṣi ajungem ȋntr-o intersecṭie ȋn care apucăm pe drumul din stânga (DJ 714) pe care mergem cca 600 m. până la intersecṭia cu DJ 713A. Noi ṭinem stânga pe 714 ṣi, după ȋncă 2 km. ajungem ȋn Poiana Zănoaga. Ne tragem sufletul după acest urcuṣ de poveste.
 
Foto%201.9.9.jpg
Foto Google by gabi@vram
 
După odihnă, ne continuăm drumul ȋncă 2 km. până la barajul ṣi cabana Bolboci.
 
Foto%201.9.10.jpg
Foto by alpine.org
 
Ȋntorcându-ne puṭin de la baraj spre sud, ajungem la cabana Zănoaga de unde, făcând la dreapta pe traseu “cruce roṣie”, după câteva sute de metri putem admira cheile Zănoagei Mici, cu o lungime de numai 120 m. 
Ne continuăm drumul pe malul drept al lacului (astfel ȋncât să-l avem ȋn dreapta noastră), luând azimut hotelul Peṣtera, pe un drum perfect ciclabil. Parcurgem cei 6 km. de contur ai lacului pe DJ 714 bucurându-ne de priveliṣtea luciului de apă. 
 
Foto%201.9.11.jpg
Foto by karpati.travel.pl
 
Lăsăm ȋn stânga piciorul Tătarului ṣi, la cca. 1 km. după ce am depăṣit coada lacului, intrăm ȋn cheile Tătarului. Având o lungime de numai 500 m., traseul prin chei este perfect ciclabil ṣi de o spectaculozitate deosebită.
 
Foto%201.9.12.jpg
Foto Google by wilhelmtittes
 
La 1 km. de la ieṣirea din cheile Tătarului, intrăm ȋn următorul sector de chei: cheile Coteanu. Având o lungime de numai 200 m., nu ne rămân defel datoare cu sălbăticia.
 
Foto%201.9.13.jpg
Foto Google by Mitrache Ionuṭ
 
La cca 300 m de la ieṣirea din chei, avem ȋn faṭă o bifurcaṭie: stânga pe DC 54 spre Poiana Padinei, dreapta pe DJ 714 spre schitul Peṣtera, cheile Cocorei, staṭia telecabină. Continuăm spre dreapta ṣi urcăm ȋn cheile Cocorei, cu lungimea de numai 100 m. Ȋntorcându-ne ṣi traversând Poiana Padinei, putem vedea la mică distanṭă, după Poiană, cheile Peṣterii, cu lungimea de 250 m. ṣi, ȋn continuare, cheile Urṣilor cu lungimea de 1 km.
Lungimea traseului parcurs este de peste 40 km, având ȋn vedere ocolurile pe care este necesar să le facem. Diferenṭa de nivel este de cca. 1800 m. 
 
Coordonate chei:
 
45013’30” – 45024’ N,  25025’48” - 25026’22” E.
 
Stare drum:
 
Cu excepţiile menţionate mai sus, drumul dintre Moroeni şi Cheile Urşilor este ciclabil, fiind constituit din asfalt, amestec asfalt-macadam, macadam bine compactat şi cu porţiuni de drum de care şi cărări de păşunat. Panta medie este de cca 5% necesitând un efort deosebit în cazul planificării pentru o zi. Pentru vizitarea salbei de chei este însă recomandabilă o planificare realizată pentru două zile.
 
Posibilităţi cazare:
 
- Pensiunea “Naparis” Moroeni, ***, 32 locuri în 16 camere, 110 lei/camera fără m.d., tel. 0722705102, 0722345588;
 
- Complex turistic Zănoaga, situat în zona Padina, **, 83 de locuri în camera duble, 90 lei/camera fără m.d.. Cazare la cabane: 25 lei/noapte/pers în camera cu 8-10 paturi, 28 lei/noapte/pers în camera cu 3 paturi, 60 lei/camera de 2 paturi. Tel. 0730579165, 0755030965, @: zanoaga2008 [at] gmail.com.
 
- Hotel Peştera, situat în zona Padina, ***, 88 locuri, 180 lei/camera cu m.d. în week-end, 99 lei/camera în afara we-end. Tel: 0727378372.
 
- Complex Gâlma (Cabana), în zona învecinată comunei Moroeni, pe drumul de acces spre chei, ***, 44 locuri, terenuri sport, fără preţ afişat, tel. 0735506981 – Dragoş Mosor.
 
- Cabana Bolboci, fără clasificare (posibil **). Cabana Mare: 3 camere X 3 paturi cu baie pp., 2 camere X 4 paturi cu baie pp., 4 camere X 2 paturi deservite de 2 băi, mansarda 10 locuri. Preţ: între 30 şi 40 lei/loc. Cabana Mică: 4 duble + 1 duplex deservite de o singură baie. Restaurant 70 locuri, terasa suspendată 50 locuri. Tel: 0722829367, 0723682940.
 
- Cabana Padina, **, 30 lei/loc în camera 4 paturi, 15 lei/loc în camera 14 paturi, 40 lei/loc în camera cu 2 paturi, restaurant, tel: 0723315911, 0726576868.
 
- Cazare la cort: zona este campabilă. Problemele care pot să apară sunt legate de fauna sălbatică şi uneori agresivă.
 
Alte obiective în zonă:
 
- Podul cu florile: deşi suntem tentaţi să-I spunem “cu flori”, denumirea corectă este cea din subtitlu. De la cabana Bolboci, drumul din calcar cilindrat urcă până la vechea carieră de calcar ce s-a aflat în acest loc. 
 
Foto%201.9.14.jpg
Foto Google by florian colea
 
Acum, denumirea a devenit neinspirată din cauza aspectului demn de deşerturile Arizonei, dar natura este puternică şi, probabil că în 10-15 ani, vom avea din nou o zonă plină de flori de munte în acest loc. Drumul are o lungime de cca. 4.5 km. şi o diferenţă de nivel de cca. 400 m. promiţând o coborâre de istorie.
 
Este bine de reţinut că zona este frecventată de urşi. Turiştii neprotejaţi de caroseria unui autoturism pot avea întâlniri neplăcute. Este bine să avem la îndemână obiecte generatoare de zgomot: fluier, petarde, rachete de semnalizare. De asemenea, e bine să reţinem că urşii din zona NU hibernează iarna.
 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this