Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Crivadiei

Recommended Posts

 


Cheile Crivadiei 

 

Aşezare geografică:

 

Situate în Masivul muntos Şureanu, parte a Carpaţilor Meridionali, în apropierea localităţii Crivadia, sunt “marcate” de Turnul de la Crivadia.

 

Foto%201.10.1.jpg

Foto wikimapia.org by mariust

 

Munţii Şureanu au altitudini mici şi medii (altitudine maxima în Vârful lui Pătru – 2130 m.) şi ocupă o suprafaţă de peste 1500 km2. Fac parte din grupa munţilor Parâng. Se învecinează cu Munṭii Cindrel la est, culoarul depresionar al Streiului inferior la vest, valea Mureşului la nord, iar la sud sunt mărginiţi de depresiunile Haţeg, Petroşani, precum şi de Munţii Caprei – prelungire a Parângului.

Sunt străbătuţi de o reţea densă de poteci şi drumuri forestiere, cele mai multe nemarcate, dar sunt deficitari din punctul de vedere al infrastructurii turistice. Efortul parcurgerii lor este pe deplin răsplătit de satisfacţia descoperirii unor tezaure de frumuseţi naturale, arheologice şi etnografice.

 

Cheile Crivadiei sunt sculptate în partea sud-vestică a dealului Runcu (788 m) şi au o lungime de peste 1 km. Îngustimea dintre pereţii cheilor cu înălţimi de 70-100 m deasupra rîului, verticalitatea lor, precum şi numeroasele marmite cu adîncimi de peste 1,5 m din jumătatea superioară nu au permis, din păcate, nici măcar formarea unei poteci prin care să te poţi strecura, aşa încât singura posibilitate de a le străbate este pe cursul râului care desparte versanţii, însă nici aceasta nu este lipsită de efort.

 

Foto%201.10.2.jpg

Foto Google by nelutzu

 

Un proces interesant în aceste chei este colmatarea (umplerea) şi decolmatarea (golirea) alternativă a marmitelor. Reamintesc faptul că marmitele sunt asemănătoare unor cazane de mari dimensiuni în care nivelul apei fluctueza cu rapiditate datorită scurgerii acesteia pe la bază.

De pe viaductul care traversează cheile, la capătul inferior (DN 66), se observă confluenţa cu pârâul Jgheabului (Munceilor), care şi el şi-a săpat chei greu accesibile în aval de Gaura Oanei. În versanţii acestora se găsesc peşteri. Flora şi vegetaţia Cheilor Crivadiei, “conservate pînă în prezent într-o deplină autenticitate", ca şi spectaculozitatea reliefului prezintă un deosebit interes stiinţific. 

Sculptate în partea sud-vestică a dealului Runcu, Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barieră naturală în calea invadatorilor.

 

Legături:

 

Din zona cheilor şi a localităţii Crivadia se poate ajunge cu relative uşurinţă la Turnul Crivadia (potecă), la Cheile Băniţei, la peştera Gaura Oanei, prin localitatea Petros - pe drumuri forestiere la Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Reggia) şi la cetatea dacică Feţele Albe. La distanţe mai mari, spre Haţeg, se poate ajunge la “Autostrada Apelor” (lacurile de acumulare Plopi, Sântămăria Orlea, Păclişa, Râu de Mori) şi mai departe la Brazi, barajul Gura Apelor sau staţiunea Râuşor, iar spre est se poate ieşi prin Petroşani, pe drumul spre Transalpina, la Obârşia Lotrului.

În general, zona este extrem de densă în drumuri ciclabile cu foarte multe obiective de interes pe traseele acestora. 

 

Inedit:

 

În Munţii Sureanu sunt localizate nu mai puţin de 48 de peşteri şi avene, multe din ele încă necartografiate. De asemenea, zona este foarte dens populată cu vestigii istorice: Ceatatea Blidaru, Ceatatea Costeşti, Cetatea Piatra Roşie, Cetatea Bolii, Cetatea Cugir, Cetatea Căpâlna, Cetatea Sibişel.

Acces:

Situat pe DN 66 Petroşani-Haţeg, la cca. 17 km. faţă de ieşirea din Petroşani, Cheile Crivadiei nu sunt accesibile de pe biciclete. Ele sunt vizibile de pe viaductul ce traversează valea Crivadiei, imediat după supratraversarea căii ferate Petroşani-Haţeg, către dreapta în sensul nostru de mers. Ele pot fi vizitate în perioadele cu debite mici, accesul realizându-se strict pe firul apei. Cheile sunt de o frumuseţe deosebită şi merită parcurse.

 

Foto%201.10.3.jpg

Foto descoperavaleajiului.org

 

 

Foto%201.10.4.jpg

Foto descoperavaleajiului.org

 

Foto%201.10.5.jpg

Foto Google by Adrian Roşca

 

Coordonate chei:

 

45027’44” N, 23012’25” E.

 

 

Stare drum:

 

Asfalt pe DN 66, drumuri forestiere şi poteci pentru alte obiective, parcurgerea cheilor se face la picior, prin apă.

 

Posibilităţi cazare:

 

Problema cazării în vecinătatea cheilor este destul de spinoasă. Se pot face încercări la casele localnicilor din Crivadia, măcar pentru depozitarea bicicletelor în vederea parcurgerii cheilor.

 

- Hanul Boleştilor, la 1.5 km. vest (spre Haţeg) faţă de viaduct, 24 locuri în camera single şi duble, plata şi cu card, piscină, ****, tel. 0254 778240, fără info preţ.

 

- Cazare la cort în curţile oamenilor din Crivadia;

 

- Cazare la cort, pe Strei, în amonte de localitatea Petros, în poienile ce premerg intrarea în cheile Streiului.

 

Foto%201.10.6.jpg

Foto Google by ruk

 

Alte obiective în zonă:

 

Turnul (Cetatea) de la Crivadia: fost punct de vamă din sec. al XVI-lea, pe drumul ce leagă Transilvania de Oltenia prin pasul Vulcan. Construit din calcar, perfect circular, are un diametru de 13 m. Ridicat cel mai probabil în 1528, în urma plângerilor nobilimii haţegane privind contraband desfăşurată în zonă, primul său comanditar fiind Petru Pereny. 

 

Foto%201.10.7.jpg

Foto by panoramio.com

 

Peştera Gaura Oanei: formată în coasta Dealului Cornetului, în imediata apropiere a cheilor Crivadiei, are 577 m. lungime, este neconcreţionată, iar la capătul inferior se află o cascadă asociată cu marmite şi un pod natural. Are o legătură cu peştera Malul Roşu (neexplorată până astăzi).

 

Foto%201.10.8.jpg

Foto Clubul Speologic Proteus Hunedoara

 

Foto%201.10.9.jpg

Foto Clubul Speologic Proteus Hunedoara

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this