Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Dambovitei

Recommended Posts

Cheile Dâmboviṭei

 

Notă:

Ȋmi sunt foarte dragi cheile Dâmboviṭei pentru că de ele este legată prima mea mare excursie pe bicicletă atunci când aveam numai 17 ani. Am ȋngrijorat-o pe mama, dar a fost o minunăṭie pentru mine. Chiar dacă această constructie a naturii nu poate fi parcursă pe biciclete decât ȋn parte, ar fi păcat să nu dezvălui celor ce ȋṣi doresc să aibă parte de aventură un traseu cu totul excepṭional. Ȋn plus, Cheile Mari ṣi Mici ale Dâmboviṭei, nu vor fi singurele de pe drumul ce urmează să-l facem ȋmpreună, pentru ȋnceput doar cu ochii minṭii.

 

Le mulṭumesc celor doi prieteni dragi ce m-au ȋnsoṭit ȋn drumurile făcute aici demult, cu rucsacii ȋn spate, dorindu-le pace acolo Sus unde sunt acum. 

 

Vom descoperi ȋmpreună traseul Dâmboviṭei ȋntre Rucăr ṣi lacul de baraj Pecineagu, iar cei mai voinici se pot aventura mai departe ȋn ṣa până ȋn apropierea vârfului Bătrâna ṣi, poate, mai departe…

 

Aşezare geografică:

 

Locul de obârşie al râului Dâmboviţa se află sub fruntea punţii de legătură dintre Făgăraş şi Iezer-Păpuşa, Culmea Mezea-Otic.

Lanţul masiv şi lung al Făgăraşului, cu orientare est-vest, se leagă de Iezer-Păpuşa printr-o culme dispusă pe direcţia nord-sud; ea uneşte vârful Brătila (2 279 m) din Masivul Făgăraş cu Vârful Roşu (2 469 m) din Masivul Iezer-Păpuşa. Pe versantul vestic al acestei creste iau naştere izvoarele care vor forma mai la vale Râul Doamnei, iar pe versantul estic curg şuviţele de ape repezi pe care le adună pârâul Boarcăş din sud sau pârâul Vladului din nord.

 

Aceste două pâraie se unesc în punctul numit Gura Văii Vladului (1 223 m) şi semnează certificatul de naştere al râului Dîmboviţa. Prin aceste locuri se pare, au trecut „voinicii cu fruntea lată" ai lui Negru Vodă venind din Ţara Făgăraşului direct peste creste.

Ȋn formă de potcoavă, ȋnierbat, având culmi domoale, dar ȋnalt ṣi masiv, munṭii Iezer-Păpuṣa sunt legaṭi ca printr-un cordon ombilical de părintele său, Făgăraṣul, prin muchia Mezea-Otic. Făcând parte din grupa centrală a Meridionalilor, ȋṣi atinge cota maximă ȋn vârful Roṣu (2469 m). Expunerea sudică a masivului permite ca ȋn zilele cu maximă claritate a aerului, ȋntregul lanṭ al Meridionalilor să fie vizibil, de la Retezat ṣi până la Carpaṭii de curbură. Culmea principală are o lungime de aproape 12 km. 

 

Sunt alcătuiṭi din roci metamorfice dure, de fundament, formate prin transformarea sau metamorfozarea în adâncuri a rocilor sedimentare ṣi eruptive preexistente. În cea mai mare parte, ele aparṭin categoriei ṣisturilor cristaline, roci ce se desfac în plăci după plane paralele ṣi prezintă o cristalinitate evidenta a mineralelor din care sunt formate.

 

Legături:

 

Spre nord către lacurile Sătic ṣi Pecineagu ṣi mai departe Munṭii Făgăraṣ, spre nord-est către Piatra Craiului, spre sud-vest către intrările ȋn Făgăraṣ situate pe valea Doamnei, a Vâlsanului ṣi a frumoaselor sate de la sudul Făgăraṣilor, iar spre est către Leaota, cheile Dâmbovicioarei ṣi aglomerarea Bucegilor. Spre sud se ȋntind dealurile Muncelului spre Câmpulung ṣi subcarpaṭii getici.

 

Inedit:

 

Ȋn Câmpulung există un bulevard supranumit “Bulevardul Pardon”: veche arteră stradală a oraṣului, el uneṣte piaṭa centrală cu Casa de Cultură. Numele ȋi vine din anii secolului al XIX-lea când, ȋn timpul promenadelor de sâmbătă seara ṣi duminică  bulevardul devenea atât de aglomerat ȋncât plimbăreṭii erau nevoiṭi aproape ȋncontinuu să-ṣi ceară scuze ȋn ȋmbrânceala generală, utilizând formularea “pardon”.

 

Acces:

 

DN 71 Bucureṣti-Târgoviṣte, DN 72A (Târgoviṣte-Câmpulung) până la Valea Mare Pravăṭ, după care dreapta pe DN 73 până la Rucăr (cca. 160 km.)

Ȋn localitatea Rucăr putem să adăstăm peste noapte, pregătindu-ne pentru lungul drum de a doua zi. Dar, dacă ajungem mai la amiază, putem să descoperim ȋn avanpremieră Cheile Mari ale Dâmboviṭei ṣi Cheile Ghimbavului. Pentru asta ȋnsă, trebuie să ne asigurăm cu pantaloni scurṭi ṣi o pereche de ȋncălṭări de sport, mai de categoria a 2-a asa… pentru că le putem vedea numai parcurgându-le prin apă. In principiu, apa nu trece de genunchi, dar trebuie să ne ṣi asigurăm că nu se dă drumul la multă apă din lacurile de acumulare din amontele râului (lucru care nu se ȋntâmplă ȋn 2013 ȋntrucât se lucrează la Pecineagu, iar lacul este gol).

Pornim ȋnspre nord către podul ce traversează Dâmboviṭa ȋn centrul oraṣului. Lăsând podul ȋn urmă, observăm o intersecṭie către stânga urmată de un pod scurt, pe care o ignorăm. Mai departe, pe drumul nostru, ȋn dreapta se lasă o străduṭă (Tabaci) ce coboară din drum la cca. 500 m fată de pod. O urmăm ṣi, imediat intrăm ȋn chei. Ne descălṭăm, ne scoatem ciorapii ṣi apoi ne ȋncălṭăm la loc, pornind prin apa rece de munte spre aval. In stânga ṣi-n dreapta noastră se ȋnalṭă mândri pereṭii stâncoṣi.

 

Foto%201.12.1.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

Foto%201.12.2.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

După cca. 1.5 km, către dreapta se deschide o altă vale pe care o urmăm: umbrită, umedă, ȋntunecoasă: sunt Cheile Ghimbavului. Lungi de cca. 2 km., sunt de o rară sălbăticie. Ca ṣi Cheile Mari ale Dâmboviṭei, parcurgerea lor se face numai prin apă. 

 

Foto%201.12.3.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

Le parcurgem cam ȋntr-o oră ṣi jumătate, acestea sfârṣindu-se ȋntr-o minunată poiană. 

 

Foto%201.12.4.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

Mergem ȋn continuare pe marcaj triunghi albastru, marcaj ce ne conduce spre stânga pe potecă peste Curmătura Ghimbavului, spre Valea Cheii.   

 

Foto%201.12.5.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

Odată ajunṣi ȋn vale avem: spre dreapta – cheile Cheiṭei, cu o lungime de cca 500 m., iar spre stânga – Cheile Cheii (sau Cheile de Mijloc). După o scurtă incursiune ȋn Cheile Cheiṭei, ne ȋntoarcem ṣi parcurgem Cheile Cheii până la confluenṭa cu râul Dâmboviṭa. 

 

Foto%201.12.6.jpg

Foto by marius (magiamuntelui.blogspot.ro)

 

Confluenṭa se realizează ȋn apropierea localităṭii Podu Dâmboviṭei. Revenim ȋn Rucăr fie pe ṣosea, fie luând Cheile Mari ale Dâmboviṭei spre aval pentru a parcurge ṣi porṭiunea rămasă nevizitată atunci când am făcut dreapta spre Cheile Ghimbavului.

Dacă nu suntem ȋn situaṭia parcurgerii pe jos a Cheilor Mari ṣi ale Ghimbavului, putem ataca din ṣei Cheile Cheii pe drumul forestier ce le ȋnsoṭeṣte, cu plecare din Podu Dâmboviṭei.

Ṣi cu asta, prima parte a cheilor Dâmboviṭei se ȋncheie. Nu ȋnsă ṣi periplul nostru prin frumuseṭile ce ȋnsoṭesc râul.

 

După ceva odihnă, cel mai bine de o noapte, ne pregătim pentru a doua parte a călătoriei noastre pe drumul Dâmboviṭei.

Intrând ȋn localitatea Podu Dâmboviṭei pe DN 73 dinspre Rucăr, se face un drum la stânga, notat DC 21. Parcurgem cca. 3 km. până la intrarea ȋn chei. Alte chei! Cheile Plaiului Mare (mai-numite ṣi Cheile Mici ale Dâmboviṭei).

 

Foto%201.12.7.jpg

Foto Google by mandrafloare

 

Cu o lungime de cca. 2 km, se parcurg pe drumul din dale de beton, printr-o zonă foarte spectaculoasă.

 

Foto%201.12.8.jpg

Foto panoramio.com by mandrafloare

 

Foto%201.12.9.jpg

Foto Google by bogdan.berbece

 

La mai puṭin de 1 km. de la intrarea ȋn chei, pe malul drept se află intrarea ȋn Peṣtera Urṣilor. Cunoscută ṣi ca Peṣtera Colṭul Surpat, accesul se face pe o scară betonată. Are lungimea de 370 m., este neluminată ṣi, de-a lungul istoriei, a fost vandalizată de localnicii care au folosit-o ȋn trecut ṣi, posibil, de mai recenṭii turiṣti.

 

Foto%201.12.10.jpg

Foto by Paul IonTM

 

După ieṣirea din chei, lăsând ȋn dreapta o “superpensiune” continuăm urcuṣul pe DC 21 ṭinând malul drept al Dâmboviṭei ṣi depăṣind micuṭul lac Berilă, cale de 2.5 km. până la lacul de baraj Sătic.

 

Foto%201.12.11.jpg

Foto Google by Flavian.Stroe

 

Ne continuăm drumul pe malul drept al lacului (atenṭie la sensul de scurgere al apei care stabileṣte malul drept/stâng) până la Cabana Cascue unde putem face o pauză ȋnainte de intrarea ȋn Cheile Petrimanului.

De la barajul Sătic parcurgem cca. 9 km. până la cabană, apoi ȋncă cca. 2 km. până la intrarea ȋn chei. Mai puṭin spectaculoase, au lungimea de cca. 1 km ṣi sunt străbătute de excelentul drum ce continuă să urce. La 8 km. după ieṣirea din chei, ajungem la Barajul Pecineagu, capăt al peregrinărilor noastre prin Cheile Dâmboviṭei.

 

Foto%201.12.12.jpg

Foto Google by imibv

 

Am parcurs, din Podu Dâmboviṭei ṣi până la Pecineagu aproximativ 30 km ṣi o diferenṭă de nivel de cca. 680 m.

 

Coordonate chei:

 

45023’ – 45034’ N, 25012’ - 25006’ E.

 

Stare drum:

 

Zona Cheile Mari, Cheile Ghimbavului – impracticabil cu bicicleta;

Zona Cheile Cheiṭei, Cheile Cheii – ciclabil;

Zona Cheile Plaiului Mare, lacul Sătic – dale beton;

Zona până la Pecineagu – macadam excelent. 

 

Posibilităṭi cazare:

 

Cazare Rucăr – bine dezvoltat din punctul de vedere al infrastructurii de cazare

 

- Pensiunea “Andreea”, **, 5 camere duble, 60 lei/cameră L-J, 80 lei/camera V-D, str Peste Vale nr. 70, tel. 0746100652, 0761465276, Istrate Andreea, (nelămurit dacă au baie proprie camerele)

 

- Cabana “Frasin”, ** sau ***, 5 duble matrim., 2 duble twin  (100 lei  L-J, 120 lei V-D), 1 triplă (135/150 lei), 1 apartament (180/200 lei), mic dejun/prânz/cină ȋn regim de cabană (20/35/25 lei), baie individuală, str. Valea Frasinului 1, tel.  0728 828 524, 0728 828 521, 0722 556 053, 0248 544 582, Radu Iancu.

 

Cazare Sătic

 

- Pensiunea “Pomicon”, ***, 32 camere, restaurant 60 locuri, băi individuale, 70 lei/cam.  L-J, 90 lei /cam. V-D., mic dejun/prânz/cină (20/30/30 lei), str. Negru Vodă 2 bis, sat Sătic, tel. 0744530290, Mihai Pomȋrlă.

 

Cabana Cascue, cca. 10 locuri la prici, fără cabanier permanent, lat.: 45.54777, long.: 25.1185, altit.:974, tel. 0744-883272, 0746-044500, 0745-815418, 0248-276576, web: htetepe://wewewe.cabana-cascoe.home.ro – info ce pot să nu mai fie actuale.

 

Cazare la cort:

 

- ȋn poiene

- ȋn curṭile gospodăriilor

 

Alte obiective ȋn zonă:

 

Peṣtera Urṣilor (Colṭul Surpat)- Peṣtera Urṣilor este declarată Rezervaṭie Naturală. Peṣtera Urṣilor are 370 m lungime ṣi se poate parcurge ȋn orice anotimp. Peṣtera nu este luminată.

Are doua săli: prima sală prezinta ṣi porṭiuni mai ȋnguste unde este necesară aplecarea pentru a putea trece mai departe. Ȋn cea de-a doua galerie s-au găsit schelete ale ursului de cavernă, putându-se observa aici ṣi urme ale activităṭii ṣtiintifice desfăṣurate.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this