Sign in to follow this  
a_mic

Cheile Jietului

Recommended Posts

Cheile Jieţului

 

 

Aşezare geografică:

 

Făcând parte din Aria Administrativă Petrila, Cheile Jieţului sunt situate în în judeţul Hunedoara, în arealul masivului Parâng. Zona cheilor face parte din aria naturală a Văii Jiului, este declarată ca fiind de “interes national” şi are o suprafaţă de cca. 10 ha.

 

Cu orogeneza situată în Precambrian, Munţii Parâng se disting prin diversitatea constituenţilor: paragnaise, micaşisturi, gnaise cuarţo-feldspatice şi amphibolite pe versantul sud-vestic, roci calcaro-grafitoase şi gnaise associate cu roci granitice în semizona nordică şi gresii metamorfozate, calcare cristaline, şisturi sericitoase alături de roci eruptive în zona de izvoare ale Latoriţei.

În spatiul cuprins între Jiu şi Olt, Munţii Parâng se disting prin masivitate şi înălţime. Cu o suprafaţă de 100 km2, spre nord-vest domină Depresiunea Petroşani, spre nord Valea Jieţului îi desparte de Munţii Şurianu, iar Valea Lotrului - de masivul cu acelaşi nume. Spre nord-est se învecinează cu Munţii Latoriţei, iar spre est cu Valea (şi Cheile) Olteţului care îi despart de Munţii Căpăţânii, iar spre sud cu Subcarpaţii Olteniei extinşi pe aliniamentul Bumbeşti-Crasna-Novaci-Polovragi.

 

Axul orografic principal, cu o lungime de peste 40 km., este desenat de principala culme, orientată arcuit de la vest la est, pe care se află vârfurile: Parângu Mic (2074 m.), Cârja (2440 m.), Stoeniţa (2421 m.), Gemănarea (2426 m.), Parângu Mare (2519 m.), Letea Mică (2278 m.), Letea Mare (2365 m.), Mohorul (2337 m.), Urdele (2228 m.), Păpuşa (2136 m.), Cioara (2121 m.) şi Micaia (2170 m.). 

Ultimele glaciaţiuni, cu gheţarii localizaţi în arealul acestor munţi, a lăsat urme pregnante în morfologia acestora, caracterizată de peste 40 de circuri glaciare, dintre care amintesc: căldările Câlcescu, Roşiile, Oglinda Mândrei, Mija şi altele.

 

Foto%201.15.1.jpg

 

Foto: Lacurile Roşiile

 

Legături:

 

Cheile Jieţului fiind aşezate practic pe DN 7 A, drum ce face legătura între DN 67 C (Transalpina) şi Petroşani, devin accesibile ciclistului împătimit cel puţin următoarele obiective: 

spre est: prin pasul Groapa Seacă spre Transalpina şi mai departe staţiunea Vidra, lacul Vidra, Voineasa, Mălaia, brajul Brădişor, Brezoi, Valea Oltului;

spre sud: de la Cabana Mija (mijlocul Cheilor Jieţului) spre Căldarea Mija şi lacul cu acelaşi nume

 

Foto%201.15.2.jpg

 

Foto: google by rovirot

 

spre vest: localitatea Petrila şi apoi pe DN 109 H spre Cimpa, Tirici şi Cabana Voievodu în Munţii Şureanu.

 

Inedit:

 

Zona Cheilor Jieţului este una din puţinele zone ale ţării care mai are încă rezerve carstice complet neexplorate, precum şi zone montane încă neatinse de piciorul omului modern.

 

Acces:

 

Cheile Jieţului, aşezate pe DN 7 A pe segmentul Pteroşani / Petrila – Transalpina (DN 67 C), pot fi accesate fie de pe Defileul Jiului (DN 66 Tărgu Jiu – Petroşani) dinspre sud, dinspre vest tot pe DN 66 dinspre Haţeg, sau dinspre est de pe Valea Oltului (DN 7) din Brezoi.

Lungimea Cheilor Jieţului este de cca. 10.5 km., cu o haltă la km. 4 de la intrarea dinspre vest (Petroşani) spre intrarea pe valea Căldării Mija, şi o altă haltă la km. 9.3 în dreptul Cabanei Groapa Seacă. La mai puţin de 1 km. de capătul dinspre est al Cheilor, se află Mânăstirea Jieţ.

 

Venind dinspre Târgu Jiu, intrăm în Petroşani, cu deplasare spre nord prin cartierul Aeroport. Ne înscriem în primul sens giratoriu ţinând direcţia spre înainte (nord) şi intrăm în cartierul Dimitrov pe care îl parcurgem. Imediat după service-ul de pe dreapta traversăm al doilea sens giratoriu păstrând direcţia. La al treilea sens giratoriu facem dreapta şi intrăm pe DN 7 A (str. Maleia). Acesta se intersectează cu DN 709 F pe care îl lăsăm în dreapta. Ajungem în dreptul lacului Tău, iar în faţa noastră se deschide un pod ce traversează Jieţul pe DN 709 H. Noi facem dreapta pe DN 7 A înainte de pod, părăsind practic oraşul. De aici începe Aventura noastră, şi km. 0 al expediţiei în Chei, altitudinea de la care pornim fiind de cca. 730 m.

După cca. 2 km. întâlnim un drumeag ce face stânga şi merge la Cabana Cheile Jieţului (Cabana Jieṭ). Ne continuăm drumul şi ne pregătim de intrarea în Chei pe drumul încă asfaltat:

 

Foto%201.15.3.jpg

 

Foto: google by Alexandru Gabriel Tudor

 

Intrarea între pereţii Jieţului se întâmplă la km. cca. 3.5 de la podul pe care l-am lăsat în urmă şi căruia i-am atribuit km. “zero” al călătoriei noastre şi la 1.5 km. de Cabana Cheile Jieţului. 

 

Drumul însoţeşte râul Jieţ, care ne va bucura cu sunetul său până dincolo de capătul cheilor. Până acolo însă, la aproximativ 3 km. de cabană, dacă suntem atenţi, pe partea dreaptă a drumului nostrum, putem observa o cărare ce urcă pe versant şi pe care, dacă o urmăm, 50 m. mai sus întâlnim Cascada “Ascunsă”.

 

Foto%201.15.4.jpg

 

Foto: google by Sylvester Nata 

 

Şi, poate că această pauză este binemeritată pentru că până aici, avem deja o diferenţă de nivel parcursă de cca. 200 m., aşa că un altfel de mişcare ne va face în mod sigur bine.

După scurtul intermezzo, ne continuăm urcuşul, admirând cascadele ce ne apar din loc în loc.

 

Foto%201.15.5.jpg

 

Foto: google by Sith1971

 

Paradis al alpiniştilor, să nu mire dacă drumurile ni se intersectează cu cele ale curajoşilor legaţi în cordeline:

 

Foto%201.15.6.jpg

 

Foto: google by nelutzu

 

Chiar dacă iernile ne par grele şi mai puţin potrivite ciclismului de tură, dacă mijloacele şi puterile ne ajută, poate că o încercare în bocanci de iarnă şi rucsac nu poate fi ceva complet nepotrivit în condiţiile în care….

 

Foto%201.15.7.jpg

 

Foto: google by emil notar

 

…marginea drumului poate arăta AŞA!

 

Sau…

 

Foto%201.15.8.jpg

 

Foto: google by Sylvester Nata

 

AŞA!

 

Ne pregătim de un nou popas în care să ne tragem sufletul: deja am parcurs 5.5 km. de la Cabana Cheile Jieţului şi am urcat, tot de-aici, cca. 200 m., adunând un total de cca. 300 m. de la podul ce a marcat despărţirea de gălăgioasa civilizaţie. Caban Mija pare a fi cel mai potrivit loc în care să adăstăm o leacă, pofticioşii să bea şi o bere, gândindu-ne dacă să ne abatem “puţin” către Lacul Mija, vârful şi lacul Cârja, Tău Îngheţat, Lacul Verde şi încă multe alte minunăţii ce ne vor colora drumul. 

Cel mai probabil însă că, fără echipamentul adecvat unei ascensiuni de durată (cca. 8-10 ore), diferenţa de altitudine de cca 1400 m., precum şi timpul alocat turei, este greu de crezut că vom abandona caii de oţel, aluminiu sau carbon în favoarea cărării ce ni se deschide din spatele cabanei.

 

Odată consumată pauza, ne pregătim de atacul celei de-a doua părţi a călătoriei noastre prin Chei. Panta îşi păstrează asprimea, dar ne răsplăteşte cu minunatele privelişti oferite de săritoarele, cascadele şi învolburările Jieţului.

 

Foto%201.15.9.jpg

 

Foto: google by RazvanVasile

 

Foto%201.15.10.jpg

 

Foto: google by emil notar

 

După 5.5 km. de la plecarea din odihna Cabanei Mija şi după o ascensiune ciclabilă de încă peste 200 m., ne putem din nou odihni în vecinătatea Cabanei Valea Seacă. Mai avem puţin, deja ieşirea din Chei este mai mult decât vizibilă, şi putem spune tuturor că am reuşit încă un traseu de poveste.

 

Ne odihnim puţin şi, cu un ultim efort ne îndreptăm către Mânăstirea Jieţ (numită şi Groapa Seacă), punct de odihnă, reculegere şi minunare în faţa… Dar vom reveni cu minunarea la momentul oportun.

 

Am parcurs cei 10.5 km. ai Cheilor Jieţului, urcând în total cca. 650 m.. De aici, putem să facem fie cale întoarsă, scriindu-ne amintirile şi privindu-ne pozele cu satisfacţia planului împlinit, ştiind că tot ce este “peste” va fi un bonus al călătoriei noastre. 

 

De la Mânăstire putem continua spre lacul Vidra, pe traseul: Pasul Groapa Seacă (km. 2.5) – intersecţie Transalpina (km. 7) – Obârşia Lotrului (km. 8.5) – Coada Lacului Vidra (km. 12), pe un traseu ce coboară uşor.

 

Coordonate chei:

 

45024’31” N, 23031’ E.

 

Stare drum:

 

Perfect ciclabil pe tot traseul: asfalt, beton, macadam.

 

Posibilităţi cazare:

 

Faţă de uriaşul potenţial turistic al Parângului, numărul cabanelor este destul de mic, iar amplasarea acestora este relative inegală.

 

- Cabana Cheile Jieṭului (Jieṭ): aparṭinând Exploatării Miniere Petroṣani, nu poate fi recomandată datorită lipsei informaṭiilor oficiale. Neoficial, are locuri de cazare, dar este ṣi un spaṭiu intensive utilizat pentru organizarea nunṭilor;

 

- Cabana Mija: 4 camere duble, 2 triple ṣi 3 cu 4 locuri, băi proprii, ***, restaurant 50 locuri, tarife: 100, 120, 140 lei/noapte. Contact: 0254898388 / 0764704727;

 

- Cabana Groapa Seacă: 4 matrimoniale, 1 twin, 4 triple, 4 de 4 locuri, neclasificată, 50 lei / loc, ȋncălzire lemne, grupuri sanitare, condiṭii “decente”, sală mese, bar. Contact: Loredana Ribu, tel.: 0766337077 

 

- Cabana Obârṣia Lotrului: deocamdată nu recomand.

 

- Spaṭii de cazare la cort.

 

Alte obiective în zonă:

 

Mânăstirea Jieṭ: ȋn construcṭie

 

Foto%201.15.11.jpg

 

Foto: Mânăstirea Jieţ

 

Foto%201.15.12.jpg

 

Foto: Catapeteasma Mânăstirii Jieţ

 

Drumul de ocolire al Cheilor Jieṭului: ȋn sensul nostru de mers, la cca. 3.5 km. de Cabana Mija, spre stânga se face un drum ce urcă abrupt: este drumul ce urcă deasupra cheilor ṣi oferă o perspectivă superbă asupra acestora ṣi nu numai. Celor ce se avântă pe acest drum, trebuie să le spunem că este ciclabil pe o lungime de cca. 6 km. cu o diferenṭă de nivel de cca. 120-130 m.

 

Foto%201.15.13.jpg

 

Foto: google by sylvester nasta

 

Foto%201.15.14.jpg

 

Foto: google by sylvester nasta

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this