Aiud - Ramet - Ponor - Mogos - Abrud - Arieseni

[Dr2005 407]

Protiând de faptul că ai mei au mers în concediu la Arieşeni, m-am decis să merg şi eu... cum nu voiam să merg cu maşina, am ales o altă metodă de transport.

 

Aşa că la 20 eram în gara de Nord, aşteptând IR1932. A apărut pe la 21, a plecat la 21:40 (în loc de 20:30) şi a ajuns la Aiud la 7:20 în loc de 4:40...

Nu vă mai spun cât m-am chinuit să cumpăr bilet de bicicletă, câte telefoane am dat... până la urmă bicicleta a urcat în vagonul seria 89-87, jumătate bar (bere - 10 lei, cafea 5 lei, chipsuri 5 lei, apă 5 lei... şi altceva nu avea), fiind pusă la capătul  vagonului, unde oricum era un vagon de dormit încuiat (deci nu deranja pe cei care mergeau prin tren), subsemnatul primind locul 62 în acelaşi vagon.

 

 

La 7:20 cobor în HM Aiud, de unde mă aştepta http://www.bikemap.net/en/route/2441643-aiud-arieseni/#/z10/46.20834,23.22029/terrain

 

Vagonul meu n-a mai ajuns la peron...

 

 

 

Peste drum de halta de mişcare, un LDH era pornit (de fapt, se chinuiau să îl pornească)

 

 

După ceva învârteală prin Aiud pe niște drumuri rupte, ajung în DJ107I, pe un asfalt superb:

 

 

Așa superb era asfaltul, că am putut devansa niște javre care mă fugăreau pe urcare:

 

 

Intru în pădure şi merg tot în sus:

 

 

Ce drum! Ca în palmă, cu marcaje, indicatoare, parapeți (mai încolo)...şi, mai ales, PUSTIU, nu trecea nici dracu' pe acolo la 8 dimineaţă (oare cum ar fi fost la 6 dimineaţă, dacă nu întârzia trenul?)

 

 

Fiind drumul bun, pe plat încerc să ţin măcar 30 km/h, să nu întâlnesc cu Moş Martin... dar în afară de o vulpe foarte speriată, nu am văzut faună sălbatică.

 

 

Sunt singur pe drum!

 

 

Se termină pădurea, putem admira Apusenii:

 

 

 

Loc de oprit şi admirat peisajul... extrem de curat:

 

[Dr2005 407]

Mai departe:

 

 

 

Să tot mergi pe drumul ăsta! (se vede şi una dintre cele 2 maşini care m-au depăşit pe drumul ăsta)

 

 

După 12 km, o casă... oare a cui o fi?

 

 

Probabil e a cuiva important, că după ea se termină asfaltul :))

 

 

 

Sunt avertizat de pericolele ce mă aşteaptă:

 

 

Dar off-road-ul e practicabil şi e pe urcare, deci nu sunt probleme mari:

 

 

 

 

 

 

 

Drumul ăsta sigur a avut şi zile mai bune. Pe alocuri se văd pietrele de râu, puse probabil pe vremea Imperiului. Cred că a avut şi asfalt cândva.

 

[Dr2005 407]

O să ajung sus!

 

 

Drumul nu e chiar aşa de greu de abordat:

 

 

Iar viteza mică îmi dă şansa să mă bucur de peisaj:

 

 

 

 

 

 

 

În depărtare cred că se văd Cheile Râmeţului (pe listă pentru anul viitor):

 

 

 

Vedeţi voi antenele alea? (Continuarea cred că o ştiţi...)

 

 

Dar cred că sunt de Cosmote, că semnalul la Vodafone e... lipsă.

Intersecţia cu drumul spre satul Cotorăşti. E şi o staţie de autobuz, teoretic trece un maxi-taxi pe acolo.

 

 

Casă cu acoperiş din fân:

 

 

2 km de curbe:

 

 

Şi ajung la Râmeţ, în ,,centru":

 

 

 

Şcoala din Râmeţ... sau Rîmeţ? Dacă şi la şcoală scriem cu Î...

 

 

 

Pauză de telefon, că am prins o liniuţă la Vodafone, iar următorii 50 km nu voi mai prinde:

 

 

Camion Steyr:

 

[Dr2005 407]

Mai departe:

 

 

 

 

 

 

 

Staţie:

 

 

De acolo am venit:

 

 

Să tot stai să admiri peisajul:

 

 

Drumul:

 

 

Din nou se vede de unde am venit:

 

 

Cândva au existat parapete:

 

 

Şi, din nou, se vede de unde am venit:

 

 

Drumul se menţine decent:

 

 

 

Avem şi WC-uri publice! :)

 

 

Un monument:

 

[Dr2005 407]

Monumentul Eroilor:

 

 

 

 

Staţie de autobuz cu protecţie anti-bovine:

 

 

La drum mai departe:

 

 

Sat Brădeşti, Com. Râmeţ. Aici e un magazin, unde o fată drăguţă îmi vinde o ciocolată şi o sticlă de apă minerală acidulată (plată nu avea). ,,Magazinul" e bine aprovizionat: 4 Timişorene la 2l, 6 sticle de Tuşnad la 2l, 3 Poiana, 2 Novatini, 3 pungi de chipusuri şi câteva pungi de orez şi făină.

 

 

Camion IFA:

 

[Dr2005 407]

Drumul urcă mai departe:

 

 

Sunt ajuns din urmă de 2 microbuze cu pelerini pentru Mânăstirea Ponor. Al doilea e condus de o femeie:

 

 

 

Până se lasă praful ridicat de dube, să admirăm peisajul:

 

 

 

 

Ies din Râmeţ şi intru în Ponor:

 

 

Ponorul e puţin mai jos, urmează o coborâre:

 

 

 

La ce o folosi această instalaţie?

 

 

 

Altă staţie de autobuz

 

 

În stânga e drumul spre Mânăstirea Ponor, în faţă e drumul de pe care am venit:

 

 

Azbociment peste tot:

 

[Dr2005 407]

Mergem înainte spre Mogoş:

 

 

Case tradiţionale:

 

 

 

Drumul intră în pădure şi începe să coboare, punând la grea încercare saboţii de frână. Nu opresc de prea multe ori, drumul pare neumblat şi nu vreau să mă întâlnesc cu Moş Martin sau ce animale or mai fi pe acolo:

 

 

 

Sunt câteva case şi pe aici, dar nu par locuite:

 

 

Cătunul Geogel; se vede drumul de pe care am venit. Tot aici este şi capul de linie ar traseului Aiud - Râmeţ - Geogel, atribuit în luna ianuarie (de aici şi staţiile noi)... teoretic circulă firma Excelent Trans SRL. Aceeaşi firmă care în 2013 a renunţat la traseu... Nu am văzut niciun mijloc de transport în comun pentru transport regulat.

 

 

Spre Cheia (nu, nu aia din Prahova)

 

 

Aparent e o alegere grea... noroc că nu suntem în Prahova, deci avem indicatoare. În dreapta e DJ 107I, înainte e DC 62 spre Cheia:

 

 

Drumul se apropie de categoria ,,drum forestier", deşi e drum judeţean.

 

 

 

Devine din ce în ce mai păduros... sunt pe coborâre, prefer să îi dau mai tare, să nu rămân singur pe aici. Aşa că unul dintre şuruburile care ţin portbagajul se pierde (iar o să trebuiască să foloseşc şoricei).

 

 

 

[gibonu 5,628]

La ce o folosi această instalaţie?

 

 

 

 

Cumva un concasor?

 

Interesanta tura, asteptam continuarea.

[thymothey 24]

Foarte faina tura. Cel putin pana aici ai avut multe zone cu padure, si e bun si drumul. Dai inainte cu povestea :)

[Dr2005 407]

Am mai văzut câteva instalaţii ca cea de mai sus pe traseu, dar nu am mai oprit la poze.

 

---

Un luminiş cu câteva case:

 

 

 

După pozele astea m-am oprit să iau o gură din apa cumpărată cu câţiva km înainte... am desfăcut sticla şi BUM, a zburat dopul un metru în aer, împreună cu o parte din apă şi cu tot dioxidul de carbon (a rămas ca apa plată după aia), de a ieşit cineva în pridvorul uneia dintre casele din zonă. Ăsta a fost efectul coborârii pe off-road :)

 

Câţiva km mai încolo, Bârleşti-Cătun:

 

Se pare că au avut şi şcoală cândva:

 

Fiind mai în vale, drumul are bălţi mai multe... dar nu sunt adânci, se poate trece prin ele, iar aripile de la roţi ajută enorm:

 

Cojocani... nu ştiu unde era biserica monument istoric de pe panou, o fi fost mai sus? Nu am văzut-o şi nici nu aveam timp să o caut prin zonă

 

Drumul, urmează Valea Bârnii:

 

Şi Valea Bârnii a avut şcoală... oare or fi fost atât de mulţi copii pe vremuri în zona asta? Chiar dacă toate casele părăsite întâlnite pe drum ar fi fost locuite, tot nu cred că era nevoie de şcoli în zona asta la 3-4 km una de alta. De la Cojocani la Bârleşti am văzut doar persoane trecute de 60 de ani. Cei mai tineri au pelcat la oraş sau la căpşuni în Spania.

 

 

Spre Bârleşti, drumul este un fals plat, când în urcare, când în coborâre. ,,Calitatea" lui oricum nu permite viteze prea mari.

 

Sat Bârleşti, Com. Mogoş, 4km până la asfalt:

 

Bârleştiul e mai mare (mă rog, e mare comparativ cu cătunele prin care am trecut mai devreme), aşa că şi drumul e mai lat şi mai circulat

[Dr2005 407]

Nu pot să nu remarc cât de bine s-au păstrat acoperişurile din azbo-ciment, material cancerigen, interzis şi care nu se mai găseşte pe piaţă de vreo 25 de ani. Da' rezistă mult şi bine, nu ca materialele de azi, care trebuie schimbate după fiecare ploaie mai măricică. Poate de aia or fi interzis azbestul?

 

De la Mogoş e asfalt :). Încerc să îi dau mai tare, însă praful acumulat pe lanţ a frecat tot uleiul, astfel că bicla face un zgomot cam neplăcut... şi mai am vreo 70 km de mers. Aşa că o bună parte din rezerva mea de apă a ajuns pe lanţ la Mogoş, Câmpeni şi Gârda (că după Mogoş m-a stropit puţin o ploaie, care a lubrifiat şi lanţul).

 

Decid să fac un ocol de cca 1,5km prin Poienile Mogoş... căţărările de acolo probabil s-ar numi Hors Categorie dacă am fi la Turul Franţei. După sistemul de notare patentat de @@a_mic ar fi ,,în gâţii mă'sii"

 

 

 

 

Acest animal de pradă mă pândea :)

 

Şi iar ajung undeva pe vârf:

 

Vârf de pantă, urmează o coborâre luuuuuuuuuungă:

 

D

 

De aici am venit:

 

Vine ploaia:

 

[Mircea PF 2,176]

 "Chiar dacă toate casele părăsite întâlnite pe drum ar fi fost locuite, tot nu cred că era nevoie de şcoli în zona asta la 3-4 km una de alta."

Părerea mea este că întotdeauna va fi nevoie de cât mai multe şcoli.

Revenind la subiect: faină tură, te invidiez!

[iacobdoc 1,137]

Frumos. Felicitari.

Pot spune ca esti sursa de inspiratie.

Azbestul este cancerigen garantat.

O mare firma de tigari a avut ideea de a pune filtre de azbest. Consecinta a fost o explozie de cancer pulmonar in randul fumatorilor.

[Dr2005 407]

E nevoie de şcoli, dar dacă nu sunt copii şi profesori...

 

Ştiu că azbestul e cancerigen dacă ajunge în corpul uman, dar sunt mici şansele ca cel de pe acoperiş să ajungă în corp. Am avut problema asta la calea ferată, că majoritatea materialului rulant vechi e izolat cu azbest.

 

---

Ploaia slabă ce a urmat a mai ,,uns" puţin lanţul... am mers fără oprire până la Ciuculeşti, dar fără să dau prea mult la pedale, pentru a nu forţa lanţul.

 

A fost vreodată tramvai la Ciuculeşti? :))

Dalele probabil sunt aduse de la Cluj sau Oradea.

 

Opresc câteva secunde şi la Bucium Şasa:

 

 

Apoi merg fără oprire până la Abrud, în încercarea de a mai recupera din întârzierea de vreo 3 ore faţă de livret.

Abrud - Zona ,,minieră", în care Tovarăşul a băgat ,,ţărani" de prin alte zone ale ţării, efectul fiind vizibil acum, când industria e moartă şi ăia nu ştiu ce să facă, dovadă că unele blocuri nu mai au tâmplărie.

 

Blocul fără geamuri chiar era locuit!!!!

 

Abrudul vechi:

 

Stradă... pietonii pe unde circulă? Răspuns: dacă nu au bani de maşină, nu au de ce să circule, nu?

 

 

Mă abat puţin din drum pe la (fosta) gara de linie îngustă. Rampă pentru încărcarea şi descărcarea materialului rulant:

 

Clădirea staţiei:

 

Paznicii gării:

 

Clădirea veche, MAV tip 3. MAV avea, în perioada în care s-a apucat masiv de construit căi ferate (sfârşitul secolului XIX) 4 categorii mari şi late de clădiri, pe care le construia peste tot, în funcţie de importanţa staţiei. Gări mai mari se construiau numai în oraşele mari - Budapesta, Szeged, Arad, Timişoara (demolată de comunişti), Cluj ş.a.m.d.. O să găsiţi aceste 4 tipuri de clădiri pe toate liniile din fostul Imperiu Austro-Ungar, deci şi în Transilvania. Pentru planuri mai detaliate, recomand http://www.vasutallomasok.hu/?o=tphev-o&osz=3

[Dr2005 407]

La Câmpeni decid să ocolesc drumul naţional şi să o scurtez pe nişte străzi (nu ştiam că oraşul vechi nu e acolo, ci undeva pe dreapta DNului). Aşa că urmează nişte off-road şi plăci de beton, dar fără poze.

 

Arieşul la Câmpeni, înainte să se verse în el mizeria adusă de la Roşia Montană şi alte exploatări.

 

Urmează vreo 15 minute de pauză la Barajul Mihoeşti, unde începe şi o ploaie măruntă şi fără prea mari pretenţii, dar suficientă cât să îmi ude husa aparatului foto (şi să producă o uşoară aburire a obiectivului).

 

 

Pe la Albac mă ajung ai mei cu maşinile... se oferă să mă transporte ei, dar am şi eu onoarea mea, plus că mai sunt doar 25 km, nu mai are rost.

Trec şi de Albac.

 

 

La intrarea în Arieşeni... chiar mi-a rupt sufletul: era slab de îi simţeai oasele, venea şi se rostogolea, torcea, avea şi o dermatită pe ceafă. Nu mai aveam mâncare (am încercat cu covrigei, a încercat să îi mănânce, dar nu au fost pe gustul lui). Era prietenos, se vedea că fusese abandonat, pentru că venea la oameni şi nu ştia să îşi găsească mâncare singur. Nu am avut cu ce să îl ajut :(( La pensiune aveau câine, iar o parte din rudele mele nu suferă animalele (şi câinele din curte îl goneau mai încolo, deşi nu deranja cu nimic).

 

În încheiere, livretul, cu orele reale trecute cu pixul:

[lynxul_negru 86]

 

Opresc câteva secunde şi la Bucium Şasa

 

Ha ha ha! Acolo am stat noi in gazda in tura din Apuseni!

 

Foarte frumoasa zona. N-ai zabovit pe-acolo? Din Bucium se poate ajunge usor sa vizitezi Detunatele, Rosia Montana cu galeriile romane sau Abrudul cu Muzeul Aurului.

[Dr2005 407]

Nu ştiam drumul către Roşia Montană (mă aşteptam să existe, dar cum nu apărea pe Goagăl...), că altfel aş fi luat-o pe acolo (precis ar fi fost ceva de urcat, mai ales că de la Mogoş la Bucium se coborâse bine). Galeriile le-am văzut anul trecut, iar Muezul Aurului din Abrud habar n-aveam unde e. În plus, eram şi în întârziere cu vreo 3 ore şi ceva, trebuia să ajung până seara la Arieşeni unde aveam cazarea.

Am avut noroc că drumul de la Aiud la Abrud avea multicele indicatoare pe la răscruci, dar tot era să îl greşesc şi pe ăla la un moment dat. Iar după experienţele neplăcute de prin Muntenia cu drumuri nemarcate (mai ales drumul judeţean care leagă Valea Doftanei de Brădet şi Săcele), nu prea m-am aruncat la abateri de la traseul propus. Probabil mă speriam degeaba, în Apuseni am văzut diverse indicatoare în multe locuri în care nu mă aşteptam să fie.

[ciclistul 4]

Salut, am facut si eu anul acesta o tura de la Cluj-Napoca - Gilau - DJ 107 P la Marisel spre DN1R la Albac si Abrud, Zlatna. Foarte frumoase instantanee . Succes si multe calatorii frumoase.