Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

Traveller

Un prim brevet

Recommended Posts

După cum am spus pe topicul vecin din categorie, primul obiectiv pe anul în curs a fost participarea la brevetul de 200 km organizat de Randonneurs România şi Craiova Cycling Team sub titlul de Cupa Băniei.

 

Am să povestesc aici toate cele trăite şi simţite cu această ocazie, foarte specială pentru mine. Vineri seara m-am îmbarcat la bordul trenului privat Softrans, Hyperion, care a plecat la 17.20 din Gara de Nord. Era plin, iar loc mai mare pentru depozitat biciclete se află doar în vagonul 3.

Cum rezervarea mea era pentru vagonul 1, am lăsat locul respectiv acolo şi m-am aşezat pe un scaun pliant de lemn, cu care era prevăzut spaţiul respectiv.  În vagon au mai ajuns 2 biciclişti, ambii pe cursiere. Trenul s-a pus în mişcare şi am fost întrebat bineînţeles "cum am de gînd să merg mîine". Cumpătat, zic, pentru că în cazul meu nu se punea problema de viteze 30 plus, ar fi fost sinucidere curată.  ;))

 

Cum însă 200 km e o distanţă pe care nişte cursierişti antrenaţi o pot parcurge "light and fast", i-am lăsat să-şi vadă de planurile lor şi, în mersul legănat al trenului, te-duc-te-aduc, am început să le coc pe-ale mele.

 

Mai făcusem o dată 200, acum un an cu @@SorinKiss, însă în condiţii lejere, era o zi splendidă, fără vînt. Acum se anunţa vînt dinspre vest cu 25-40 kmh... iată deci provocarea. Veneam după un început de an cu doar 350 km bicicliţi, din care 3 ture peste 50, culmea toate cu vînt de faţă la întoarcere. În rest, bilanţ compus din lipsuri în gestiune. 

 

La Craiova m-am cazat la vila Flale, cu 85 de lei pe noapte. E pe lângă gară, am auzit trenurile noaptea. Me happy %%-. Are şi restaurant, mai mult dedicat evenimentelor, dar dacă anunţaţi proprietara o să vă gătească. Bine! 

 

Dimineaţă pe 18 m-am prezentat la apelul nominal în faţa Sălii Polivalente, la 6.30. Mîncasem o casoletă de humus cu ardei copţi, mă simţeam binişor.

PICT3397.JPG

 

Mi-am luat brevetul în primire, numere de telefon si indicaţii despre traseu. Am uitat să-i fac poză brevetului, pe care la sfîrşit l-am predat organizatorului, cu ştampilele de la punctele de control.

 

Toată lumea pe cursiere, cu cîteva excepţii. Am avut impresia că se înscrisese şi @@purix, dar nu a ajuns. În fine, se face 7, se mai aşteaptă pentru cîţiva întîrziaţi sfertul academic şi plecăm.

 

De la bun început strategiile sunt clare, se formează un pluton al "evadaţilor"  şi unul al (ne)urmăritorilor, adică eu. :-H

Ba nu, mai era o domnişoară călare pe un DHS Silver încălţat cu cramponate  :eek: . Cu mult curaj, a supravieţuit pînă la primul punct de control, la km 73.

 

Trecem Jiul la Podari:

PICT3399.JPG

 

Se urcă dealul, prima şi cam singura căţărare mai serioasă de pe traseu, şi se ajunge pe o zonă de plat. Aici începe "distracţia", nenică, sub forma unor rafale puternice de vînt, care aveau să mă canonească pînă la primul punct de control. Singura mea şansă de a rezista pe termen lung - raportul 36 cu 14 sau 16. Mai sunt şi 2 păduri pe drum, prima e Radovanu, care mă conduce pe vîrful dealului de deasupra localităţii omonime.

Cei iniţiaţi vor şti cum mi-am dat seama imediat că sunt pe vîrf de deal :D :

PICT3402.JPG

 

Cobor dealul, vîntul... turbat nu alta!, pedalez pe foaia mare ca sa pot coborî o pantă de 7%.   8-)

PICT3404.JPG

 

Casa-muzeu Henri Coandă, în comuna Perișor.

y4mDQZFK98gqcNexWWIwBT7erySD7RmKWH033WeF

 

Am uitat să spun că tactica includea alimentaţie la ore fixe şi beutură izotonică "ad libitum". Ca să nu cumva să dau cu capul de zid

 

Drumul european 79 e în stare mixtă, cînd cîrpit, cînd în lucru pentru lărgire, cînd complet refăcut. Cea mai bună porţiune e între Perişor şi Galicea Mare, unde am rulat cel mai bine. Nu singur. Cu vîntul în meclă, bineînţeles.

PICT3411.JPG

 

După Galicea Mare vremea, care precum vedeţi era senină, se burzuluieşte niţel, vîntul ia proporţii. Evident îmi trec prin cap toate scenariile posibile, înjur conform canonului precizat de @@a_mic, de morţi, rahat, acte de perpetuare a speciei şi alte onomatopee fără valoare literară. Vîntul nu stă, neam. Se opresc însă stropii de ploaie şi ajung la PC 1 Maglavit.

 

De aici, după ştampilarea brevetului şi pauza de-o banană, pornesc CU VÎNT DIN SPATE,  către Poiana Mare. După secţiunea de european cu vînt am rămas cu oarece oboseală în muşchii membrelor superioare, de altfel singura problemă fizică care a persistat pînă spre final.

 

Spitalul de Psihiatrie (fost pentru Măsuri de Siguranţă) de la intrarea din Poiana Mare:

PICT3413.JPG

 

Fosta gară din Poiana Mare, în părăsire de cînd traficul pe linia secundară Golenţi-Poiana Mare a fost oprit. Dezolare mare...

PICT3415.JPG

 

Trecere la nivel complet asfaltată, cu eliminarea şinelor. Capitol feroviar încheiat.

PICT3418.JPG

 

Se face cald, drumul începe să nu mai fie prea neted, apar gropi şi crăpături, dar ce contează!, avem vînt din pupa  =D> .

Orele 13.00, pauză la o troiţă din Piscul Vechi:

PICT3422.JPG

 

Bateria de la mobil moare subit şi pierd înregistrarea GPS. Pun telefonul de rezervă, fără GPS, că traseul e cam clar şi trebuie să păstrez mobilul în caz de ceva.

 

A început sezonul rapiţei:

PICT3424.JPG

 

DN55A, pe care merg acum, mă poartă prin sate uitate de lume, multietnice, ca să zic aşa, în care copiii mă întîmpină cu Ola, Hello şi Ciao. Le răspund şi eu, bat cuba cu ei, spun sărumîna la doamnele de la porţi. O fi ăsta EuroVelo 6 românesc? Se pare că da.

Pauză pe o bancă în Negoi, sub un pom fructifer:

PICT3426.JPG

 

Imediat ce o iau din loc, lîngă primăria Negoi, trec pe lîngă ruinele conacului Gabroveanu, pe care nu le-am pozat şi mi-a părut rău. Astfel, le prezint de la Google Street View citire, pentru că mi s-au părut interesante, mai ales clădirea cu "donjon" din stînga.

Negoi%2520conac%2520Gabroveanu.jpg

 

Apare şi lacul Bistreţ. După cum vedeţi, bucata asta de drum a fost cea mai fertila din punct de vedere "turistic". Aproape uitasem că sunt obosit  ;;). 

PICT3429.JPG

 

Gura de vărsare a rîului Desnăţui în lacul sus-amintit:

PICT3432.JPG

 

După asta ajung în Cîrna, la al doilea PC, şi cotesc către Nord. Nasol! Că dau din nou piept cu vîntul. Se cam lasă răcoarea, trec prin diverse sate în care îmi piere şi cheful de poze. Care-i treaba cu creierul în momentele astea - păi se apucă neîntrebat de nimeni să livreze diverse scenarii pesimiste. Dacă mai eşti şi singur la drum, salata-i gata! În fine, am dat la manivelă pe rapoarte mai mici şi am căzut la pace.

 

Mai trec 30 km şi ajung în Segarcea. Răsfăţ! Urc o rampă, pe la mijloc opresc la un chioşc aşaaa... din senin, şi îmi iau o Coca Cola şi-o cafea. Mi se oferă cafea de 1 leu sau Tchibo la 2 lei. Boierie! La 2 lei să fie!

 

Revergorat, după minutele de pauză, reiau  urcarea şi intru pe un drum DJ561, de data asta foarte bine asfaltat, către Craiova. Dreapta la Calopăr, unde cobor printr-o pădure în lunca Jiului. O bucată foarte relaxantă, în care mi-am refăcut proviziile de încredere:

PICT3444.JPG

 

Ieşit din pădure, mai urmează cîteva sate şi trecerea la nivel cu calea ferată din Podari mă anunţă că nu mai e mult pînă departe:

PICT3446.JPG

 

Am ajuns la final, într-o stare fizică destul de bună dar asupra căreia vîntul îşi pusese amprenta serios. Totuşi, picioarele m-au ţinut tot timpul în joc. Şi inima şi plămînii. Şi creierul, cînd nu complota împotriva mea cu vîntul ăla mizerabil :P

 

Am predat brevetul, am făcut 12 ore şi 15 minute (aşa, rotund, că aştept rezultatele oficiale). Mai bine decît anul trecut, însă acum în condiţii mai grele. E de bine. Şi e loc de şi mai bine. 

 

La pensiune m-a ospătat găzdoaia cu o supă de pui şi o tocană de purcel. Probabil se gîndea că după un drum de 200 km sunt tocană. Ea era convinsă că venisem pentru o tură de 20.  :))

 

Cu noaptea în cap am luat trenul de 5.45, care m-a depus azi dimineaţă în gară:

PICT3461.JPG

 

La bună (re)vedere!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari. Frumoase si naratiunea si ilustratia. La mai multe!
L.E. Si brevetu'? Unde-i brevetu'?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Brevetu' cu stampilele si orele de trecere prin PC l-am predat organizatorului la sfarsit, am primit in schimb diploma :) :

Brevet.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Uof, ce frumuos le mai zici tu bibicule...  8->

 

(am uitat ca prostu' să-ți fi spus să-ți dau power bankul pt tilifonu' dăștept... și nici tu nu ziseși nimic)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai ratat ploaia. Pe cursieristi i-a prins ploaia (bonus la vant) cu 10 Km inainte de final.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Io i-am zis ;)  (văd că puterile-mi cresc. Înainte era suficient să fiu și io p-acolo, împreună cu inventarul anti-ploaie în rucsac. Acum văd că e suficient și dacă mă gândesc și însoțesc "virtual" :p) 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Imi pare cu aimsori ca nu apucai sa iau startu' la 200 km, da' astia de la plantatie ma bagara de consemn tocmai saptamana asta si nu am putut parasi cazarma!
Poate o punem de-un antrenament amical intr-o zi cu soare si fara vant :)

Share this post


Link to post
Share on other sites
am uitat ca prostu' să-ți fi spus să-ți dau power bankul pt tilifonu' dăștept... și nici tu nu ziseși nimic

 

L-am avut p'al meu, dar e o achizitie proasta, in sensul ca nu "face priza" in miscare, se deconecteaza usor. O sa imi caut unul mai bun.

Trebuie sa comut si procesorul pe consum minim cand dau drumul la GPS. Atunci tine in mod cert mai mult de 6 ore, cum s-a-ntamplat acum. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Are io back pack de 12000 , te tine o saptamana cu mama gps-ului. Doar  sa zici miau!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari lui Marian B., care a facut varianta ardeleana (Tg.Mures-Cluj-retur) a brevetului, pe o vreme mizerabila.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si bine inteles si lui @@radu_has care si el tot varianta 200 Aradeana, chiar de ziua lui.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari pentru tura,pentru faptul ca ai reusit sa o termini!Foarte frumoasa descrierea facuta si extrem de misto pozele.Eu am fost cu tine in cursa(eram in fata cu "cursieristii") si sincer nu imi vine sa cred ca am trecut pe aici.In realitate nu este asa frumos si interesant ca in poze.Adica daca vedeam descrierea facuta de tine ziceam: "intr-o zi sa fac si eu tura asta ca e interesanta,e cu drum bun,ai si ce vizita,ai si de unde manca,bea un suc etc" dar tinand cont ca am fost pe ea zic ca e o tura normala,nimic spectaculos cu exceptia coborarii prin padure pe la Podari care este frumoasa de facut vara cand e soare ca pe acolo e mana cereasca cu copacii aia si atata verdeata.Oricum,foarte tare prezentarea,aproape ca m-ai convinge sa ma duc acolo dar bine ca am fost si stiu cum e.In alta ordine de idei eu nici nu am observat magazinul ala la care ai baut tu cafeaua la cat de tare am fugit pe ultima portiune si baita nu a fost nici e prea rea :D

Am tinut trakerul pornit pe toata perioada "cursei" si mi-a iesit 6 ore si 50m la timp venind in primul grup (primii 3).Numai bine daca gasesc poze cu tine iti las mesaj.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Noroc! Traseele de randonneuri trebuie sa te poarte pe drumuri secundare si pitoresti, insa datorita calitatii proaste a drumurilor echipa a ales ce a putut. Desi DN55A are multe crapaturi si gropi, parcursul lui a fost cel mai pitoresc, o atmosfera din aia de timp dat inapoi in sate. Am luat apa de la cismele, m-am conversat cu cate un om sau doi, am ascultat muzica lautareasca la maxim in Catanele. Componenta turistica a existat datorita faptului ca parcurgeam pt prima data traseul, era nou si mai se suprapunea si cu euro velo 6.

N-as putea spune ca e un traseu pe care e musai sa revii :). Poate ca tura Cluj-Tg Mures a avut mai multe de oferit, din pacate baietii au avut parte nu doar de acelasi vant tare de vest, ci si de ploaie si frig. Ma gandesc ca la anul sa merg si acolo.

Culmea e ca, din cauza ca am mers mai incet, nu m-am mai intalnit cu ploaia. Eram insa echipat corespunzator si as fi acceptat-o cu o oarecare doza de stoicism (nu putea fi mai rea decat vantul). :)

Portiunea aia de padure de la final mi-a mers la suflet, i-am zis si lui @@cristilion. A fost adapost pentru vant si o oaza de liniste.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc, chiar este. :) Si intentionez s-o continui.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitări pentru tura. Eu m-am înscris la cel de 300 din 9 mai. Vii? Nu prea le am cu viteza, doar cu rezistenta. Pana acum pe anul asta am 2400 km, pana atunci mai pun circa 1000. Daca vrei eu vin cu mașina...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Weekendul 9-10 mai este de pe acum rezervat pentru 2 evenimente importante in familie. Exclus. In compensatie, o sa incerc sa ajung la mare intr-o zi, prin mai/iunie. :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@Traveller

Felicitari pentru brevet.

Recomand cu caldura asta: http://www.hobbyking.com/hobbyking/store/uh_viewItem.asp?idProduct=74106

Tine in spate iPhone'ul 20 de ore (pe masurate) cu lumina la maxim, BT pornit, dar fara wifi si fara 3G.

In combinatie cu conectori la 90 grade si geanta de ghidon rezulta un ciclocomputer foarte bun.

http://guide.alibaba.com/shop/startech-20-short-usb-right-angle-cable-for-iphone-ipod-ipad-with-stepped-connector_32080509.html

http://www.roswheel.com/en/prshow.asp?id=231

Share this post


Link to post
Share on other sites

 "Bravo" organizatorilor si participantilor - "nice diversion" (se spune in ziua de azi) in calendarul competitional si scena "biciclismului" :-bd.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Felicitari lui Marian B., care a facut varianta ardeleana (Tg.Mures-Cluj-retur) a brevetului, pe o vreme mizerabila.
 Eu am facut Cluj-Tg Mures si retur pe ploaie marunta, frig si vant din fata pe un amarat de mtb. Cred ca m-am gandit de vreo 50 de ori sa abandonez, dar pana la urma am terminat brevetul. A fost de departe cea mai grea provocare

A.... si diferenta de nivel a fost considerabila, cred ca peste 1700 m

Share this post


Link to post
Share on other sites

O realizare exceptionala, respectele mele! Ca sa termini un traseu de genul asta pe mtb trebuie sa ai o pregatire fizica si psihica peste medie.

Chiar voiam sa mentionez ca anul trecut au fost 7 Super Randonneuri (au terminat brevetele de 200, 300, 400 si 600), iar dintre ei 5 au facut-o pe mtb!

Mi se pare uluitor.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu am fost pe traseul cu plecare din Timișoara. Am mers cu MTB-ul și am ajuns la sfârșit în aproape 11 ore. (Mulțumiri lugojenilor cu are am pedalat pentru că au făcut să treacă km mai repede.) Niciodată nu mă gândeam că voi pedala 200 de km într-o singură zi.

 

Poze cu medalia:

 

IMG_20150420_161219.jpg
 

IMG_20150420_161227.jpg
 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nici eu nu am plecat cu convingerea ca voi si termina cei 200 km. Inainte de ziua de ieri, cel mai mult facusem 135.

Si, apropo de discutiile legate de incarcarea smartphone-urilor, ieri a fost pentru prima data cand am testat in conditii reale scula asta:

http://www.rosebikes.com/article/b--m-usb-werk-power-supply-and-charger/aid:639422/ (am prins-o acum cateva saptamani la oferta la 42 de euro). Ma declar foarte multumit, in decurs de aproximativ o ora mi-a adus telefonul (S4 Active cu baterie de 2600 mAh) de la 30 si ceva % pana la 70 si ceva %. Ceea ce pe mine ma multumeste, avand in vedere ca scula are cateva zeci de grame si e extrem de discreta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Super fain! Daca am timp vin si eu la o de-asta, da' una mai cu diferenta de nivel.

Share this post


Link to post
Share on other sites