Recommended Posts

Ce este VO2, de ce este maxim și de ce crește pe măsură ce ne antrenăm?

 

VO2 înseamnă cât oxigen consumăm pentru a produce energie, adică volumul de oxigen. Pe măsură ce organismul are nevoie de tot mai multă energie, cum ar fi efortul fizic din ce în ce mai intens, oxigenul consumat crește.

Cât de mult poate crește VO2? VO2 crește până se atinge valoarea maximă sau VO2 max.
De ce depinde valoarea VO2 max? Să detaliem.
Oxigenul se află în aer, de unde vine în contact cu sângele la nivelul plămânilor. Oxigenul nu se dizolvă în sange ci este fixat de hemoglobina din hematii (globulele roșii) putând fi transportat la tesuturi unde este eliberat și preluat de acestea. Sa mai precizam ca bioxidul de carbon produs prin arderile din celule, se dizolvă în sange și îl face acid. La nivelul plămânilor, bioxidul de carbon parasește sângele care devine mai alcalin (mai putin acid). Ce importanță are? Hemoglobina leagă oxigenul în mediul mai putin acid de la nivelul plamanilor și îl eliberează în mediul mai acid de la nivelul țesuturilor, chimie pură.
Pentru că oxigenul este transportat doar legat de hemoglobină, devine evident că pentru un individ, un litru de sânge va putea transporta doar o anumită cantitate de oxigen, nici mai mult, nici mai puțin. Atunci cum crește VO2?
Ca să transporți mai mult oxigen în unitatea de timp, trebuie să transporți mai multă hemoglobină în unitatea de timp, deci mai mult sînge în unitatea de timp. Asta se numeșe a crește debitul sanguin.
Inima, ca orice motor, are o cilindree a ei, adică se poate umple cu o anumită cantitate de sânge, pe care o propulsează atunci când se contractă. În consecință, pentru a transporta mai mult sânge, inima se contractă mai des.
Să privim puțin invers. Atunci când efectuăm un efort din ce în ce mai intens, organismul are nevoie de tot mai multă energie, deci de tot mai mult oxigen. Din ce în ce mai mult oxigen este adus de un debit sanguin din ce în ce mai mare produs de o contracție tot mai frecventă a inimii.

Dar de ce VO2 devine maxim? Din cauza limitelor inimii.
Inima are o mare problemă. În timp ce contracția inimii, adică sistola, este un eveniment activ (miocardul se contractă) și poate dura foarte puțin, diastola este un eveniment pasiv și are o durată mai mare, care nu poate fi modificată. Care este importanța diastolei? Acesta este acea perioadă în care inima se umple cu sângele pe care urmează să îl ejecteze. Pe măsură ce crește frecvența cardiacă, timpul disponibil pentru diastolă scade. Peste o anumită frecvență cardiacă, timpul disponibil pentru diastolă este prea scurt pentru ca inima să se umple complet cu sânge. E ca și cum inima ar deveni mai mică, va bate mai des dar va ejecta o cantitate mai mică de sânge. În concluzie, există o valoare a frecvenței cardiace peste care, inima bate mai des dar elimină din ce în ce mai puțin sânge astfel încât debitul cardiac rămâne plafonat la o valoare maximă. Debit cardiac maxim înseamnă volum de oxigen transportat maxim, adică VO2 max.

De ce VO2 max crește prin antrenament? Ei asta e altă poveste. Este dovedit prin măsurători ecografice că inima individului antrenat corect, pe de o parte se mărește, iar pe de altă parte se umple mai bine cu sânge în diastolă. Aceste două modificări adaptative, duc la creșterea debitului maxim de sânge pe care inima îl poate ejecta și în consecință la creșterea VO2 max.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foarte interesanta postarea, mi-a lamirit unele semne de intrebare. Ca un circotas ce sunt, am totusi o observatie: inima poate fi mai bine asimilata cu o pompa decit cu un motor. Dar, bineinteles, si pompa are o cilindree, o caracteristica putere/turatie, cu un maxim de putere la o anumita turatie.

 

Poate ma mai lamuresti cu o problema: stiu ca ritmul cardiac maxim, desi variaza de la om la om, este in scadere in functie de virsta. Oare de ce?

Si o alta intrebare: oare cum se explica performantele absolut uluitoare ale ciclistilor profesionisti in comparatie cu ale noastre, muritorilor de rind, chiar daca unii parcurgem distante deloc neglijabile (>15.000km/an) in ritmuri solicitante.

Ce difera in ecuatia asta de functionare a masinii (aici inima seamana mai mult cu un motor!) ?

De ce nu pot sa depasesc cca 4w/kg iar profesionistii merg la dublu? Ca doar frecventa cardiaca nu e dubla?

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@giginic Evident, inima este o pompa. Am dorit sa fiu clar inteles ca inima unui individ are o capacitate maxima.

Frecventa cardiaca maxima este un concept si un fapt de realitate. Conceptual se considera ca toti bebelusii au aceeasi frecventa cardiaca la nastere dar si o inima mica. Pe masura ce inima creste, frecventa cardiaca scade. Mai mult, intre marimea cordului si frecventa cardiaca maxima exista o relatie inversa: inima mica - frecventa cardiaca maxima mare / inima mare - frecventa cardiaca maxima mica. Marimea inimii este in relatie directa cu inaltimea individului. Un individ "pitic" va avea o inima mai mica, deci o frecventa cardiaca maxima mai mare si invers.

Cu cat frecventa cardiaca maxima este mai mare, cu atat individul poate sustine un efort aerob mai mare, adica in limitele VO2 max.

Eforturile remarcabile pe care le sustin ciclistii profesionisti cred ca sunt alta problema.

In primul rand ei nu sunt populatia generala ci o populatie selectata. Este evident ca regimul de antrenament (ceea ce nu inseamna neaparat munca la galere), alimentatia, suplimente nutritive, toate conteaza pentru atingerea maximului de performanta. Acolo, fiind vorba de bani grosi, se fac si excese.

Pe mine ma intereseaza mult mai mult sa stiu si sa afirm ce trebuie si mai ales ce pot face ca ciclist amator pentru a-mi atinge maximul de performanta fara a-mi dauna sanatatii.

O sa ajungem si acolo.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Inima este o pompa actionata de un motor electric :).

Nu intru in alte detalii, pentru ca prietenul @@iacobdoc a pornit-o foarte bine pe panta destainuirilor si stie bine incotro o sa directioneze discutia.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@Traveller. Multumesc. Oricum este interesant. O masa musculara mare inseamna necesar mare de O2, deci un V02 max mai mare pentru efortul de durata. VO2 max mic inseamna ca va trebui sa faci efort in anaerobioza, in intervalul prag aerob - prag lactic ceea ce e defavorabil.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@iacobdoc aștept metodologie de antrenament pentru îmbunătățirea VO2 max.

Felicitări pentru inițiativa.

În curând o sa posteze și @@majikstone spunând ca la ce trebuie sa antrenezi și sa faci intervale la VO2max dacă ești amator și mergi bine și fără toată astea. :)) Ironie mai majikstone, sper sa nu te superi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Salut iacob, eu sunt curios sa stiu daca lucrezi in domeniul sportiv sau medical, iar informatiile teoretice de mai sus le poti dubla de experientele profesionale pentru a le da mai multa greutate.

Pe  de alta parte o initiativa buna de a transmite niste informatii in plus despre ce se intampla cu organismul in timpul efortului.

 

Numai bine!

Adrian

Share this post


Link to post
Share on other sites

În curând o sa posteze și @@majikstone spunând ca la ce trebuie sa antrenezi și sa faci intervale la VO2max dacă ești amator și mergi bine și fără toată astea. :)) Ironie mai majikstone, sper sa nu te superi.

 

Nu ma supar, stai linistit. Am postat destul acasa, nu o mai fac si aici.

 

@@iacobdoc e tatal meu si am discutat indelung despre subiectele astea, dar cum antrenamentul mi-l fac "dupa ureche" si dupa cum imi dicteaza organismul, nu-s foarte pasionat de aceste subiecte decat asa, din perspectiva culturii generale. Cand o sa inceapa tata sa ma depaseasca pe catarari atunci o sa incep sa-mi fac griji :))

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mie toate treaba asta cu antrenamentele controlate și analizarea post-antrenament sincer sa fiu ma fascinează, nu am încercat multe metodologi dar adevărul este ca întotdeauna am progresat. Anul asta încerc sa folosesc ceva nou dar sunt foarte curios și de datele pe care le poate aporta @@iacobdoc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Spre deosebire de Majik, care-si face antrenamentul "dupa ureche", eu nu fac antrenament deloc; eu fac doar ture de placere, spun asta chiar daca uneori am placerea de a "trage" mai tare, de a ma autodepasi si evetual sa-i mai depasesc si pe altii.

Cu toate acestea, problema chiar ma pasioneaza dpdv stiintific. Incerc sa ma lamuresc cum lucreaza motorul asta uman, care-s ecuatiile lui de functionare, care-s parametrii importanti si in ce fel determina ei diferente atit de mari intre un ciclist profesionist si unul amator ca mine.

Mi-a placut fizica si cred ca pot sa inteleg relativ usor biofizica, daca imi este prezentata intr-un mod pertinent.

Deci, Iacob, ai cuvintul!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Spre deosebire de Majik, care-si face antrenamentul "dupa ureche", eu nu fac antrenament deloc; eu fac doar ture de placere, spun asta chiar daca uneori am placerea de a "trage" mai tare, de a ma autodepasi si evetual sa-i mai depasesc si pe altii.

Cam la asta ma refeream si eu de fapt :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Evident ca asa cum exista masini mari si mici, cu motoare mari, respectiv mici, exista si oameni mai mari si mai mici. Dinamica se aplica la fel. Asa cum un motor mic lucreaza la turatii mari iar un motor mare, din cauza dinamicii mai lente are turatia optima mai redusa, si la oameni "motorasul mic" are turatie mai mare si motorul mare una mai mica. Dar un motor mare, desi are turatia mai mica, totusi, prin cuplul marit are o putere mai mare decit un motor mic. Pe de alta paete, si necesarul de putere este mai mare.

Dar nu aspectele astea ma intereseaza in primul rind. Mai mult ma intereseaza ce ii diferentiaza pe doi indivizi de acelasi calibru, acelasi raport masa musculara/masa totala, dar unul antrenat profesionist, celalalt amator.

Prin ce cistiga primul fata de al doilea? Daca si cel de-al doilea are o conditie fizica rezonabila si ambii sunt de aceeasi virsta, ma astept ca frecventa cardiaca maxima, respectiv cea optima, sa nu difere prea mult. Atunci de unde vine diferenta atit de mare de putere specifica (W/kg)?

Vorbim deci de:

1.Capacitatea inimii

2.Frecventa cardiaca.

Produsul celor doua ne da debitul de singe, debitul de oxigen transportat catre muschi. Poate el sa difere semnificativ?

Daca nu, atunci ce? Randamentul muschilor? Adica un profesionist are un debit dublu de oxigen, un randament dublu, sau o combinatie a celor doua (in raport cu amatorul, desigur).

Intrebarea asta e valabila pt.efortul de durata, aerob. La cel anaerob, cred ca altele sunt prioritatile.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Mai mult ma intereseaza ce ii diferentiaza pe doi indivizi de acelasi calibru, acelasi raport masa musculara/masa totala, dar unul antrenat profesionist, celalalt amator. Prin ce cistiga primul fata de al doilea?

 

Dupa parerea mea sunt cateva aspecte esentiale care ii diferentiaza pe cei doi:

- recuperarea dupa efort

- felul cum e antrenat acel raport de masa musculara/masa totala si ma refer aici la faptul ca un ciclist nu doar bicicleste ci se antreneaza serios cu greutati(nu neaparat mari), alerga, etc, la fel cum si un atlet profesionist nu doar alearga ci face in cadrul antrenamentelor o multitudine de alte exercitii care dezvolta punctual anumite aspecte.

- alimentatia si suplimentele nutritive(legale) vitale unui sportiv de mare travaliu fizic

Am pus pe primul loc recuperarea pentru ca de multe ori ea face difereta intre sportivii profesionisti care sunt asemanator fizic si care se antreneaza la fel, mananca la fel, etc. Cel care se odihneste mai mult si mai bine in timpul dintre antrenamente va avea o conditie fizica mai buna.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Rolul alimentatiei mi se pare evident. Muschii au nevoie nu numai de oxigen ci si de "combustibil". Dar daca eu urcind o panta relativ lunga ajung la o medie de 90% din frecventa cardiaca maxima, oare cu ce m-ar ajuta o alinentatie suplimentara? Sigur m-ar ajuta daca dupa ce ajung la cota 1400 ar urma inca vreo trei la fel, sa pot sa continui in acelasi ritm (ceea ce n-ar fi posibil fara o alimentatie corespunzatoare). 

Dar ce nu inteleg eu este cum a fost posibil ca pe prima urcare deja sa acumulez o intirziere considerabila fata de profesionist, fara a avea (inca) probleme de alimatatie?

Asta as vrea eu sa inteleg.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ceea lipseste in cele mentionate de adi murariu si giginic este componenta genetica. Pe langa ceea ce ati mentionat, e musai sa vina la pachet o anduranta si un randament exceptional ale structurilor anatomice, la nivel microscopic (celular) si macroscopic. Pe astea se grefeaza antrenamentul, obtinindu-se cresteri aparent iesite din comun ale unor parametri biologici precum debitul cardiac si VO2max.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sunt medic dar nu de medicina sportiva. In schimb citesc.

Nu pot sustine decat partial ceea ce spun prin rezultate personale ceea ce e un aspect negativ.

Cu toate acestea indiferent daca voi scrie degeaba sau nu, voi initia o serie de discutii pe tema antrenamentului, care vor conduce undeva.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca merita citit articolul urmator :

 

http://chrisfroome.esquire.co.uk/

 

Pentru mine a raspuns la cateva intrebari. Acum mai ramane intrebarea cat e realitate?

 

Long story short, Froome avea indicatori de performanta sportiva putin mai buni ( sau pe acolo ) in 2007 ( cand a venit in Europa prima data, 22 ani ) fata de 2015 cand a efectuat testul respectiv. Deci? :)

 

LE: @@MLADEN a postat deja link-ul de pe bikeradar, unde se face referire la link-ul postat de mine.


Ca sa scurtam discutia citez:

 

"At his Tour weight, Froome's VO2 correlates to 88.2. Three-time Tour de France winner Greg LeMond, by comparison, had a VO2 max of 92.5.

The lab tests undertaken by Froome show the 30-year-old has a peak power of 525 watts, and sustained power – between 20-40 minutes, of 419 watts. At his 2015 Tour weight, Froome's watts-per-kilogram would be 6.25w/kg."

 

 

si

 

 

 

Also published in the Esquire article are the results of Froome's 2007 test in a Lausanne laboratory. In 2007, Froome weighed 75.6kg with a body fat of 16.9 per cent. He produced a higher peak power than his 2015 test, 540 watts, his threshold was 420 watts and his VO2 max was 80.2.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Long story short, Froome avea indicatori de performanta sportiva putin mai buni ( sau pe acolo ) in 2007 ( cand a venit in Europa prima data, 22 ani ) fata de 2015 cand a efectuat testul respectiv. Deci? :)

 

În Cyclingweekly este un articol care atinge tema asta.

http://www.cyclingweekly.co.uk/news/latest-news/opinion-dont-get-too-excited-about-chris-froomes-data-its-only-half-the-story-202614

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai ce nu înțelegi de aici sau ce te mira?

 

Nu ma mira nimic si inteleg tot. Era un raspuns venit la intrebarea lui @@giginic "Si o alta intrebare: oare cum se explica performantele absolut uluitoare ale ciclistilor profesionisti in comparatie cu ale noastre, muritorilor de rind, chiar daca unii parcurgem distante deloc neglijabile (>15.000km/an) in ritmuri solicitante."

 

Unii se nasc cu astfel de calitati. Asta e singura diferenta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ideea e ca nu conteaza ce-a facut, ce face si ce poate face Froome, in raport cu amatorul obisnuit. Sunt doua discutii complet paralele.

Profesionistii oricum forteaza peste pragul aerob si peste limitele fiziologice "normale" mult timp din activitatea lor.

Intrebarea este cum facem noi sa progresam in directia dorita de fiecare, fara a comite excese care dupa o anumita varsta se vor plati scump.

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca tot ce se spune e real mie mi se pare impresionant ca o persoană sa își mențină aceesi forma și performanță pe o perioadă de 8 ani și ca extra sa își îmbunătățească VO2max și w/kg.

Antrenamentele pentru VO2max sunt destul de dificile dar ce e mai aiurea e ca durează pana când se observa îmbunătățirile majore asta ca sa nu spun ca capacitatea maxima e ceva genetic.

Nu ma impresionează peakurile de watti, cifrele sunt impresionante atunci când vorbim de ftp și w/kg.. nu știu pe unde e emoticonul ala visător.

@@Traveller eu aștept sa aducă informați @@iacobdoc ca e topicul lui și apoi discutam dacă metodologia e corecta și se poate îmbunătăți, etc.

@@shinelikeme scuze, nu observasem întrebarea originală. Îmi permit sa răspund și eu, simplu, chiar dacă se fac 15000 de km, degeaba dacă nu se antrenează părți specifice și chiar și cu cunoașterea unei metodologi de antrenament nu știm sa o punem în practica corect.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Singurul lucru pe care nu mi-l explic este cum dupa 8 ani "la profesionisti" si 2 Tururi ale Frantei, atat valorile peak-urile cat si mediile ( cu exceptia VO2max )sunt mai slabe fata de 2007. Cum ai spus si tu, mergem pe ideea ca datele  sunt reale...

Oare o fi ca imbatraneste? :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now