Recommended Posts

Asta e unul din motive, dar dacă am citit eu bine a îmbunătățit și w/kg, nu?

Din ce știu eu pana acum, chiar dacă FTP-ul lui este asemănător intre cele 2 perioade acum cântărește mai puțin și prin urmare poate să mențină puterea aia mai mult timp sau consuma mai putina energie în același interval de timp prin urmare se recuperează mai repede pentru următoarea zi.

2015 : 6.25 w/kg

2007 : 5.55 w/kg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Deci : 

1. Sportul de performanță nu daunează grav sănatatii dat nici sănătos nu este. Stresul oxidativ este la nivel inalt .

2. Gigi , elita mondiala ,ptr ca la ei te referi sunt oarecum crema ,si sunt selectati dupa  jdemii de trieri ,si criterii.Acum   genetica are un rol esential ,pe care apoi se insereaza toate celelalte : talent ,antrenament ,șmenuri. Adica sunt acolo cei care au totul ceas , nu numnai inima,dar si restul.Inclusiv psihicul.Ei  incep viata sportiva  odata cu clasa intai ,si acumuleaza  performanta an dupa an ,putin cate putin... 

Nu poti sa te apuci la 25 de ani si sa ai pretentii ca unul care merge de la 7 ani... si care nu a beneficiat in adolescenta de cluburi si alte alea. Aceste mici diferente  fac in final diferenta .Lucrurile se pot imbunatati la orice varsta ,dar este esential pentru marea performanta ,sa fie  modelate :1 - la concepere (adica bagajul genetic) si 2 la varsta cand organismul se formeaza .

 

Uite ,spre exemplu comparativ cu inima care se adapteaza la efort ,plamânii nu cresc in capacitate. Ai noroc de genetica buna ai 9 litri . Esti păcălici ai 3 litri...Poți sa  rupi pedalele ,3 litri răman... si cand tu cu 3 litri te hiperventilezi ,unul cu 9 litri  poate sa aprindă și o țigara... 

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Din pacate sunt "plecat" asa ca nu am apucat sa citesc linkurile sugerate si nu vreau sa comentez pana nu le citesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@maus Good point. Perspectiva discutiilor va fi catre ceea ce spui. Un fel de "cunoaste-te pe tine..." dar argumentat.

Adevarul e ca cei 25 de ani "de acasa" se pot recupera prin perseverenta, prin antrenament bine condus. Mai mult, facand asta, vei adauga 25 de ani la viata ta.

Din pacate, nu se poate recupera genetica si fenotipul primilor ani de viata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ca sa revenim puțin în lumea noastră, are dreptate @@Traveller, nu ne putem compara cu profesioniști, e o discuție paralelă și dacă încercăm sa îi copiem ne facem mai mult rău decât bine, noi știm partea generala din spatele performantei lor dar nu cunoaștem total antrenamentele lor, orele pe bicicleta și asa mai departe.

Lămurirind direcția topicului, adică, ce poate face un amator pentru a ajunge la VO2max trebuie sa ținem cont de o diferență ce se poate confunda :

- îmbunătățirea sistemului aerobic

- mărirea capacități aerobice

Petru ciclismul de anduranta contează foarte mult o baza a sistemului aerobic DAR dacă dorim sa îmbunătățim acest sistem, adică sa mărim capacitatea aerobica (VO2max) e cu totul altceva iar antrenamentele difera drastic.

Ce va încearcă sa ne spună @@iacobdoc, cred eu, încă nu știu și nici nu vreau sa o iau înainte e ce putem face noi, ca amatori, sa ajungem la potențialul nostru maxim de VO2max, țineti cont, sa ajungem de moment, nu să îl îmbunătățim.

Share this post


Link to post
Share on other sites

...și numai faptul ca devii interesat de  anumite chestii , este un progres . Personal sunt foarte pasionat de fiziologia umană ,insă din pacat cu cât aprofundezi mai mult ,cu atât  lucrurile se diversifică si se încurcă incât te miri cum de existam darămite  că ne mai si mișcam.

Sunt capitole in care nici medicina  nu a facut pași prea spectaculoși,... asa încat daca e sa ne asemănăm cumva cu un brad inalt de munte , am ajuns cu cunoasterea posibil la primele crengi de la baza.Nouă in mod clar ne scapa vârful si rădăcina.

Primul pas biciclistic vorbind, în "cunoaste-te pe tine..."  este bunăoara  un monitor cardiac.Astfel  poți sti mereu  in ce ritm te afli , cât de obosit ești ... si multe altele .Doar ca  nu ele nu apar pe un ecran si gata.Arta constă in a ști să-ți interpretezi datele...  

Daca nu calibrezi bine antrenametele si odihna si alimentatia ,si echipamentul   sportul devine patologic.Am zis și echipamentul ptr că o simplă rosătură de bazon , schimbă placerea in suferintă.

În rest , aer curat maxim 75% din maxim, 2 ore - sănătate curată. Necuratul  vine dupa  aceeia: tutun alcool pastramă...

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un monitor cardiac e esențial dar trebuie sa ținem cont ca și el la rândul lui ne poate induce în eroare având în vedere ca pulsul poate fii influențat de elemente externe precum temperatura, stresul și asa mai departe.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Păi asta e si ideea .Dacă noi nu ținem cont de oboseala ,stres  ,boli infecțioase  ... ei bine el ține cont.

Și când o să iesi,  si ai sa vezi ca nu prea urca pulsul cum urca, incepi să te intrebi daca te-ai odihnit  cum trebuie in club azi noapte...:)

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ei bine, aici după cum ai spus tu, intervine arta interpretări, sa știi ca ai câteva pulsații în plus de la efortul de ieri sau de la paharele de gin tonic din club.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Astfel, cunoasterea de sine incepe de la niste chestiuni preliminare, de baza, cum ar fi recunoasterea unor elemente care franeaza progresul (dieta necorespunzatoare, mese copioase cu alcool la ore tarzii, sederea pana dupa miezul noptii cu nasul in ecranul PC sau, cum au spus antevorbitorii, in club). Cunoasterea profunda incepe ulterior. Unui sportiv, chiar si amator, zic eu ca i-ar prinde bine niste minime notiuni de anatomie si fiziologie umana. Motiv pentru care lasam topicul sa se desfasoare in voie, ca sa fie detaliate aceste notiuni :).

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ati scris nu gluma.

@@giginic
Am mai spus si a spus si @@maus care este un profesionist: cei din elita sunt indivizi selectati. Sa o spunem altfel: normalul este definit prin caracteristicile a 95% din populatie. Cei 5% care sunt inafara acestor caracteristici sunt tot normali dar sunt exceptia de la regula. Adica regula este ca pe o panta de peste 10%, la 20 km/h urcare, toti indivizii o sa isi scuipe plamanii cu exceptia unor putine cazuri (elitele) care "isi vor aprinde si o tigara ca sa se relaxeze".

@@Traveller
Sper ca stiu incotro duc discutia. Am vrut sa fie foarte clar ca la un moment dat (momentul unei evaluari) inima are ceva limite privind umplerea cu sange.

@@ReVibe
Cred ca la un moment dat, majoritatea vom ajunge la o intelegere privind metodologia de antrenament. Phil Maffetone in cartea lui spunea ca nu l-a interesat sa spuna: fa zece flotari, apoi 100 m de mersul piticului ... El sustinea ca este mult mai important sa controlezi ca ceea ce faci sa ramana in limitele fiziologicului si sa nu treci "de partea intunecata" a patologicului.

@@IonutA
Ne straduim. Acum, daca nu avem experienta tot o mai putem scoate la capat cumva pentru ca pana la urma: "Nu este mai de folos zabava ... decat cetitul cartilor".

@@majikstone
Mda, asa este. Ma straduiesc de peste 20 de ani sa ma metamorfozez in prietenul tau dar ceva ma trage ianpoi de partea intunecata a fortei.

@@ReVibe
Anul trecut, cand mi-am corectat erorile alimentare si m-am apucat de pedalat pe trainer, am preluat cateva scheme de antrenament publicate pe http://www.cyclingweekly.co.uk/fitness/training/cycling-training-plan-winter-fitness-153095pe care le-am adaptat specificului antrenamentului pentru trainer. Am deprins cateva idei si principii dar am avut in vedere ca intotdeauna sa raman aerob in cursul antrenamentelor. Am constatat atunci ca progresez si asta m-a incurajat ca ceea ce am reusit sa aflu pana la acel moment este corect. Tot pe situl asta am gasit si formula care mi-a aproximat cel mai bine frecventa cardiaca maxima in cazul meu.
Pe de alta parte, am o oarecare dezamagire, ca dintre cei de pe forum, care sunt elite, nu prea fac educatia antrenamentului ciclist. De asta m-am apucat de citit carti de metodologie a antrenamentului si am constatat ca "filozofia" lui daca esti smecher baga mare, nu se prea aplica.
Drept urmare sunt total de acord cu tine: recuperarea dupa efort este foarte importanta si trebuie sa fie completa.
Progresul apare inevitabil si se cumuleaza dar in egala masura si efectele nocive ale exceselor.

@@giginic
Sunt persoane care nativ sunt foarte performante si poate fi si cazul tau. In rest eu sper sa va pot face sa intelegeti, sa va familiarizati cu termeni, concepte, modul de functionare si daca asta se intampla veti putea ajunge la concluzile voastre.
Mai conteaza si volumul de efort. Daca faci efort ca disperatul 10-20 km si dupa aia nimic toata saptamana, s-ar putea sa nu se intample nimic. Daca vrei, in schimb sa faci Paris-Brest-Paris sau bucla TA-TF atunci trebuie sa stii sa iti gestionezi efortul. Atunci daca nu esti intelept, poti sa iti faci foarte mult rau.
Legat de motoras, ideea este urmatoarea: Un individ mai scund, cu masa musculara mai mica si mai usor, va avea nevoie de un volum mai mic de oxigen, deci o inima mai mica va fi proportional echivalenta cu una mare la un individ mare. In schimb, inima mica, se umple mai usoc cu sange, drept urmare, va continua sa creasca debitul sanguin la frecventa cardiace mai mari decat inimile mari. Proportional cu nevoile organismului, un individ mai mic, cu o inima mai mica, va beneficia de mai mult oxigen decat un organism mai mare. Sa fii scund si subtirel, in ciclism este clar un avantaj. Nu doresc sa contrazic argumentele privind unii sunt cataratori altii sunt sprinteri, care sunt evidente si sustinute de alte argumente.
Muschii au in mod cert un randament sau o eficienta de producere a energiei cu o anumita cantitate de sange.
Principial poti face orice forma de efort fizic cu care sa cresti performanta inimii, deci VO2 dar nu vei fi complet antrenat pana nu antrenezi si muschii pe care urmeaza sa ii folosesti in proces. De ce? Pentru ca utilizarea muschilor ii face sa sintetizeze proteine si enzime care vor face ca fiecare fibra musculara sa fie mai puternica si mai economica energetic.

@@adi.murariu
Sa privin si altfel. Este evident ca trebuie sa antrenam grupele musculare implicate direct in producerea de miscare dar s-ar putea ca la un moment dat sa pierdem energie sau sa folosim inutil energie in exces cu grupe musculare auxiliare. De exemplu, pedalez ca nebunul fara nici o jena dar dupa o ora de biciclit ma dor mainile si spatele cu cresterea inutila af recventei cardiace si afectarea performantei. Devine evident ca trebuie sa fac exercitii pentru brate si spate.
Alimentatia este cruciala. Ma antrenez aerob. Rezulta ca voi folosi fibre musculare aerobe adica rosii. Astea produc miscare arzand glucoza si grasime in proportii cam egale. Daca eu bag toata ziua doar glucoza in mine (amidon, zahar, etc...) grasimile vor fi tot timpul blocate in depozite (ca asa face organismul), drept urmare muschii mei nu se vor dezvolta veci pururi orice as face. Daca in schiimb, toata ziua dau glucoza din surse care o elibereaza treptat (legume, fructe, fasole, nuci, alune) atunci organismul pune la bataie grasimile, ele vor fi folosite de fibrele musculare iar acestea vor dezvolta in continuare enzime implicae in arderea grasimilor si vor deveni mai puternice, mai eficiente.
O mentiune importanta: fibrele musculare albe le "cresti" in maxim doua saptamani, cele rosii, de anduranta, le cresti in minim 3 luni.
In eforturile sustinute ca si in boli, suplimentele nutritive si vitaminele sunt foarte utile.

@@MLADEN
VO2max nu este singura variabila in ecuatia puterii dezvoltate dar este cel mai puternic factor.
Oricum, ei spun un lucru important: greutatea corporala trebuie tinuta sub control.
Legat de articolul din CyclingWeekly, Phil Mafettone mentiona ca testarea VO2 in laborator si mai ales in maniera in care se face este putin relevant pentru situatia "din teren". Recunosc ca inca nu am inteles nimic din asta si nu stiu sa agrumentez dar voi studia. Puterea dezvoltata de organism este alta treaba.

@@ReVibe
Mentinerea cresterii constante a performantelor in timp este o mare problema a sportivilor profesionisti. Cei care practica pentru a castiga stiu de sindromul de supra-antrenare care se finalizeaza prin scaderea performantelor, poate in ciuda continuarii cresterii VO2.

@@shinelikeme
Scaderea performantelor este caracteristica sportivilor care fac excese. Nu te-ai intrebat de ce majoritatea ciclistilor trag tare in turul Frantei si dupa aia o lasa mai moale?

@@maus
Din pacate sportul de performanta dauneaza sanatatii, uneori grav, daca moartea e un eveniment suficient de grav.
Stresul oxidativ este un aspect, la fel de subtil ca fumatul dar exista modalitati mult mai concrete de a spune ca dauneaza. De exemplu: moartea de fibre musculare miocardice, evenimente izolate dar care, in timp, sumate pot duce la cardio-scleroza, aritmii (palpitatii) si chiar moarte subita.

@@ReVibe
Principiile de antrenament sunt aceleasi indiferent daca esti amator sau profesionist.
Sa ai asteptari realiste, este alta problema.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Salut, recitind topicul am observat ca nu mai apare o postare de a mea si nici a colegilor @ iacobdoc si @ traveller. (fara nici o notificare in prealabil)

Ma poate lamuri cineva ce s-a intamplat si cum se poate reveni la starea initiala?

 

Numai bine!

Adrian

Share this post


Link to post
Share on other sites
Cred ca la un moment dat, majoritatea vom ajunge la o intelegere privind metodologia de antrenament. Phil Maffetone in cartea lui spunea ca nu l-a interesat sa spună: fa zece flotări, apoi 100 m de mersul piticului ... El susținea ca este mult mai important sa controlezi ca ceea ce faci sa ramana in limitele fiziologicului si sa nu treci "de partea intunecata" a patologicului.

 

Nu știu cine este Phil Maffetone, eu ma ghidez după marea majoritate din Spania .. cartea lui Joe Friel si acum încep cu Hunter Allen și Andy Coggan pentru a adapta antrenamentul de la monitor cardiac la măsurător de putere.

 

Anul trecut, cand mi-am corectat erorile alimentare si m-am apucat de pedalat pe trainer, am preluat cateva scheme de antrenament publicate pe http://www.cyclingwe...-fitness-153095pecare le-am adaptat specificului antrenamentului pentru trainer. Am deprins cateva idei si principii dar am avut in vedere ca intotdeauna sa raman aerob in cursul antrenamentelor. Am constatat atunci ca progresez si asta m-a incurajat ca ceea ce am reusit sa aflu pana la acel moment este corect. Tot pe situl asta am gasit si formula care mi-a aproximat cel mai bine frecventa cardiaca maxima in cazul meu. Pe de alta parte, am o oarecare dezamagire, ca dintre cei de pe forum, care sunt elite, nu prea fac educatia antrenamentului ciclist. De asta m-am apucat de citit carti de metodologie a antrenamentului si am constatat ca "filozofia" lui daca esti smecher baga mare, nu se prea aplica. Drept urmare sunt total de acord cu tine: recuperarea dupa efort este foarte importanta si trebuie sa fie completa. Progresul apare inevitabil si se cumuleaza dar in egala masura si efectele nocive ale exceselor.

 

 

Am aruncat o privire pe linkul ala și am următoarele întrebări :

 

- Cum ti-ai stabilit zonele de antrenament ?

- Cum ti-ai măsurat efortul ?

 

Pe acolo apare un test de FT ( Functional Threshold ? ) ... în ce consta ?

 

Principiile de antrenament sunt aceleasi indiferent daca esti amator sau profesionist. Sa ai asteptari realiste, este alta problema.

 

Principiile sunt aceleași DAR metodologia nu si sa nu vorbim de volum și intensitate. 

 

Aștept sa continui :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@ReVibe

Super. Joe Friel's bible e urmatoarea carte care intrntionez sa o conspectez in categoris "Ce carti am mai citit."

Zonele de antrenament le-am stabilit pornind de la regulile date de ei dar au avut caracter orientativ in raport cu pragul aerob sau functia aeroba maxima (MAF) data de 180-varsta. Ca principiu, nu am depasit MAF +/- 10.

Restul este ajustat in raport cu asta.

FT, daca tin bine minte se refera, de fapt la pragul lactic, acea frecventa cardiaca la care acidoza metabolica din anaerobioza incepe sa nu mai fie compensata.

In ce priveste volumul si intensitatea stii deja: minimul care iti asigura progresul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@iacobdoc îți recomand cartea iar apoi dacă ai nelămuriri îți voi explica cu cea mai mare placere, eu am citit-o de vreo 20 de ori pe puțin.

În ceea ce privesc zonele mi se pare ciudat, chiar nefolositor sa folosești o formula generala pentru zone dar testul sa îl faci în baza pragului lactic, nu are sens.

Hai sa spunem asa ca la noi amatori exista 3 metode de a stabili zone, frecventa maxima cardiaca, pragul lactic și pragul de putere funcțională.

Metoda aia MAF (pana azi nu știam ca există) pare mie ca se bazează pe frecventa maximă.

Eu zic ca la nivelul nostru din punct de vedere mai mult economic e sa încercăm sa stabilim zonele în funcție de pragul lactic, e mult mai exact fata de antrenamentele care se bazează pe zonele frecventei maxime. Cartea menționată mai sus are la baza pragul lactic, fie el bazat pe frecventa cardiaca sau putere.

Acidul lactic e dușmanul meu numărul 1. :))

Share this post


Link to post
Share on other sites

Din experiența mea  eu zic ca testul de prag lactat (sau prag functional  sau cine stie fiecare cum ii zice) e simplu de facut , problema e ca in practica competițională  e greu sa te ții în limite când ești încolțit din toate directiile.

Altfel zis degeaba știu eu la la 88% sunt la limita ,când, ca să fac față stau la 96% ...

De aceea teoretic trebuie actionat : 1 pentru a creste eficiența in limitele pragului lactat ,si 2 pentru  a creste pragul psihic la care cedezi .

Practic  apar intrebarile :când fac testul ,ce fac între teste ,ce fac daca nu vad castiguri in performantă etc etc.Și de cele mai multe ori ori cazi intr-o stare de relaxare permanentă,ori intr-o stare de chiauneală permanentă.

 

Vreau sa repet  că antrenamentele de inaltă intensitate nu mai au nimic de a face cu ''mesul pe bicicleta e sanatate curata''.In primul rând tre sa  fii sănătos tun aș zice.Un ficat care nu face fata la avalanșa de acid lactic te lasa in pană când ti-e lumea mai dragă.Iar durerea e atat de intensa incat oric ai fi de bine antrenat psihic  in 2-3 minute  esti gata.

 

Pentru început  am sa citez pe Dante : "Lasati orice speranță, voi care intrati!" Apoi mai in gluma mai in serios tre sa-l citez si pe glumețul Topârceanu :

‘’Pe-aici se intra-n bratele durerii,

/Pe-aici se intra-n bezna subterana,/Precum afirma Dante Alighieri.
...

Zadarnica e orice protestare./Voi, cei ce-n lume ati comis pacate,

Lasati-va naravul la intrare.“

Fiecare cu ''Infernul'' lui. Acu cine ochi de citit e bine ,insa cine are minte de inteles e și mai bine. :) 

Nu e placere mai mare ca plimbarile lungi prin padurile si sosele patriei fara limita de timpi intermediari  si zone de puls  cum ar zice nenea Gigi ,insă dacă vrei mai mult ,și ai ciocănit la poarta competiției, apoi "Lasati orice speranță...

  • Upvote 8

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ adi.murariu

Da, ai dreptate, le-am confundat.

Deci nu a disparut nici o postare.

 

Numai bine!

Adrian

Share this post


Link to post
Share on other sites
Nu e placere mai mare ca plimbarile lungi prin padurile si sosele patriei fara limita de timpi intermediari si zone de puls cum ar zice nenea Gigi ,insă dacă vrei mai mult ,și ai ciocănit la poarta competiției, apoi "Lasati orice speranță...

 

Că bine le zici ....!

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

@@maus se supune când ești deaja în practica competionala ți-ai antrenat destul pragul lactat și l-ai "inpins" spre maxim.

Eu am specificat sa nu se confunda îmbunătățirea sistemului aerob cu capacitatea. Mărimea capacități se obține prin antrenamente de înaltă intensitate și nu e tocmai ușor sau cum spui tu.. sănătos.

Testul pentru delimitarea zonelor de antrenament nici el nu e ușor, teoretic e simplu și citez :

Ca sa îți poți scoate zonele de antrenament conform pragului de lactat trebuie sa faci un contracronometru pe o suprafață plată sau puțin înclinată.

5km : În competiție 110% LT / În antrenament 104% LT

10km : în competiție 107% LT / În antrenament 102% LT

13-17km : În competiție 105% LT / În antrenament 101% LT

40km : În competiție 100% LT / În antrenament 97% LT

De exemplu eu la ultimul meu test, un TT de 18 km aproximativ, Se ia media cardiaca și se înparte cu 1.05 conform tabelei.

181 / 1.05 = 172

181 : frecventa cardiaca medie pe care am avut-o în timpul TT-lui

1.05 : factorul de împărțire pentru distanță

172 : 100% pragul lactic (LT)

Prin metoda lui Joe Friel zonele mele conform testului de LT sunt :

113-141 : Rezistență - Z1

142-154 : Aerob - Z2

155-161 : Ritm - Z3

162-172 : Sub-prag - Z4

173-176 : Peste-prag - Z5a

177-182 : Capacitatea aeroba Z5b

183-189 : Capacitatea anaeroba Z5c

După ce cunoaștem aceste zone trebuie sa fim conștienți ca dacă dorim sa antrenam sistemul aerob antrenamentele se vor desfășoară în Z1 și Z2 dar dacă vrem sa mărim capacitatea aeroba antrenamentele se desfășoară intre Z5a și Z5b acestea fiind mult mai grele.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu sunt mai practic si le am clasificate in 5 categorii  raportate la un procent din puls. E mai simplu asa pentru ca poate fi aplicat de oricine care stie pulsul maxim si limita aeroba.

Baza 1 si 2  75% si 82% , Specific 1 si 2 86% si 90 % si maxim restul...

Bineinteles ca aste sunt cifre seci si reci .E bine sa le stii  ,dar nu tre să devii sclavul lor, ptr ca e posibil sa pierzi esentialul- placerea pedalatului in natura.

Insa  o luna sau 2 inainte de sezon e bine să le dai atentie... nu de alta dar  sa vii macar in prima suta la prima evadare  sa nu fii chiar găină...

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai problema e ca foarte puțini sunt capabili sa își descopere 100 % din frecventa cardiacă, mai ales începători.. pe la 85%-90% eu zic ca cedează psihic dacă nu înainte.

LTHR'ul e mai ușor de măsurat decât FCmax, acum depinde de fixatia fiecăruia și cat de precis vrea sa fie.. ori un test ori formula aia clasica de 220 - vârstă și de aici scoți FCmax ul iar apoi procentele.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai să fii uimit ,dar incepătorii ajung mai usor la maxim . Iar pentru cateva minute de  suferință  nu cedează nimeni psihic...

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fiecare cum dorește. Ideea este @@iacobdoc ca dacă vrei sa îți îmbunătățești sistemul aerob Z1-Z2 (Z3.. depinde ce metoda folosești) e suficient.

Pentru mărirea capacități aerobe (VO2max) se obține prin seri în Z5,lucru care eu personal nu îl recomand pentru cine dorește sa practice cicloturism.. sau ciclism de rezistență.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pe caile necurate ale cresterii VO2.

Nu va ascund ca am un plan subversiv dar pentru a mi-l pune in aplicare am nevoie de argumente. Acesta este motivul pentru care am inceput aceasta discutie despre consumul maxim de oxigen.
Ca mai facem un pas inaine, va prezint mai jos o schema a producerii de energie in efortul fizic.

Treptat, voi prezenta cate o sinteza privind fiecare din etapele importante ale metabolismului, producerii de energie, respectiv a miscarii.


GAmXQGH.jpg

Episodul 1. Hogeacul.

In privinta aparatului respirator, toata lumea este de acord ca la individul sanatos, in cele mai dure conditii, aparatul respirator nu atinge decat maxim 65% din capacitatea sa. Ce inseamna asta? Chiar si in cele mai anaerobe conditii de efort, saturatia in oxigen a sangelui este practic, maxima.
Totusi se poate face ceva.

Dupa cum stiti, oxigenul este legat de hemoglobina din sange, mai exact se leaga de hemoglobina cand sangele este alcalin (putin CO2, la nivelul plamanilor) si se desface de hemoglobina cand sangele este mai acid (mult CO2, la nivelul tesuturilor). CO2 circula dizolvat direct in sange, nu are nevoie de nimic ca sa intra si sa iasa din sange.
Cand expiram niciodata nu scoatem tot aerul din plamani (volum rezidual) iar cand inspiram aducem mai mult sau mai putin aer proaspat. Ca urmare, in conditii ideale, aerul din alveole este un amestec de “gaze de esapament” si aer proaspat.
Cu cat caile respiratorii sunt mai largi (mai dilatate) cu atat improspatarea aerului din alveole este mai deplina. Cel mai important aspect este eliminarea cat mai completa a CO2 din alveole. Cu cat se elimina mai bine CO2 din alveole, cu atat nivelul CO2 din sange este mai mic, deci cu atat mai alacalin sangele, deci cu atat mai mult O2 va lega hemoglobina.
In consecinta, pe caile necurate ale cresterii O2, ciclistii cu renume se trezesc ca au astm bronsic ca sa poata sa isi administreze bronhodilatatoare (medicamentele folosite in tratamentul astmului bronsic) pentru a mai stoarce un plus de consum de oxigen dar cum veti vedea pana la urma, aportul de oxigen nu e totul.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now