Fotografii si discutii pe teme feroviare

[gibonu 6,746]

Tren regional.

 

 

 

pe bucata Berlin Lichtenberg - Eberswalde.

 

 

Interiorul.

 

 

Panoul informativ din tren.

 

 

Toaleta din trenul regional.

 

 

Gara Eberswalde.

 

 

Tren regional al Deutsche Bahn.

 

 

Cuplarea intre vagoane.

 

 

O locomotiva cu frana pe disc.

 

 

 

Automotorul pe care l-am luat in directia Niederfinow.

 

 

Despre transportul bicicletei in trenul regional.

 

Locul special unde se pune bicicleta.

 

 

O cureau se trage de sub scaun.

 

 

Sistemul de prindere al capatului curelei.

 

 

Bicicleta prinsa cu acea curea.

 

[Traveller 6,268]

Trenul regio din primele 2 poze pare a fi un Siemens Desiro, săgețile noastre albastre.

[gibonu 6,746]

@Traveller

Posibil sa fie Desiro.

Majoritatea celor pe care le-am vazut in RO aveau o prelata pusa pe tamponul din fata.

 

Mai 2016

Trenul EC 173 Hamburg Altona - Budapesta Keleti, tren cu care noi am mers doar pe bucata Berlin - Dresda.

Despre biletul online la caile ferate germane am spus aici cateva vorbe:

http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/9621-stiri-transportul-bicicletei-cu-trenul/?view=findpost&p=714714

 

Afisajul de pe peronul garii centrale din Berlin, pe care se observa [stanga jos] pozitionarea vagoanelor trenului in functie de zonele peronului.

 

 

Desi speram sa merg cu un tren german, trenul avea un singur vagon german, restul ale MAV-ului [caile ferate maghiare].

Interiorul vagonului MAV in care am calatorit.

 

 

Afisaj elecronic pe vagonul german

 

 

si o foaie tiparita pe vagonul unguresc.

 

 

Vagonul vazut din exterior.

 

 

Sigla MAV-ului.

 

 

Trenul EC 170 Praga - Berlin, tren cu care am mers pe bucata Dresda - Berlin.

De data asta am nimerit in tren cehesc.

 

Cu vagon cu compartimente n-am mai mers de mult timp in RO.

 

 

Culoarul vagonului.

 

 

Panoul informativ din vagon.

 

 

Panoul pe care se afisaja, alternativ cu ruta, viteze de deplasare a trenului.

 

 

In compariment aveam inclusiv mufa de USB.

 

 

Sigla cailor ferate cehesti.

 

 

Vagonul vazut de sus.

 

[gibonu 6,746]

Canionul Lombard, Montana, Statele Unite.

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/583329

[gibonu 6,746]

Pana facem un topic separat "Trenuri si femei frumoase":

 

San Clemenente, California, SUA

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/583909

[gibonu 6,746]

Brule, Alberta, Canada

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/585007/

[BebeNeuzer 1,085]

[Dr2005 407]

Si cred ca nici la sectia de tancuri :)

 

Secţia de tancuri de la 23 August a devenit, din 1990, Uzina Mecanică Bucureşti, în subordinea Armatei (practic, era considerată UM). Acum este filială a Romarm.

 

Puţin ştiu, însă, că Uzina Mecanică Bucureşti a produs şi tramvaie, practic întreaga producţie de V3A-93M (52 buc pentru Bucureşti şi 1 pentru Ploieşti) a fost subcontractată de Faur către Uzina Mecanică Bucureşti. De aceea cele 53 de tramvaie nu apar nici în Monografia Uzinelor Malaxa, iar numerele lor de fabricaţie sunt de la 1 la 52 pentru cele pentru Bucureşti, în vreme ce cel pentru Ploieşti nu are număr (!) şi nu în continuarea numerelor de Malaxa/23 August/Faur cum ar fi trebuit.

[fizikant 681]

Streamliners: the Most Beautiful Trains Ever Designed…

https://www.thevintagenews.com/2015/11/28/38743/?utm_medium=social&utm_campaign=postplanner&utm_source=facebook.com

[gibonu 6,746]

Jasper, Alberta, Canada

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/586005/

 

Hiitola, Republica Karelia, Federatia Rusa

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/585495/

[gibonu 6,746]

Ma tot uit la poza asta si imi pare o poza de diorama feroviara.

 

 

Insa, se pare ca este o poza cat se poate de reala, din Grecia, undeva la vest de Pireu.

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/564630/

[moromete 68]

Cateva locomotive romanesti pe o linie de asteptare in prezent.

[cristirimer 5]

Deoarece am observat pe acest topic unele discutii contradictorii despre locomotivele fabricate in Romania, vin cu unele precizari:

 

In principiu locomotivele romanesti fabricate dupa 1960 sunt in general din 2 categorii:

1. Locomotive electrice - acestea se alimenteaza de la reteaua de contact (catenara) de 25 KV nominal, rotile fiind actionate de motoare electrice. Se folosesc la trenuri de calatori de toate categoriile (evident pe liniile electrificate) si la trenurile de marfa de mare tonaj. Un exemplar de acest fel, cu boghiuri modificate, a detinut recordul de viteza pentru CFR, de 206 Km/h, realizat in anul 1972 pe linia Floresti Prahova - Buda, iar mai recent o alta locomotiva, modernizata, a stabilit recordul de 225 Km/h in poligonul feroviar denumit „Inelul de la Faurei”.

 

2. Locomotive diesel - folosesc un motor diesel ca sursa principala de energie, modul in care se face transmisia acesteia la roata fiind de mai multe feluri:

 

     a. Locomotive diesel - mecanice - au transmisia prin intermediul unei cutii de viteze. Aceste locomotive sunt in general de putere mica si se folosesc pentru manevra usoara. Unele modele de acest fel erau folosite si pe liniile inguste sau pe cele miniere, in subteran;

 

     b. Locomotive diesel - hidraulice - folosesc pentru transmisie pompe de ulei actionate de motorul diesel, iar circulatia uleiului actioneaza niste turbine (numite si motoare hidraulice) care pun in miscare rotile. Se folosesc pentru trenuri de calatori de mica viteza si scurt parcurs, precum si la trenuri de marfa de tonaj redus, de obicei pe linii secundare sau pentru manevra;

 

     c. Locomotive diesel - electrice - folosesc un generator electric (de regula un dinam - generator de curent continuu) de mare putere actionat de motorul diesel, iar acesta, prin intermediul unui bloc de comanda, alimenteaza motoare de curent continuu care pun in miscare rotile. Se folosesc atat pentru manevra grea, cat si pentru trenuri de calatori si marfa de lung parcurs.

 

Principalii producatori de locomotive de acest fel din Romania au fost uzinele Electroputere din Craiova (locomotivele diesel-electrice, cu motoare diesel fabricate la Resita si cele electrice) si uzinele 23 August (actuala Faur) din Bucuresti pentru locomotivele diesel-mecanice si diesel-hidraulice.

 

Din categoria locomotivelor electrice, in afara celor de la Electroputere (care au de regula 6 osii - 2 boghiuri X 3 osii, numite si „Co - Co”) in dotarea CFR mai sunt si locomotive electrice pe 4 osii - 2 boghiuri X 2 osii, numite si „Bo - Bo”, acestea fiind fabricate de uzina Radze Koncar din Zagreb, dupa o licenta de la aceeasi firma suedeza, ASEA, ca si cele de la Electroputere. Dupa ce fabrica de locomotive de la Electroputere a fost desfiintata, locomotivele electrice au continuat sa fie „fabricate” (mai exact modernizate unele exemplare mai vechi) la noua uzina Softronic, tot in Craiova, aceeasi care a montat si rama electrica „de mare viteza” (pentru Romania doar, in alte tari termenul de „mare viteza” are alte limite!), de fapt un model fabricat in China si adus „pe bucati” la Craiova (modelul numit atat de plastic pe acest forum „TGV-ul oltenesc”!).

 

Mai multe amanunte despre locomotivele romanesti gasiti pe site-ul wikipedia si pe forumurile specializate forumtrenuri.com si forum.lokomotiv.ro

[Traveller 6,268]

Bun venit si multumim pentru participare!

O poza din satelit cu inelul (inelele) din poligonul de la Faurei:

 

[cristirimer 5]

Referitor la cele 2 imagini controversate (din postarea #8 de la acest topic) din zona Ghimes, la o privire mai atenta se constata ca imaginea 1 (revendicata de userul 92Dragos) este realizata cu o fractiune de secunda inaintea imaginii 2 (rezulta din pozitia locomotivei fata de stalpii catenarei, putin "in spate" la imag. 1) iar din perspectiva (se distinge din pozitia relativa a copacului fata de pod) imag. 2 a fost luata dintr-un "punct de statie" situat la 1 - 2 m mai spre stanga fata de cel de la imag. 1. In concluzie, desi imaginile par identice, ele sunt realizate cu 2 aparate distincte din 2 puncte diferite, dar foarte apropiate si in 2 momente de asemeni foarte apropiate. Insa este foarte posibil ca ambele imagini sa aiba unul si acelasi autor (fotograf).

 

Legat de ultima imagine (din satelit cu Inelul de la Faurei), numai inelul mare mai este functional acum, inelul mic nu se mai foloseste, era folosit in trecut pentru testarea vagoanelor de marfa la viteze de max. 60 Km/h. Testele din acest poligon reprezinta "proba de foc" pentru toate vehiculele feroviare ale CFR (atat locomotive, cat si vagoane) care vor circula cu mai mult de 100 Km/h.

[gibonu 6,746]

de fapt un model fabricat in China si adus „pe bucati” la Craiova (modelul numit atat de plastic pe acest forum „TGV-ul oltenesc”!).

 

Daca si "TGV-ul oltenesc" este facut in China inseamna ca ne-au halit chinezii cu totul. 

 

Multumesc frumos pentru precizarile referitor la locomotivele fabricate in Romania.

 

In alta ordine de idei, daca tot te-am prins pe aici si daca nu le-ai citit inca, mai exista trei topicuri in care se vorbeste (printre altele) si despre trenuri.

 

Aici sunt cateva vorbe, niste poze si niste completari utile despre Depoul Dej Triaj:

http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/18213-miercurea-ciuc-%E2%80%93-topli%C5%A3a-%E2%80%93-reghin-%E2%80%93-bistri%C5%A3a-%E2%80%93-n%C4%83s%C4%83ud-%E2%80%93-dej-%E2%80%93-gherla-%C5%9Fi-tg-ocna/?view=findpost&p=702451

 

Iar aici mai multe despre calea ferata Oravita - Anina si cateva vorbe despre calea ferata din pasul Semmering:

http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/14369-calea-ferat%C4%83-oravi%C5%A3a-%E2%80%93-anina-%C5%9Fi-pasul-semmering/

 

Plus cateva poze si mai multe explicatii despre locomotivele cu abur expuse la Resita:

http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/18399-muzeul-locomotivelor-cu-abur-re%C5%9Fi%C5%A3a/

 

Daca crezi ca poti completa cu ceva cele doua topicuri de mai sus, raman dator.

 

Multumesc.

[gibonu 6,746]

Pluguri de zapada, bot in bot.

Bathhurst, New Brunswick, Canda

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/592940

 

[diorgulescu 2,251]

Nu sunt fotografii, ci „cadre în mișcare”. Nu știu dacă se încadrează în regulile topicului, dar în specific sigur intră.

Vara asta am avut ocazia să facem o tură prin Elveția și un pic de Italia (o să înceapă să apară și jurnalul pe forum, în scurt timp - e deja scris pe caiet ). Am rămas plăcut impresionat de infrastructura feroviară a elvețienilor și de câți oameni folosesc trenul zilnic, indiferent de rang sau regiune.

 

 

[gibonu 6,746]

@diorgulescu

Foarte tare. Nu se pune problema de off-topic.

 

In ideea de utilizare intensa a trenului, doar de curiozitate, cate Tuareguri, ML-uri, X5, sau Q7 ai vazut prin Elvetia?

Te intreb pentru ca desi am stat aproape o saptamana la Berlin, n-am vazut nicio masina din cele enumerate mai sus.

 

P.S. Asteptam povestea turei din Elvetia si Italia.

[diorgulescu 2,251]

@gibonu

Mașinile elvețienilor sunt scumpe (cu precădere în anumite regini), din cele enumerate de tine. Ba mai mult, cât ne plimbam prin Geneva, am văzut îndeaproape o Tesla (ce-i drept, pentru ceva diplomat/politician).

 

E ciudată Elveția, căci multe diferă în funcție de regiune. În Geneva și cantonul aferent, ai parte de multe fițe, multe mașini scumpe, magazine de lux, arhitectură oarecum ștearsă (un amestec forțat de influențe diverse, puse la un loc dar fără pic de...„spirit”) și auzi numai franceză în jur, însă cu toate astea, există bicicliști chiar mulți și există respect în trafic (am avut două incidente, însă nu erau elvețieni, ci tuciurii).

Cum mergi spre Berna și Basel, zici că te plimbi prin Germania. Mult mai verde, apar Daciile (Logan, Pick-up, Dodgy, etc.) - chiar MULTE, ca prin Austria - iar traficul e mai „subțire”. Pistele pentru biciclete sunt mult mai multe și mai bine realizate, cu mai multă atenție. Acest fapt se păstrează și ceva vreme după Zurich, cum cobori spre Stelvio, către S-E, dar se pierde pe măsură ce te apropii de granița cu Italia.

 

Cu toate astea, peste tot ai trenuri (cu ecartament normal sau redus), la orice oră, către orice localitate, oricât de mică. Ai sate întregi conectate de trenuri, iar utilizatori sunt foarte mulți. Orice oraș mare este legat coerent cu toate localitățile-satelit și cu celelalte orașe.

Totodată, când eram în tren între Zurich și Geneva (la dus), am văzut foarte foarte mulți corporatiști si „biznis-meni” la costum într-un tren Regio foarte aglomerat, plin cu studenți și muncitori. Fără pic de ifose sau senzația că au decăzut din grațiile societății :D.

 

Germania îmi pare mult mai decentă, mai modestă și mai „cu picioarele pe pământ” decât Elveția. Fără discuție.

 

[gibonu 6,746]

Hellsgate, British Columbia, Canada.

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/594818/

 

 

Boston Bar, British Columbia, Canada.   

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/594174/

 

 

Moberly, British Columbia, Canada.

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/593834/ 

[gibonu 6,746]

Little Rock, Arakansas, Statele Unite.

Locomotiva General Electric AC440CW-CTE, 4400 CP.

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/598441

 

Mai multe detalii despre locomotiva: https://en.wikipedia.org/wiki/GE_AC4400CW

 

 

[gibonu 6,746]

Lytton, British Columbia, Canada [toate fotografiile].

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/597532/

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/592040/

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/590535/

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/538820/

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/417032/

[gibonu 6,746]

Noiembrie 2016.

Alba Iulia, str. Decebal, nr. 2 [conform Google Maps].

 

Locomotiva [cale ferata ingusta] 764156.

 

 

 

Manometru fabricat la Arad.

 

 

Daca nu ma insel, focarul. Se observa si tevile din interiorul cazanului prin care se realiza incalzirea apei. 

 

 

Adevarul este ca nu m-a dus capu' sa iau acele pet-uri de acolo si sa le duc la un cos de gunoi.

 

Daca inteleg bine, din poza de mai jos rezulta ca locomotiva a fost functionala pana la inceputul anul '80.

 

[gibonu 6,746]

Cum ar fi sa existe un astfel de vagon pe calea ferata Oravita - Anina?

 

Sursa: http://www.railpictures.net/photo/598961