Traveller

Biserici de lemn din România

Recommended Posts

Deschid acest topic pentru ca el sa devina un proiect interactiv de lunga durata, de prezentare a bisericutelor de lemn din Romania, pe care toti cei ce scriu pe ciclism.ro le-au intalnit in calatoriile lor pe 2 roti.

 

Bisericile de lemn sunt, daca-mi permiteti o parafraza, niste cenusarese ale arhitecturii, culturii si istoriei romanesti. Exista in jur de 1440 de biserici de lemn pe teritoriul Romaniei de azi construite inainte de secolul XX, multe dintre ele putin cunoscute sau prezentate turistului, si astfel sortite incet-incet pieirii, cu atat mai mult cu cat nu mai sunt folosite de comunitatile locale.

 

Probabil cele mai cunoscute sunt bisericile de lemn din Maramures, dintre care 8 au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO in decembrie 1999. Las pe cei ce le-au vizitat sa ne spuna mai multe despre ele.

In ultimii ani, Institutul National al Patrimoniului a realizat o baza de date a tuturor lacasurilor de cult din Romania si a inclus o serie de bisericute de lemn pe noua lista a monumentelor istorice.

 

Baza lor de date contine 1363 de bisericute de lemn:

http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/BazaDate.htm

http://map.cimec.ro/Mapserver/?layer=culte&cod=2541-1

 

Personal, am sa incerc de-a lungul timpului sa vizitez si sa va prezint biserici de lemn din Muntenia, care-mi sunt la indemana, si invit pe toti ceilalti sa prezinte si ei astfel de monumente, din toate regiunile tarii. Chiar daca aveti o poveste de tura separata, daca ati trecut pe langa o bisericuta de lemn in drumul vostru, adaugati si aici macar un post scurt cu una sau mai multe fotografii.

 

De ce un astfel de proiect? Pentru ca bisericile de lemn au fost expresia poate cea mai simpla si directa a artei si arhitecturii romanesti rurale, din secolul XV pana in secolul XIX. Odata cu trecerea la constructii de piatra, bisericile de lemn au trecut in plan secundar, multe decazand, prabusindu-se, arzand in incendii cauzate de neglijenta sau fiind chiar demolate "cu acte in regula". 

 

De ce am mentionat secolul XV? Pentru ca, dintre toate, cea mai veche biserica de lemn din Romania a fost datata prin tehnica dendrocronologiei la anul 1401-1403.

Este vorba despre Biserica de lemn "Dragos Voda" de la Putna, judetul Suceava. Incep cu ea acest proiect pentru ca am fost acolo in 2014, in tura din Bucovina.

 

2014-07-28%2B14.09.49.jpg

 

Biserica a fost ridicată inițial în satul Volovăț, fiind ulterior strămutată în satul Putna din comuna omonimă. În prezent se află în cimitirul satului, la aproximativ 1 km distanță de Mănăstirea Putna. Vedere dinspre sosea, adica dinspre sud.

 

2014-07-28%2B14.05.30.jpg

 

Nu este cea mai veche din Europa, dupa cum pretinde o pancarta publicitara mare aflata deasupra soselei (cea mai veche se afla in Anglia, datata in jur de 1100). dar decana de varsta in Romania este cu certitudine.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Putna

 

Constructia mica, tot din lemn, din imediata ei apropiere, este clopotnita. Biserica prezinta caracteristicile definitorii pentru toate bisericutele vechi din lemn de pe la noi: planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. Este construita din barne de stejar si brad. Deocamdata lucrarile de intretinere si protejare, de dupa includerea ei pe lista monumentelor istorice (2010, tarziu!) au fost minimale.

 

Vedere dinspre nord.

 

2014-07-28%2B14.06.30.jpg

 

Detaliu - fereastra din absida nordica.

 

2014-07-28%2B14.07.08.jpg

 

Fosta intrare de pe fatada vestica.

 

2014-07-28%2B14.07.51.jpg

  • Upvote 7

Share this post


Link to post
Share on other sites

Excelent!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foarte faină ideea topicului!

 

Și mie mi se par foarte atractive bisericuțele astea mici din lemn, mi-am căutat pe wiki tot ce am putut găsi în materie și am aflat cu uimire că nu sunt doar în Maramureș, Moldova, (sunt vreo câteva rămase și prin Transilvania), dar sunt - spre surprinderea mea - și în Muntenia și Oltenia.

 

E adevărat că încă n-am ajuns la ele, fiindcă anul trecut am avut un accident care m-a ținut pe tușă 9 luni, dar mi-am făcut lista și când mi-o pica mai bine o să le vizitez: pe bicicletă sau chiar - scuzați :-S  - chiar și cu mașina.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Acum 3 luni, intr-o duminica de februarie, am facut o tura intre Maneciu si Valeni, pe valea Teleajenului. 

Atunci traseul a inclus in mod special si biserica de lemn "Sf. Spiridon" din fostul sat Berevoiesti, acum cartier al orasului Valenii de Munte.

 

Biserica se afla pe strada Berevoiesti la nr. 52. O cruce de lemn din imediata ei vecinatate, datata 1726, dovedeste ca a exista o alta biserica de zid pe locul ei, dar fiind distrusa a trebuit sa fie inlocuita. Acesta s-a intamplat cumparand o biserica din lemn, care a fost transportata pe bucati si montata aici in jurul anului 1840.

Este, deci, una dintre acele biserici numite de etnografi "biserici calatoare". In viitor, vom observa ca aceasta modalitate a fost destul de frecvent folosita, mai ales de comunitatile care nu dispuneau de mesteri tamplari.

Biserica este din lemn, de tip nava cu turn octogonal pe pronaos. A fost si tencuita ulterior, iar intre 2004 si 2008 a fost si complet renovata si inclusa pe noua lista a monumentelor istorice. Dupa ce intre 1980 si 2004 nu a mai fost folosita deloc, ea a si fost redata comunitatii odata cu renovarea. 

 

DSCF1500.jpg

 

Vedere spre turnul-clopotnita amplasat in interiorul curtii, in dreapta intrarii.

 

DSCF1493.jpg

 

Biserica vazuta din curte, dinspre turn

 

DSCF1496.jpg

 

DSCF1497.jpg

 

Detaliu: cruce veche cuprinsa in gardul de piatra imprejmuitor, pe latura de nord (in stanga intrarii in curte).

 

DSCF1498.jpg

 

Imi pare rau ca nu am intrat sa admir pictura in stil realist, executata la 1920 de Gheorghe Cepoiu, ucenic al lui Gheorghe Tattarascu. Din fotografii arata foarte frumos si sper sa ma pot reintoarce s-o admir. Asa incat pun aici o fotografie cu interiorul, luata de pe websitul dedicat bisericii (linkul de mai jos):

 

26565710233_1628a80d84_z.jpg

 

Detalii mai pe larg:

http://biserica_sfantul_spiridon_valenii_de_munte.crestinortodox.ro/istoric/biserica_sfantul_spiridon_berevoiesti-2

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Adaugam la catastif biserica Sf Trei Ierarhi din satul Balta Doamnei, comuna cu acelasi nume.

 

 

Este datata sec XVIII, fara alte detalii mai precise.

Pe internet circula si o legenda, conform careia "aceasta biserica a fost donata satului Curcubeu de catre Mihai Viteazul la 1597, provenind din orasul Ploiesti. De mentionat ca satul Curcubeu si satul Balta-Doamnei ereau domenii ale mosiei doamnei Stanca, sotia domnitorului. E posibil ca vechiul amplasament al bisericii din lemn sa fi fost pe locul actualei biserici ''Sf. Ap. Petru si Pavel' din orasul Ploiesti, construita probabil in secolul XIII sau XIV, cand au fost ridicate majoritatea lacaselor de cult din lemn. Locul initial al bisericii a fost la intrarea satului Curcubeu, pe vechiul drum de legatura dintre Balta Doamnei si Tiganesti, pe coasta Maidan, unde se afla si vechiul sat Curcubeu, pana la inceputul secolului XX, de acolo fiind mutata langa constructia bisericii celei noi. A fost adusa (1910) cu ajutorul boilor si trasa pe role din lemn, nefiind demontata."

 

Institutul National pentru Patrimoniu nu confima versiunea. Poate este vorba de o biserica disparuta. Nici originea denumirii localitatii nu e  foarte clara.

Wikipedia mentioneaza ca "denumirea localității provine de la doamna lui Matei Basarab. Doamna Elina avea aici bălți și heleșteie cu pește, localitatea numindu-se inițial Curcubeu Doamnei. Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează însă altă origine, în legătură cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, care și ea ar fi fost proprietară a moșiei."

 

Cum cele doua doamne au apartinut de generatii diferite (Elina, 1598 - 1653 iar Stanca, probabil 1550 - 1603), nu-i exclus ca proprietatea sa fi fost translatata de la una la cealalta, indirect, cronologic. 

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Adaugam la catastif biserica Sf Trei Ierarhi din satul Balta Doamnei, comuna cu acelasi nume.

 

Nu ai și ceva poze din interior? Sau ceva detalii? Din pricina zonei umbrite, jumătate din bisericuță nu se vede aproape deloc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu prea sunt instarit la capitolul asta. Curtea era incuiata. Nici pe net nu am gasit imagini din interior, ci doar cateva de pe exterior.

 

balta-doamnei1.jpg

 

image-2016-04-16-20941683-56-dumnezeu-pr

Share this post


Link to post
Share on other sites

@lynxul_negru & @@Traveller

 

Completez si io cu cateva poze facute pe 29.05.2016, desi nici ale mele nu sunt foarte reusite.

 

a_d3gmEZaugX6Gbc4Tfqje-9XYHoGJHrfaqQGpiw

 

Troita de langa biserica, la care s-a pastrat acoperisul de sindrila.

 

oIyY5nozxl9nVAiq4v6RNrW-iGrPbQSCE65MAvL-

 

Bustul lui Stefan cel Mare in curtea bisericii.

 

JlGnuWh-gHvJ5epcWLHcgFwpEkl14Nm3y-34zLab

 

Indicatorul spre biserica montat pe DN 1, in Potigrafu.

 

5gJqrATz9iUUCSOqaomuQ0YLet1ipfPhHkHyZ_sX

 
Confirm ceea ce a spus @@Traveller, referitor la curtea inchisa si prin urmare biserica la fel.
E drept ca nici n-am cerut vreun detaliu in sat despre posibilitatea de vizitare a acestei biserici.

Share this post


Link to post
Share on other sites
On 02.06.2016 at 14:40, gibonu said:

Completez si io cu cateva poze facute pe 29.05.2016...

 

Adica tu ai fost pe 29.05 langa biserica aia?

De pe mobil. Scuzati eventuale tastari gresite. Mulmutesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@BodoC

Da.

Directia de mers a fost halta Draganesti Prahova spre DN1.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, citisem despre ea, foarte bine ca ai ajuns s-o vezi. Are si ea o oarece varsta. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cu voia voastră, postez aici textul ilustrat pe care l-am scris cu o altă ocazie, foarte recent, ce are legătură cu Biserica „Înalțarea Domnului” din cătunul Slobozia, sat Horodiștea (cea mai nordică localitate a României), jud. Botoșani.

 

În trecut, Horodiștea cuprindea si așa-zisele cătune pe care le găsim astăzi destul de clar delimitate de pancarte discrete amplasate la strada principală a satului. Unul din acestea era Slobozia, o comunitate ce în trecut a pornit de la doar 10 locuitori, ajungând sa se extindă până la peste 300.

„La 14 septembrie 1728, domnitorul Moldovei Grigorie Ghica porunceşte căpitanilor de Işnovăţ să pună în vedere călăraşilor pentru a-i lăsa în pace pe locuitorii strânşi pe moşia lui Ştefan Hermeziu de la Horodiştea, pentru formarea unei slobozii.“

 

Undeva în jurul anului 1770, satul Sfârcăuți din apropiere de Darabani găzduia o biserică din lemn ce juca și rolul de liant pentru comunitatea acelor locuri. Odată cu anul 1822, comunitatea din jurul acestei biserici avea să se destrame, rămășițele acesteia urmând a fi „absorbite” de satul cunoscut astăzi ca Lișna, fapt determinat de mutarea bisericii în cătunul Slobozia sub porunca boierului Anastasie Bașotă, care a decis la rândul său acest lucru din grija pe care o purta față de condiția sufletească a argaților săi. Iată cum grija mai puțin obișnuită a unui boier (mai ales în vremurile respective) a făcut ca această biserică „călătoare” sa ajunga în centrul Sloboziei, urcată pe o mică movilă și înconjurată de un zid din piatra, purtând hramul „Înalțarea Domnului”.
 

 

Tot acolo o regăsim și astăzi, după ce parcurgem cei aproape trei kilometri de la DN29A, coborând printre case vechi pe o uliță încărcată cu povești, trecând pe langă ruinele vechii școli din sat unde astăzi vedem câțiva copaci și, ocazional, câțiva stupi strecurați prin locurile prin care zburdau -până nu demult – copii ale căror râsete și jocuri s-au pierdut în ecourile vremii. Zidul din piatră a dispărut, însă copacii au preluat foarte repede rolul străjerilor.
 
Poarta din lemn marchează trecerea într-o alta lume, un târam atemporal încărcat de mult simbolism si acompaniat de-o liniște deplină. Construcția atrage atenția prin elemente ce subliniază îndemanarea meșterilor vremii care au folosit bârne din stejar, îmbinate la colţuri „în coadă de rândunică“, aşezate pe talpă de stejar şi pe temelie din piatră de râu.
 
fv-i1tCKWrtOk1i3P0e_9oSAyHTd699_CQOCygOp
 
E7AKKZBGjlwZbQnM5sJtCHS9JmhGp_axfhemjoPM
 
u6YQnEx0tVB25_szvEuPxPysXoIOuFJ5T1NE_z5Z
 
Zărim două morminte, unul mai aproape de poartă având o cruce veche din metal și, un altul undeva în lateral. „Cel cu crucea din metal este al unui copil, o fetiță..este foarte vechi și nu aș putea să vă spun exact al cui este. În celălalt este înmormântat un dascăl din Slobozia, alături de soția sa”, ne spune părintele Ciprian Murariu, paroh al Horodiștei și cel ce vă poate prezenta interiorul bisericii (închis în afara slujbelor) în care tot dânsul slujește.
 
Un tur complet al exteriorului vă va revela detalii subtile ce vor stârni și mai mult curiozitatea. Pășind în interior, nu suntem întampinați de icoane bogat ornate, lumini sclipitoare sau picturi impresionante. Lumina este chiar timidă, transformând fiecare cotlon și scaun într-un loc propice meditației. Este acel gen de biserică ce reușește să îți inspire intimitate, interiorul său fiind destul de bine izolat de sunetele și lumea din afară.
 
CPtwAtEu_pDmegtD_qhipysa9ZilClpnFCruM2jh
 
LbxEcXO-meO9ce73UMnW5lH2mrkMIi6NjwVeleA4
 
_vYKzdNPxzgxMqscRJEMdLtkKMHbpXiZ8DoVBOh9
 
QpHiriZv1J-XamGFoKPcCBScABF2WvHiEiKDQpv4
 
 
Podeaua cea veche acoperită cu covoare tradiționale, varul aplicat cu grijă peste pereții din lemn, mirosul lemnului vechi, simplitatea și modestia ce caracterizează fiecare obiect (de la catapeteasmă la icoanele vechi), toate acestea relaționează perfect cu ideea spiritualului și a vieții monastice, aspecte fundamentale ce s-au pierdut în ziua de azi prin superficialul, megalomania și chiar opulența lăcașurilor de cult din comunitațile mari (în special în orașe). Curent electric nu există, ceea ce înseamnă că toate slujbele se oficiază la lumina lumânărilor.
 
„O icoană veche, înnegrită de vreme și ale cărei contururi se zăresc timid este infinit mai valoroasă decât una nouă, poleită cu aur și înrămată, în ciuda faptului că cea nouă va avea de fiecare dată un preț mult mai scump. Știți de ce?…Pentru că cea veche și modestă are o încarcătură morală, sentimentală și chiar spirituală de care cea nouă cu greu se va putea apropia.”, ne spune tot părintele Murariu.
 
Biserica are o construcție de tip navă, cu un acoperiș ornat cu stele pe un fundal de-un albastru curat (greu de redat în lumina blițului), un aspect neobișnuit pentru lăcașele ortodoxe care se prezintă – de cele mai multe ori – cu picturi elaborate.
aVOWsDuzl9_DrEliFuwaGhR7ruf4nTrwJzpEa5XB
 
D0UWDm4l68Sce4P5Aapriwb1tVPmdCz5ia7KjA3S
 
GdLB_rfYtg2qc3JJCODTpUreWPCEzAHJMo7cmSAd
 
Catapeteasma este pictată pe mușama iar la interior se regăsesc mai multe icoane vechi, unele pictate și donate chiar de către localnici.
 
Anul 1923 a adus câteva lucrări de consolidare când, printre altele, au fost adăugați contraforții de susținere din naos şi de pe peretele din spatele bisericii. Inițial, biserica a avut un acoperiș din draniță (un soi de șindrilă), acesta fiind înlocuit cu cel din tablă (vizibil și astăzi) de către fostul paroh.
 
În prezent, aici se mai ține cam o slujbă pe lună, acestea bucurându-se de 7 până la 15 participanți. A treia zi a fiecărei sărbători mari beneficiază de o ceremonie specială aici, existând încă oameni dornici să participe la o slujbă intimă, într-un cadru mai deosebit.
 
Există și câteva „legende locale”,  conform cărora catapeteasma ar fi pictată pe piele de animal iar biserica ar fi de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Acestea, însă, nu au o bază reală.
 
Cum biserica este un monument istoric, nu se pot face reparații și lucrări directe asupra sa fără aprobarea Ministerului. Cu toate acestea, se pot opera lucrări asupra gardului si elementelor exterioare. Pentru eventuale contribuții materiale sau donații către acest lăcaș, trebuie să vă adresați parohiei din Horodiștea, reprezentată chiar de preotul Murariu Ciprian.
 
Vizitarea acestei biserici reprezintă o experiență interesantă, vie, pentru absolut oricine, indiferent de crez. Un obiectiv ce cu siguranță nu trebuie ratat nici de iubitorii de cultură, istorie și etnografie.
Edited by Traveller
  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Biserica de lemn a Mânăstirii Jercălăi a fost construită în 1731. Are formă de corabie, cu o turlă zveltă pe colțul de sud-vest, având la bază pridvor şi prispă pe latura sudică. În anul 1932 a fost strămutată la Castelul Bran, ca paraclis regal, fiind făcută cadou de către obștea satului de baștină (Luieriu, comuna Suseni, lângă Reghin, jud Mureș) Reginei Maria a României. Aici a fost numită Biserica de lemn a Castelului. Fiind destinată doar să înfrumuseţeze împrejurimile, biserica nu şi-a îndeplinit la Bran rolul ei.

Nefolosită şi neîngrijită, după anul 1948, când Castelul Bran a fost transformat în muzeu, biserica a început să se deterioreze. Descoperită într-o avansată stare de degradare de către Patriarhul Iustinian Marina, biserica a pornit din nou la drum, oprindu-se de data aceasta la Schitul Cricov-Prahova, a cărui veche biserică de zid se ruinase cu timpul. Astfel, în primăvara anului 1956, biserica a fost demontată, transportată şi reasamblată pe locul de azi.

Este monument istoric de importanță națională (clasa A), sub codul PH-II-m-A-16521.

Surse:

http://www.visitprahova.ro/orase/urlati/exploreaza/109/manastirea--jercalai

http://adevarul.ro/locale/ploiesti/povestea-bisericii-calatoare-jercalai-construita-mures-fost-mutata-castelul-bran-apoi-stramutata-prahova-devenise-bodega-1_55b2350cf5eaafab2ce59142/index.html

http://biserici.org/index.php?menu=BI&code=597

 

41587780152_d681fb1aea_c.jpg

 

41587781892_b096b24b0e_c.jpg

 

41587787152_7e0821bb4b_c.jpg

 

41587788062_4a3925efac_c.jpg

 

26759563797_2ac581f5a9_c.jpg

 

Situare în teren: https://www.google.com/maps/dir/Mănăstirea+Sfânta+Maria+Jercălăi//@45.0210653,26.2241947,16.96z/data=!4m9!4m8!1m5!1m1!1s0x40b3cba5c76b10d5:0xda7f4268df3d33dd!2m2!1d26.2241206!2d45.020719!1m0!3e0

  • Upvote 3
  • Like 1
  • Thanks 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Alte 2 biserici de lemn bifate în turele cu bicicleta, din zonele limitrofe Bucureștiului:

 

A fost construită în Transilvania între 1800-1801 și adusă aici probabil după anul 1836, cînd a fost înființat satul.

y4mxd6g-EcwLUBabcUsqgqdyPaZQPWAyDU7Oil48

 

y4mSHFiZvBpINMDNPqVgx9Rlhp4wySxWBx-GZ7Jj

 

y4mlgbYL7XwGua2i1laRvW7vQFMbQmOy9sKlz1zk

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Gagu

http://www.ziarulnatiunea.ro/2018/02/20/biserica-de-lemn-sfantul-dumitru-din-satul-gagu-ilfov-are-300-de-ani/

 

  • Biserica de lemn din satul Butimanu al comunei omonime (pe locul fostului sat Decindea, jud Dâmbovița) este un monument istoric atestat documentar la 1791.

În 1836, satul a fost tras la linie şi biserica a fost mutată în locaţia actuală. Cu ajutorul Comisiunii Monumentelor Istorice, în 1937 biserica a fost ridicată cam cu un metru pe soclul de cărămidă care se vede astăzi, şi a fost restaurată.

Biserica e situată pe drumul comunal DC 159, care duce către satul Bărbuceanu, pe partea dreaptă, la 400 m de la locul desprinderii sale din DN 1A.

y4me_Kvto29w1msXTySVCbC4iTLq3HJIl5iRP_9a

 

y4myt0zzb8Hg7Evcskl5gHrILqzvVWa-nOUUIPeH

 

Două cruci de piatră de dinainte de 1900, în fața bisericii:

y4mCnZ2zBsqy0mkdlOFec91zrxZ2sArQ_vUCL1BY

 

y4mfPo53lqSQr0qRx-Y94j3qL9Jj9tX0e5pxE-CQ

 

Sursa:

http://fabitzu.blogspot.com/2011/08/biserica-robilor-butimanu-sat-decindea.html

 

 

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

”Dumnezeu iubește lemnul

Și spațiile mici...”

(Taxi și prietenii)

 

Contribui și io cu niște bisericuțe de lemn aflate la câteva azvârlituri de bicicletă de Cluj:

 

Agârbiciu : datată 1872 / a înlocuit o biserică de lemn mai veche cu cca 200 ani / adăpostește un triptic din 1555 deosebit de valoros

wpKop5b.jpg

 

Aghireșu Fabrici: din sec. XVIII / a fost cumpărată de localnici din satul Dumbrava (Oșorheiu) și remontată în cimitirul satului

akIQX6C.jpg

 

Aghireșu: dată 1780 / a fost adusă aici din localitatea Văleni (Călata) în anul 1931

HR2XPnq.jpg

 

Apahida: datată 1806 / a fost ridicată pe locul unei alte biserici din lemn menţionată în recensământul ecleziastic din 1733

n0LZeDX.jpg

 

Ardeova: din 1927 / este tencuită în exterior și interior / înaintea ei a fost aici o bisericuță de lemn mai veche demolată în 1962

XGR1A1u.jpg

 

Așchileu Mare:  datată 1825 / pereții sunt din grinzi masive de stejar de 47-54 cm / are 2 intrări / turnul este înalt de 36,1 m / în 1963 a fost acoperită cu tablă

RNHy6wM.jpg

 

Bălcești: din 1936 / lemn de brad pe temelie de piatră de granit/ exteriorul șindilă, interior tencuit și pictat/ în 1957 acoperișul din șindrilă înlocuit cu tablă

IhSdoGB.jpg

 

Dângău Mare: datată 1864 / a fost cumpărată de localnici din localitatea Dâncu / a suferit reparații capitale în anul 2004 respectându-se originalul, toate costurile fiind sponsorizate de dl. ing. Vădan Gheorghe, fiu al satului

vSs7aO4.jpg

 

Dângău Mic: din 1764 / prin grija familiei Petru si Ecaterina Petrina s-au adunat fondurile necesare înlocuirii șindrilei la acoperiș / în prezent bârnele pereților au început să se dizloce

PWS4pvp.jpg

 

Va urma...

 

 

  • Upvote 1
  • Like 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Mircea PF

Scuze in avans daca intrebarea este aiurea: bisericile alea de lemn din Cluj sau cele din Salaj, sunt ortodoxe sau greco-catolice?

Multumesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 11 ore, gibonu said:

@Mircea PF

Scuze in avans daca intrebarea este aiurea: bisericile alea de lemn din Cluj sau cele din Salaj, sunt ortodoxe sau greco-catolice?

Multumesc.

 

Nu m-a interesat tipul confesiunii dar din câte ştiu eu acuma sunt ortodoxe.

Unele dintre ele erau greco-catolice şi au fost naţionalizate de către Biserica Ortodoxă.

Singura biserică de care am aflat că adăposteşte pentru slujbe ambele confesiuni este cea din Măgura Ierii.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Biserici de lemn de pe lângă Cluj / Episodul 2

 

Dârja: sec XVI-XVII / în Dârja s-a născut întemeietorul şcolii de medicină internă şi al clubului de fotbal Universitatea Cluj, medicul Iuliu Haţieganu

C8FacDD.jpg

 

Finișel Există mai multe variante de datare : 1750 (perete exterior), 1650 (în altar), 1756, 1758 în interior iar când s-a renovat s-a găsit o piatră pe care scria în limba slavă ” aici odihnește preotul Lazăr din Câmpeni, 1485" / șindrila a fost înlocuită în anul 1981 / turnul clopotniță face corp separat

uvHc2lU.jpg

 

Livada:  a fost ridicată între1842-1846 pe locul altei biserici de la care se păstrează un valoros inventar de cărţi şi icoane de lemn / se particularizează prin clopotniţa pe 2 niveluri 

mXG0vYH.jpg

 

Măgura Ierii: datată 1753 / pridvorul a fost adăugat ulterior / este utilizată atât de comunitatea ortodoxă cât și de cea greco-catolică

rrEPOca.jpg

 

Nadășu: din 1720 / în 1862 naosul și pronaosul au fost mărite cu 3 m, respectiv 1 m / în 1988 a fost restaurată și acoperită cu tablă

9f5sWlX.jpg

 

Nicula: Prima biserică de aici a fost ridicată în 1694 în locul celei arse odată cu satul în 1602 / În acea biserică a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1651 (cumpărată și dăruită bisericii de nobilul român Ioan din Nicula ) / Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie / Interesant este faptul că în perioada interbelică Biserica Ortodoxă (care a preluat de la greco-catolici biserica) a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor la Nicula susţinând că icoana de acolo este o pseudo-icoană (acuma se pare că e bună) / În anul 1974 în locul bisericii arse a fost adusă o altă biserică de lemn din Năsal Fânațe ( ea fiind originară din localitatea sălăjeană Gostila)

727VaM3.jpg

 

cătunul Râşca (a nu se confunda cu localitatea Râşca): a fost ridicată în anul 1999 pe locul vechii biserici de lemn de la 1772 arse în anul 1995 (lovită fiind de trăznet)

vQcrWPF.jpg

 

Sălişte: datată 1755 / a fost protejată de curând prin ungere cu catran, de aceea este neagră

BiIu32R.jpg

 

Săliştea Nouă:  de la 1798 / a fost mutată aici din localitatea Buzaş / învelitoarea din şindrilă a fost înlocuită cu una nouă de Ambulanţa pentru Monumente

ljtziHS.jpg

 

Săliştea Veche: din sec XVIII / a fost restaurată în anii 2019- 2020

YLVnLMf.jpg

 

...va urma...

  • Upvote 1
  • Like 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Biserici de lemn din zona Clujului / episodul 3

 

Sânpaul: de la 1722 / ulterior pe latura sudică a fost ataşat un pridvor cu dublu rol: de susţinere a turnului clopotniţei şi de a permite ca deasupra pronaosului să se aranjeze spațiul prevăzut pentru cor

Zdgwzy5.jpg

 

Şardu: din 1752 / aspectul tradițional al clădirii este deteriorat în urma transformărilor aduse în timp

Nh1kLas.jpg

 

Scrind Frăsinet: 1934 / temelie de piatră, pereţi tencuiţi în interior, cu lambriuri de lemn pe exterior

JEWvXDr.jpg

 

Sfăraş: clopotniţa bisericii reformate 1750 / adăposteşte un clopot din 1475 turnat pe vremea lui Matei Corvin / această clopotniţă este foarte asemănătoare cu imaginea bisericii de lemn care a existat în Sfăraş până puţin după al 2-lea război mondial

77XIAPA.jpg

 

Someşul Rece: datată 1763 / şindrila a fost înlocuită în anul 2010 / este folosită de localnici doar în ziua de Rusalii

uA1p2P4.jpg

 

Stolna: de la 1730 / între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă; când acest perete a fost tăiat a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730

ARgqN29.jpg

 

Straja : ridicată între anii 1720-1730 / se spune că o parte a bisericii, altarul și pronaosul, au fost construite în jurul anilor 1550-1600 în parohia Finciu și aduse în prima jumătate a secolului al XVII-lea pentru a fi reclădite în Straja / în ea se oficiază slujbe şi azi

dw5tQMx.jpg

 

Sumurducu: de la 1715 / ușa de intrare în pronaos este o operă de artă în lemn

rJg51D6.jpg

 

Js6dq5g.jpg

 

...va urma...

  • Like 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Biserici de lemn din zona Clujului / ultimul episod din serie

 

Surduc: din 1758 / inițial clopotnița a fost separată, dar prin adăugarea la vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului / pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial / a fost tencuită probabil în sec XIX

w4kEb9t.jpg

 

Tăuţi: din sec XVIII / ultima liturghie greco-catolică a fost ținută aici în anul 1938 de către episcopul unit Iuliu Hossu / în anul 1948 biserica a fost trecută în folosința Bisericii Ortodoxe Române / în anul 1996 s-au făcut lucrări de consolidare și reparație

6k0w34K.jpg

 

WH7tb8u.jpg

 

Tranișu Vale: 2011 biserică nouă / un exemplu că se poate construi și în zilele noastre frumos și cu bun simț

NvKLsPc.jpg

 

Valea Vadului:  biserică nouă, ridicată între 1993 – 1996

jbuJsVo.jpg

 

Vechea: din 1726 / s-a construit pe locul unei mai vechi biserici / are un frumos portal împodobit cu rozete

OOjFWFT.jpg

 

Vișea:  de la 1925 / a înlocuit o biserică mai veche  ce data de pe la 1812 / în prezent este părăsită și în stare de degradare urmând a fi demolată (după spusele unui sătean)

2KEWmFf.jpg

 

Câteva precizări:

  • sursa datelor: Wikipedia și spusele localnicilor
  • nu am reușit să intru decât în biserica din Tăuți, celelalte fiind ferecate
  • din păcate unele dintre ele sunt date uitării și se degradează, motivul principal fiind acela că în localitățile respective s-au clădit biserici noi (mari și urâte)
  • toate bisericile din serie se află la maxim 60 km în jurul Clujului, mai puțin cea din Tranișu care este pe Valea Drăganului
  • acestea nu sunt toate bisericile de lemn din zona Clujului ci doar cele pe la care am trecut în turele mele cu bicicleta
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 4 ore, Mircea PF said:

din păcate unele dintre ele sunt date uitării și se degradează, motivul principal fiind acela că în localitățile respective s-au clădit biserici noi (mari și urâte)

 

Am remarcat si eu asta, cu biserici vechi care sunt lasate in paragina si nu intelegeam de ce se construiesc altele noi in loc sa fie renovate / reabilitate cele vechi.

 

Partial m-a lamurit un preot ortodox de varsta mea [40+]. Omul mi-a spus ca restarurarea unei biserici vechi implica pe de o parte o birocratie infernala iar pe de alta parte, odata birocratia rezolvata nu se gasesc oameni specializati sa lucreze la restaurare.

 

Comparativ cu o biserica noua, pe care o construieste orice echipa de constructructori si cu o birocratie mult redusa.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.