BogdanTimisoara

Câinii si biciclistul

Recommended Posts

Dap, subscriu, de cand ma duc la sala e suficient sa ma uit urat la catei pe strada ca imediat isi amintesc ca au uitat ceva si pleaca in treaba lor :) .

Acuma serios, daca esti atent la limbajul lor corporal de fiecare data si nu te panichezi, dupa ceva vreme iti dai seama cam ce intentii au, Unii au doar chef de joaca sau se plictisesc. Astia merg ignorati (vedeti-va de pedalat), dar cu un ochi pe ei, ca din joaca mai si musca.

Altii au un teritoriu de aparat, si daca ai nimerit acolo, scopul lor e sa te faca sa dispari din zona cat mai repede. In cazul asta o sa te escorte pana la granita teritoriului. La fel, pedalat calm si cu atentie la cei mai insistenti.

Mai nasol e cand sunt in haita, si tocmai le-ai trezit instinctul de vanator. Atunci e caz clasic de fight or flight. Daca ai unde si cu ce, poti sa incerci un sprint, dar e varianta riscanta (in functie de situatie, trebuie control bun al bicicletei, energie pt. sprint prelungit, atentia distribuita intre haita si drum etc). Varianta luptei nu inseamna ca o dati parte in parte cu sefu' haitei, ci ma gandesc la o "retragere strategica", spre o zona unde sunteti mai in siguranta sau de unde puteti sa descurajati atacul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vezi asta-i problema cu noi ramanii, in loc sa facem dracului ceva stam si ne explicam cate'n luna si'n stele! :))

 

Dupa cum intuiesti majoritatea dintre cei care posteaza aici au gasit o cale de spravietuire, da' ce te faci cu femeile, batranii, copiii

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mama ce as organiza o partida de vânătoare pe câmpul din fata academiei romane, își au acolo salasul vreo 30-40 de câini, dacă nu mai bine.

Ar merge si cu pusti de paintball dar cu bile puse la congelator cu o noapte înainte, cu o gasca de 5-10 insi cred ca s-ar mai rari jigodiile,

Am făcut reclamații la primărie dar nu am primit nici un răspuns, logic.

Acolo era sa fiu muscat de 2 ori iar 2 prieteni si un coleg de munca au fost muscati destul de zdravan, unul chiar a ajuns la spital sa îl coasa, așa ca in curând strâng câțiva candidați la partida de vânătoare :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vezi ca sunt tot felul de asociatii din astea, non-profit, pe langa Bucuresti care pot acomoda caini vagabonzi daca le asiguri o parte din hrana lunara. Cred ca-i mult mai productiv decat o vanatoare. In plus, s-ar putea sa fie ilegal sa ranesti animale.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pot acomoda? Adica ii adapteaza la climatul nou?

 

Eu personal sustin punctul de vedere al lui purix. Sapun si manusi.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
 s-ar putea sa fie ilegal sa ranesti animale.

..............si legal sa fi ranit de animale

 

Chiar si acest topic arata ce problema sunt cainii vagabonti si ca ar trebuii eliminati. Conteaza atat de mult mijloacele?

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Purix, normal că nu ai primit nici un răspuns de la primărie, că la noi primăria nu are aceeași menire ca în lumea civilizată. La noi are doar rost de căpătuială, nicidecum grija față de concetățeni.

 

abuwz, e ilegal să rănești animale, dar nu e ilegal să omori oameni. Pentru că orice om mușcat, rănit sau eventual omorît de cîini (cazuri notorii sînt destule) este, de fapt, vicitima primăriilor. Dacă ăia de la RADET sau altă regie lasă un canal descoperit sau o groapă neastupată și cade unul cu mașina în ea, cine e de vină ? Ăla cu mașina că nu a văzut în întunerciul nopții gaura de canal sau groapa nesemnalizată în mijlocul drumului ? La fel și cu cîinii vagabonzi: primăriile sînt responsabile de siguranța cetățeanului (de aceea există și poliție locală), iar lăsarea slobodă a haitelor pe străzi este un act iresponsabil ce poate fi foarte ușor considerat "neglijență în serviciu".

 

Însă problema la noi nu sînt cîinii, ci mentalitatea cîinească pe care o au indivizii unii față de ceilalți. Nepăsarea față de viața celuilalt este un fenomen de masă. Cred că în orice țară normală un primar și-ar fi dat demisia sau ar fi fost obligat să demisioneze dacă murea vreun om mușcat de cîinii vagabonzi din orașul lui. La noi însă morți au fost, dar pe primari sau pe consiliile municipale în cXr i-a durut. Că doar nu în cXrul lor și-au înfipt colții maidanezii, că nu treceau prin tabla gipanelor. Și nici nu avea de ce să-i doară, că au fost oricum realeși fără probleme.

 

Uite cum ar trebui tratată problema de toți cei mușcați în orașe. Sper să nu mi se întîmple niciodată una ca asta, dar dacă o voi păți eu sau cineva din familie, asta voi face. Cei mușcați deja ar putea să se asocieze și să dea în judecată primăria. Am subliniat cu roșu pasajul care reflectă mentalitatea care mie mi se pare cauza tuturor bubelor de la noi: nepăsarea față de ceilalți.

 

 
 
Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis ca Romania trebuie sa plateasca despagubiri de 9.000 de euro femeii care a fost muscata de caini vagabonzi si care a reclamat autoritatile romane la CEDO pentru ca nu au luat masuri adecvate ca sa rezolve problema animalelor fara stapan din Bucuresti.
x0.gif?sdtrnd=0.5280908994286835&&snocac

 

In cauza Georgel and Georgeta Stoicescu vs. Romania (nr. 9718/03), Georgeta Stoicescu a reclamat statul roman la CEDO in 2003, insa in decembrie 2007, femeia a murit, sotul ei, Georgel Stoicescu continuand procesul.

In octombrie 2000, femeia, in varsta de 71 de ani la acea vreme, a fost atacata de o haita de caini vagabonzi. In reclamatia catre CEDO, femeia a sustinut ca autoritatile locale nu au luat masurile necesare pentru a rezolva problema cainilor comunitari din Bucuresti si pentru a asigura siguranta si sanatatea locuitorilor orasului. Ea si-a argumentat pozitia apeland la articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, si a articolului 8, care garanteaza dreptul la viata privata si de familie.

Mai mult, pe baza alineatului 1 a articolului 6 din Conventie, care stipuleaza dreptul la un proces echitabil, femeia a reclamat si ca instantele nationale i-au respins cererile de despagubire pe care le formulase, fara a examina fondul cazului ei.

Judecatorii europeni au decis marti ca statul roman a incalcat toate cele trei articole invocate de reclamanti si au hotarat ca Romania trebuie sa plateasca despagubiri de 9.000 de euro cu titlu de daune morale si 20 de euro, cu titlul de cheltuieli de judecata.
  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu zic că trebuie ca oamenii să facă primăria să simtă direct că este responsabilă de problema cîinilor vagabonzi. Prin procese sau/și prin vot.

 

Mi-am adus aminte că acum cîțiva ani am intra în vorbă cu un cioban argeșan de 35 de ani care își păștea turmele tocmai la nord de Făgăraș și care îmi spunea, printre altele, că își strunește cîinii foarte strict pentru că nu vrea să aibă probleme și să plătească milioande de lei (vechi, evident) despăgubire celor eventual mușcați. Așadar, un cioban, un om simplu, fără pretenții de cine știe ce carte, știa foarte bine că este responsabil de reacțiile cîinilor săi, în timp ce primăriile nu au nici o responsabilitate față de existența cîinilor agresivi pe străzi?!

 

După mine, ciobanul ăla ar fi putut fi un primar mult mai bun în București sau în orice alt oraș, pentru că era om cu bun simț. Este exact ce le lipsește ălora de aleargă după voturi.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Judecatorii europeni au decis marti ca statul roman a incalcat toate cele trei articole invocate de reclamanti si au hotarat ca Romania trebuie sa plateasca despagubiri de 9.000 de euro cu titlu de daune morale si 20 de euro, cu titlul de cheltuieli de judecata.

Care-i invatatura din asta ? Valoarea vietilor celor omorati de caini e mult mai mica decat suma necesara eliminarii cainilor de pe strazi. Unde mai pui ca daca-i elimina, isi pierde jumatate din votanti. Asa ca tot inainte ca pana acum.

Pana cand numarul de voturi castigat nu e mai mare decat cel pierdut, nu are rost, nu primaria e de vina pentru omoruri, ci votantii pe care i-ar pierde.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Pot acomoda? Adica ii adapteaza la climatul nou?

 

Eu personal sustin punctul de vedere al lui purix. Sapun si manusi.

 

Da, gen, adica ii adapteaza la climatul nou din adaposturile (inchise, gen) din jurul (localitatile limitrofe, gen) Bucurestiului.

 

Succes cu sapunul. Nu uita sa dai primaria in judecata daca in timpul raidului te raneste (ilegal) vreun caine.

 

EDIT: Tara noastra chiar are nevoie de oamenii ambitiosi, self starteri, care iau ei lucrurile in mana ...

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cu faza asta au cazut mai jos decat romanii, cel putin momentan. Macar daca il relocau. Cu se zice in prima postare, oamenii isi bat joc de planeta. (scuze de spam)

TheSSeuS1  

Sper ca ma voi bucura de continua evitare a intalnirii cu lupi.

silentmouse

 

 

Multumim de urari.

Share this post


Link to post
Share on other sites
 ce fac daca da o haita de lupi flamanzi peste mine(noi, ca nu merg singur)?

scuze, da de unde dracu ai scos ineptia asta? Cate atacuri de lupi ai auzit in ultimi ani? Cred ca sunt 20 de atacuri confirmate in ultimi ani in toata lumea si majoritatea de lupi turbati sau tinuti ca animale de companie(google-it). Scuze inca o data dar e o prostie sa iti fie frica de lupi. Te uiti la pre multe filme si crezi ce vezi in ele.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Referitor la chestiunea legata de cainii vagabonzi: I say kill them all! Un milion de maidanezi nu face nu face cat un om muscat de caini fara stapan. De ce? Fiindca NOI suntem in varful lantului trofic! Ca si cetatean, nu as deconta nici macar un leu pt un confrate muscat de caini vagabonzi.... De abia atunci parerile vier fotten-ecologiste s-ar schimba.

Trebuie sa intelegem ca doar noi suntem responsabili de ceea ce se petrece in jurul nostru.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cainii au o psihologie specifica haitelor si sunt animale teritoriale. Daca te grabesti, cum e cazul mersului pe bicicleta, nu ai timp de "amabilitati" prin care sa exprimi absenta oricarei intentii de a invada teritoriul animalului sau al haitei.

In schimb, functioneaza foarte bine tactica ignorantei. In primul rand, indiferent cati caini sunt, ei pot fi priviti ca unul, doi lideri si restul deci maxim trei entitati. In al doilea rand ca daca un caine vine sa latre agresiv nu prea mai ai ce face dar in orice caz cel mai bun lucru este sa ramai constant. Daca mergi, nu grabi, nu incetini. Aplica principiul cainii latra, ursul trece. Uneori, este prudent sa te opresti, sa folosesti bicicleta ca pavaza pe o parte si sa concentrezi atentia in partea expusa. Un element esential este contactul vizual. La fel ca si in cartiere cu bipezii agresivi, contactul vizual cu cainii este o agresiune interpretata ca atare. Poti mentine contactul vizual dar nu direct.

Restul este improvizatie dar trebuie tinut minte ca vor percepe foarte bine starea ta de incordare si vor raspunde ca atare.

Parerea mea.

Share this post


Link to post
Share on other sites
. Uneori, este prudent sa te opresti, sa folosesti bicicleta ca pavaza pe o parte si sa concentrezi atentia in partea expusa. Un element esential este contactul vizual. La fel ca si in cartiere cu bipezii agresivi, contactul vizual cu cainii este o agresiune interpretata ca atare. Poti mentine contactul vizual dar nu direct.

 

Sau sa iei bicicleta de sub tine, si daca ai zvac sa agiti bicicleta si sa urlii spre ei tinand-o in brate, sau deasupra capului(efectul "uite ce mare si rau is, nu te apropia"), actiune facuta de multe animale(umflare,colorit,blana zbarlita,sunete), pt. intimidare. Eu asa am scapat sa fiu mancat de vreo 5 caini.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

eu am patit sa fiu latrat si fugarit pe strada de un catel de talie mica si apoi sa pedalez de sa-mi iau zborul cand am vazut ce javre urmau sa vina, 3 bucati cat ciobanescu german dar maidanezi cu care nu mai mergea cutu/cutu

cei 3 au ajuns la o distanta de 20-30 cm de pedale, de am spus ca sunt al lor.

am scapat cu fuga,

cu o seara inainte am scos sotia si fica de 12 ani pe acelasi traseu, oare cum ar fi aratat clipele prin care am trecut singur daca erau si ele?

ce putem face pt a scapa si a evita astfel de intalniri nedorite cu animalele domestico-salbatice

pistolul cu gaz este recomandat in astfel de situatii?

va multumesc

Share this post


Link to post
Share on other sites
scuze, da de unde dracu ai scos ineptia asta? Cate atacuri de lupi ai auzit in ultimi ani? Cred ca sunt 20 de atacuri confirmate in ultimi ani in toata lumea si majoritatea de lupi turbati sau tinuti ca animale de companie(google-it). Scuze inca o data dar e o prostie sa iti fie frica de lupi. Te uiti la pre multe filme si crezi ce vezi in ele.

 

Nu am spus ca imi este frica de lupi. Ia-ti bicicleta, du-te pe munte(ca-i ai destui munti frumosi in zona ta), asteapta pana se insereaza, asculta cum lupii au prins un animal aproape de tine care urla si se zbate, apoi incepe sa cobori de pe varful muntelui prin zapada pana in butuci, si pe la jumatatea coborarii sa prinzi bezna totala :) .

Apoi pune-ti intrebarea ce ai putea face daca o haita de lupi da pe langa tine cand tu esti in mijlocul habitatului lor, mai ales ca majoritatea prazii s-a retras in paduri inferioare, si vino pe forum si intreaba . Te-a deranjat intrebarea mea?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dan71 se pare ca intamplarea pomenita de tine te-a marcat destul de puternic, io cred ca ai mai mult o problema de incredere, uite aici o lectura care poate sa te ajute:

 

 

Dinu Mititeanu - Ursii si lupii un pericol in munti?

 

Tot el are si un articol despre caini, in special cei de la stani:

 

Dinu Mititeanu - Cainii ciobanilor

 

Am mai pus link-urile si le voi mai posta, omul acesta are sute de zile petrecute pe munte unde a avut parte de multe experiente

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu m-a deranjat intrebarea, ma deranjeaza lipsa de informare si ideile preconcepute despre fauna, natura etc.

Umblu pe munti de vreo 20 de ani, am umblat mult si singur, am dormit iarna la cort, am umblat mult si  noaptea, am fost pe  urma proaspata de la haita de lupi  in speranta ca le fac poze si mi-a fost si frica dar n-am crezut niciodata ca exista posibilitatea sa ma atace o haita de lupi.

 

Si stai linistit daca coboara prada in zonele joase de obicei coboara si lupii, ca doar nu o sa stea in varful muntelui sa manance biciclisti ratacici. Si ca sa raspund direct la intrebare daca ar fi ziua probabil as incerca sa fotografiez actiunea de la o distanta sigura si daca ar fi noaptea m-as retrage linistit din zona.

 

Probabil ai  citit Ciresarii  :)) . Si mie mi-a fosr frica de lupi pe la 10 ani cand am citit  cartea. ( cine stie counoaste).

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites
xemax

Foarte interesante articolele. Faza cu statul jos cand esti inconjurat de caini nu am stiut-o. Am aplicat ieri cand am dat peste o turma de oi, faza cu "latratul" ce a fost postata pe pagina anterioara de guzganu, apoi mi-a parut rau ca ulterior am vrut sa fotografiez cainii si ei au inceput sa fuga de mine cand am incercat sa ma apropii. Dar cum explica, saracii caini au ramas socati :)), nu s-au asteptat. Au facut o expresie genu asta: tumblr_lsw2ns6JQ31qcc8ul.jpg :)) .

Share this post


Link to post
Share on other sites

Chestiunea cu lupii, cred ca trebuie tratata cu relaxare, asa cum s-a precizat si in link-urile cu trimiteri la experienta lui Mititean (care e totusi un fel de "guru"). Strangeri de inima e posibil sa ai in prezenta lor, dar trebuie sa stii ca, in general, sunt destul de atenti cu omul sanatos. Personal am avut si eu experiente cu lupii, iarna, in varf de munte, inclusiv cu cortul. I-am reperat, ne-am vazut, dar au disparut cu repeziciune si nu i-am mai simtit de-a lungul calatoriei. Nu imi este teama de ei.

 

Privitor la ursi insa, sunt mai circumspect. Am avut intalniri de gradul III in conditii dezavantajoase in Ceahlau, singur, in zona cu afinis, eu fiind mai jos decat animalul si la cca. 200 m distanta. S-a uitat o clipa la mine si si-a vazut mai departe de treaba. M-am simtit foarte rau si m-a marcat experienta pentru ca, practic, nu ai nici-o sansa. Am parasit cararea incercand sa pun o distanta cat mai mare intre noi. Din fericire, nu au fost urmari decat pentru capul meu.

 

O specie periculoasa de animale cu care m-am intalnit a fost reprezentata, in Muntii Penteleu, Podu Calului si Siriu - mult in afara marcajelor, de cainii... salbaticiti: sunt caini ce au apartinut ciobanilor si care au dat, din diverse motive, de gustul sangelui. Asta se poate intampla cel mai adesea (din istorisirile localnicilor) cand stana este atacata noaptea de urs, cainii pleaca in urmarire, ursul abandoneaza prada, iar cainii o mananca. Ei nu mai pot reveni la starea de paznici ai oilor din acel moment. Sunt alungati de ciobani si traiesc, cel mai adesea solitar sau in grupuri de 2-3, o scurta perioada de timp, din atacuri asupra stanelor si gospodariilor din zona. Am experimentat fara sa vreau un traseu in zona cu asemenea caini pe urmele mele. Nu mi-a fost comod, dar nici nu au sarit la mine. Pur si simplu ne-au urmarit de la distanta. Am incercat diverse metode de a scapa de el, fara sorti de izbanda insa. Abia cand am coborat spre valea Buzaului ne-au abandonat.

 

Solutia prezentata de Dinu Mititean, cu batul tarat in spatele nostru este foarte buna. Nu inteleg mecanismul, dar cainii sunt descurajati de omul care taraie un bat dupa el, si devin agresivi cand il muti in fata :). Un comportament ciudat, dar avantajos pentru noi. Din pacate, cand s-a desfasurat episodul de mai sus, nu aveam cunostinta de metoda.

 

Mergand mult pe munte, in mod cert cu mult mai multe probleme mi-au creat cainii ciobanesti decat lupii. Deci, cred ca trebuie sa fim, cum spuneam mai sus, relaxati in privinta lor.

 

Ca sa revin totusi in limitele impuse de titlul topicului, nu sunt un adept al comportamentelor agresive vis-a-vis de cainii cu care ma confrunt in iesirile cu trotineta. Nu folosesc spray-uri, apa, ultrasunete sau cine stie ce alte instrumente. Desi nu-mi face placere, opresc si incerc sa "discut" cu ei. La Cotroceni, pe partea Palatului, vis-a-vis de Leu', am o intalnire zilnica cu 3 haidamace carora le-ar face placere sa ma manance cu trotineta cu tot cand merg spre job. Acolo am "statie obligatorie": schimbam ceva impresii, ei calmandu-se in timpul "dialogului", dupa care pornesc cu viteza mica si ma lasa sa cobor linistit pe langa Gradina Botanica. Cainii au niste motivatii pe care nu le cunosc sa atace carutele (de fapt picioarele cailor), tiganii ce umbla in tomberoane (poate pentru ca le umbla "la frigider") si biciclistii (deasemenea, tot picioarele lor), poate pentru ca sesizeaza sau fac legatura cu lovitura de picior, sutul. Cred ca in 95% din cazuri, increderea omului in fortele proprii, coroborata cu o atitudine ferma, descurajeaza lighioanele hamaitoare.

Baietii din CCC stiu din turele facute impreuna ca eu le vorbesc cainilor chiar de pe bicicleta, in timpul mersului. Pana acum am scapat cu vorba buna de muscaturi si sper sa-mi mearga si de-acum inainte.

Deci, astia suntem si cu ei ne confruntam. Nu cred nici ca trebuie omorati, nici ca trebuie lasati sa se inmulteasca de capul lor. In definitiv, vina proliferarii lor, vina faptului ca sunt liberi pe strazi, ne apartine. Iar inceputul s-a facut in anii 75-80 cand, in urma demolarii caselor si mutarea proprietarilor cu anasana la bloc, animalele din curti au trebuit abandonate. Aceeasi situatie este si cu pisicile, diferenta fiind ca, ele nefiind agresive, practic nu le vedem. Dar ele exista, puiaza, traiesc de capul lor in comunitatile umane si... nu ne musca. 

 

Hmmmm... un post cam lung, cam dezlanat, si care este indeajuns de diluat incat sa nu aduca cine stie ce informatii... :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

N-am avut rabdare sa citesc toate cele 12 pagini de postari. Sper ca cele de mai jos sa foloseasca ca informatie.

 

Singurele mele experiente pe bicicleta, mai neplacute, cu animale patrupede, au fost doar in legatura cu cainii.

 

Cu cei vagabonzi am aplicat metoda vorbei blanzi, a vorbei autoritare sau a fugii. De fiecare data am scapat teafar, mai putin o data, cand am desconsiderat pericolul si m-am trezit capsat de gamba si alta data cand n-am putut sa dezvolt suficienta viteza, cainele gustand din plasticul uneia dintre gentile de pe portbagaj.

 

Cu cei ciobanesti am invatat sa aplic metoda "spagii". Prima oara nu am stiut cum sa tratez cu ei si atunci cand mi-au blocat drumul amenintator, n-am stiut altceva decat sa fac cale intoarsa si sa apuc prin padure, pe ocolite. Mi-am dat seama, ca, asa cum stau ei frumusel prin pustietati toata viata, nu au parte de 3 mese pe zi. Astfel, de fiecare data cand traversez zone cu posibile asemenea intalniri am la indemana o bucata de paine sau altceva care ma pot face prieten cu ei. Ultimele "confruntari" nu mi-au mai dat nicio emotie. O data chiar, cand am aruncat o bucata de paine catre un latrangiu, s-a speriat si a fugit. Alta data, cainii ce-si aratau coltii feroce la mine, au ajuns sa se gudure si sa sara cu labele pe mine. Poate ca am avut noroc si am intalnit numai nemancati, dar la mine a functionat mereu metoda asta. De fiecare data cand m-am intalnit cu ei eram singur.

Share this post


Link to post
Share on other sites
La Cotroceni, pe partea Palatului, vis-a-vis de Leu', am o intalnire zilnica cu 3 haidamace carora le-ar face placere sa ma manance cu trotineta cu tot cand merg spre job. Acolo am "statie obligatorie": schimbam ceva impresii, ei calmandu-se in timpul "dialogului", dupa care pornesc cu viteza mica si ma lasa sa cobor linistit pe langa Gradina Botanica.

 

Personal nu suport "conversațiile" nici cu bipezii, nici cu patrupezii care mă abordează agresiv. Fie le răspund tot cu "bau", fie îi evit. Prefer de multe ori să-mi aleg traseul pe acolo pe unde știu că e mai sigur, chiar dacă lungesc distanța. Iar acolo unde nu am încotro, încerc să parcurg tronsonul cu viteză mare, astfel încît javrele să nu aibă timp destul să se apropie prea mult. O viteză de peste 35 km/h îți asigură un avantaj confortabil, cu excepția situației în care javrele te-au văzut din timp din față și te așteaptă la interceptare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai mei se uita la ceas: stiu ca la sapte zero zero sunt in parcela lor! :D. Isi fac incalzirea de pe la 6.50...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.