Recommended Posts

On 3/9/2019 at 9:51 PM, dan tm said:

Hm, ma gindesc cu ciuda la finalul calatoriei, impiicit a povestii si a pozelor.

N-are de ce sa fie ciuda. Ajunge la final calatoria si incepe alta. Se termina povestea, vine alta. Se termina pozele, vin altele. 

 

Ziua 12: Nantes - Noirmoutier, distanta 40km(cu bicicleta), 1st and 2nd

 

La momentul cand faceam primele schite ale traseului, cand mi-a fost clar ca Normandia trebuie sa mai astepte, cel putin inca un an, calculam ca vom petrece primele 2-3 zile in Paris. 

Motivul principal - sa vedem ultima etapa a Turului Frantei, care urma sa se incheie pe 29 Iulie. In plus am fi vrut sa cascam gura putin si prin Paris, unde nu mai fusesem niciodata.

Ceva calcule mai incolo imi dau seama ca nu are niciun sens sa pierdem vremea in Paris, la inceput - aglomeratie mare la etapa finala, cateva minute in care poti sa vezi plutonul fata de cateva ore cat trebuia sa astepti dupa ce ti-ai gasit un loc. In plus, sa ne plimbam cu toate bagajele dupa noi prin Paris, de mai multe ori, nu suna prea apetisant. 

 

Renunt la ideea cu Paris-ul si, ca sa nu se supere Le Tour pe mine, realizez ca am putea parasi pentru putin timp Loara si castelele ei si sa poposim pe insula Noiremoutier, in departamentul  Vendee. Nu vedem finalul dar macar ajungem in departementul 

de unde a plecat Le Tour in acest an. In plus, proximitatea  Passage du Gois si mancarimea din talpi la gandul ca am putea sa il traversam pe bicicleta ma imping si mai mult cu planificarea spre Noiremoutier.

 

Asadar, planul final de acasa contine o vizita pe insula Noiremoutier. Planul contine de asemenea un traseu de aproximativ 100km pentru ziua de astazi, de la Nantes pana pe insula. 

In seara precedenta, stand pe langa cort si oala cu mancare, calculam ca e destul de complicat traseul pentru a doua zi. 

Incep sa caut variante ajutatoare, eventual un autobuz sau tren pentru macar o bucata din traseu. Gasesc pe siteul SNCF, spre surprinderea mea, traseu direct Nantes - Noiremoutier, la care este si simbolul de biciclete. 

Dupa ceva studiu mai detaliat imi dau seama ca e vorba de autobuze apartinand SNCF care fac legatura de la Gara Nantes la Autogara Noiremoutier. 

Profitam de cunostintele de franceza ale Sirianului si facem o rezervare pentru dimineata, de la ora 10.20

 

 Chiar daca pana la gara avem doar 10 km, ne trezim dupa ritmul din zilele precedente si la ora 8 suntem deja gata de plecare. 

mQFktRI.png

Se observa cat de "multa" iarba am avut in zona noastra de cort. 

 

E destul de cald dar cu ceva norisori pe cer. Pedalam pe malul Loarei si ajungem rapid aproape de Nantes. 

9ReaPHX.png

 

Trecem pe langa unul din multele poduri care leaga orasul de insula Nantes - Podul Eric Tabarly - un pod destul de nou, inaugurat la mijlocul anului 2011

UZ0ydfI.png

 

Ajungem in Nantes evident, foarte devreme fata de ora la care era programata plecarea - 10.20

Stiu ca mai este un autocar care pleaca cu o ora mai devreme si ii sugerez la Siri sa incercam sa il luam pe acela. Poate nu are toate locurile de bicicleta ocupate si poate ca ne accepta si pe noi. 

Asteptam sosirea autocarului, e din ce in ce mai multa aglomeratie. Zona in care asteptam e un fel de autogara - in sensul ca sunt peroane pentru autocare, dar nu exista nicio cladire oficiala in zona. Doar gara din spatele nostru. 

Apare autocarul, eu stau pe langa bagaje in timp ce Siri se duce sa profite de cunoasterea limbii franceze. 

Povesteste cu soferul, acesta nu pare deloc incantat sa ne ia, daca tot avem rezervare pentru 10.20 sa mergem cu ala. Cu toate acestea coboara din autocar si vine spre zona din spate, unde asteptam.

Povestim doar in franceza cu el, ne arata cum trebuie sa prindem bicicletele si isi vede de treaba. Pare destul de serios si cam morocanos, 

Montez bicicletele 

IvJEWjn.png

 

LhF0G2f.png

 

si incep sa strang tricolorul, sa nu se agate sau sa se rupa de la vant, in timpul drumului. 

Soferul vine drept spre mine si, in limba franceza. incepe sa vocifereze - ce e cu drapelul ala? sa il dau jos de pe bicicleta. Il iau cat de cat in serios si incep sa il strang si mai bine. 

Urmeaza un moment de soc pentru noi - din franceza fluenta pe care o vorbise, soferul incepe sa vorbeasca in romana. Si imi zice sa las drapelul acolo unde e, sa fluture pe autocarul lui, ca e mandru ca e roman. 

 

Ne dumirim cat de cat din soc, povestim putin, ne arata unde sa punem bagajele de cala

iMbfVrZ.png

 

si isi vede de actvitatile care ii revin, pentru a se putea pune in miscare. 

Noi radem pe peron si sesizam si ironia - traseul cu numarul 13, norocos pentru noi, unde avem bafta sa dam peste un sofer de origine romana. 

 

La urcare in autocar, in loc de bilet ne atrage atentia ca, in caz de ceva control,  eu sunt fratele lui si Siri verisioara si ne asezam pe primele locuri din fata.

Suntem gata de plecare, Noiremoutier ne asteapta

25nQB0P.png

 

Am ocazia sa arunc cate o privire la ecranul de pe bord care afiseaza imaginile unei camere situata in partea din spate. Pot astfel sa observ bicicletele pe tot parcursul drumului

IYRqA7E.png

 

La iesirea din gara ne "intalnim" pentru ultima oara cu familia cu Scott-uri electrice, intalnita pentru prima oara in Camping Municipal Rigny-Usee. Autocarul nostru trece pe langa ei. Aparent se indreptau spre gara, probabil punctul terminus al excursiei lor. 

Noi continuam traseul pe drumuri nationale in mare parte. Autocarul e confortabil, foarte curat si domneste linistea in el. Nu ai parte de painea cu salam sau chips-urile din cele romanesti. 

Are chiar si niste porturi usb, langa scaune, pentru incarcarea electronicelor. 

Admiram peisajul si observam ce furtuna am ratat

Ih6xukm.png

 

Accesul pe insula Noirmoutier dinspre continent se face in doua moduri

- folosind Passage du Gois sau 

- folosind Podul Noirmoutier

 

Podul a fost dat in folosinta in anul 1971, singura optiune de a ajunge pe insula, pana atunci, fiind PdG. 

 

Passage du Gois e un drum natural, in lungime de 4,3km, care face legatura intre continent si insula. Acesta este inundat total de 2 ori pe zi, in functie de orarul mareelor. 

Asadar poate fi folosit doar cateva ore, de 2 ori pe zi. In momentul cand e inundat complet nu exista niciun semn ca ar exista acolo. 

Evident, autocarele folosesc podul, si mare parte din traficul de pe PdG e facut de turisti si localnicii care pur si simplu il traverseaza sau vin sa adune vietatile marine, lasate in urma de apa care se retrage. 

 

In documentarea turei, am vazut multe poze cu rulote sau masini acoperite de apa, din cauza ca nu au tinut cont de orarul mareelor  si s-au aventurat pe drum cand nu ar fi trebuit. 

Dupa cum spuneam, autocarele folosesc podul pentru a ajune pe insula si noi nu facem exceptie de la asta. 

Desi, cand planificam tura, imi faceam griji despre pedalatul pe pod, am observat la trecerea lui cand are, pe o singura parte, o banda separata de trafic pentru biciclete sau per-pedes. 

 

Ajungem in autogara Noirmoutier si salutam cu mandire autocarul care ne-a adus aici 

kmBDYqP.png

 

si pe Domnul Daniel, sofer de origine romana, care ne-a tratat atat de frumos

QUcdEWH.png

 

Povestim putin, isi cere scuze ca nu ne poate gazdui in locul in care sta el(in timpul sezonului el si mai multi colegi fac aceste curse regulate Nantes - Noirmoutier de cateva ori pe zi; raman peste noapte la cazarea de pe insula; in afara sezonului sunt soferi pe zona Nantes)

Facem schimb de nr de telefon si ramane sa ii dam un semn in momentul in care ne instalam la un camping. 

Domnul Daniel pleaca la pauza de masa noi ne urnim in cautarea unui camping pentru urmatoarele 2-3 nopti. 

 

~va urma~

  • Upvote 5
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 12: Nantes - Noirmoutier, distanta 40km(cu bicicleta), partea !!

 

Nu avem rezervare la un camping anume asa ca speram sa gasim ceva pe loc. 

Ne indreptam spre Camping De la Clere, aflat la vreo 4km de autogara  Camping-ul e plin, doamna de la receptie in pauza de masa. Povestim cu ea si ii spunem ca nu prea avem alta varianta. 

Se ma uita inca o data pe hartii si zice ca nu avem nicio sansa sa gasim un loc. Ne da un nr de telefon pentru Camping des Roussières si ne da niste indicatii despre cum sa gasim intrarea dinspre plaja. 

Avem cam 1km pana la acest camping. 

Gasim relativ usor intrarea din spate

WMHvjBF.png

 

Camping-ul e impartit in 2 bucati de un drum judetean. La receptie ni se spune ca e plin tot. Gaseste un loc in partea de peste drum, ne spune ca e doar pentru o noapte liber. Ramane sa trecem undeva pe la ora 19 pe la receptie si sa ne spuna daca 

mai gasim un alt loc pentru urmatoarele nopti. 

Insula e o destinatie de vacanta foarte cautata si toate casutele din camping-uri sunt pline. 

Gasim locul, unul de rulota, inconjurat de gard si gard viu, fara iarba.

MpEtAsp.png

 

Lasam bagajele la locul de cort si pornim la plimbare. Testam intai plaja si vreau sa imi immoi pentru prima oara picioarele in oceanul Atlantic.

Legam bicicletele undeva in proximitatea plajei si o luam la picior prin nisipul fierbinte si fin

5Qq2EYM.png

 

zVx6zJm.png

 

jk883eo.png

 

Dupa ceva leneveala cu picioarele in apa, ne mutam in alta zona a plajei

yBLFqX2.png

 

3IxNs5R.png

 

Insula Noirmoutier e renumita pentru cartofii ei speciali si foarte scumpi. Sunt fertilizati folosind iarba de mare colectata toamna de pe plaje si sunt serviti in restaurante de lux. Pretul lor e unul foarte mare si se spune ca au o aroma total diferita.

Daca o fi asa sau nu nu stiu. Eu doar am auzit de la Manolo, in timpul etapei de TDF, de ei si i-am vazut undeva intr-un magazin. 

Nu stiu daca erau chiar "din cei buni" pentru ca, in mod normal, se strang undeva in luna/la final de Mai, ca si "cartofi noi"

 

Pe langa cartofii ei faimosi(si scumpi) insula e cunoscuta si pentru productia de sare de mare, prin evaporare.  

Se folosesc o serie de canale si lacuri prin care, folosindu-se de maree, este adusa apa din ocean pana in lacuri special create. De aici, folosind diferite procese si prin evaporare se extrage sarea.

Cat am traversat insula cu autocarul am tot vazut campurile de producere si recoltare a sarii. Ramane sa le vedem si la fata locului asa ca pornim putin la pedalat

 

Insula e plina de aceste campuri. Unele din ele sunt foarte bine puse la punct, unele par cumva parasite

6gttsax.png

 

In drumul nostru spre fabricutele de sare trecem si pe langa castelul Noirmoutier

lvNhHiR.png

ii arunc doar o privire si trecem mai departe(am tot vazut castele pana acum, hai sa incercam altceva)

 

Trecem printre campurile de sare si facem un popas la unul dintre ele

v8dQJX4.png

 

IMhr5NV.png

 

W3wvo6f.png

 

Nu ratez momentul si chiar gust sarea lor

I7ASNg3.png

sa stiti ca e o sare foarte .... sarata :)))

Dar foarte buna la gust, pentru o sare 

 

Plasam si tricolorul in piesaj, ca nu are cum sa lipseasca

iLrdB9I.png

 

si apoi trecem putin si la partea de documentare, in care ne este explicat procesul de productie al sarii

drAlhmI.png

 

s0RzG05.png

 

trecem in revista si uneltele de baza, folosite de muncitorii de aici

lduAXMU.png

 

NM3xz0O.png

 

Sunt tot felul de moduri in care poti sa vizitezi insula - cu bicicleta, cum facem noi, fara niciun cost sau folosind o caruta draguta in care turistii sunt plimbati printre campurile de sare, li se explica ce se intampla pe acolo. 

3ZLTUFM.png

 

La anumite ore se tin chiar si niste tururi de vizitare a campurilor, in care li se povesteste si mai in detaliu cum functioneaza sistemul. 

 

Noi mai aruncam o privire la muntii de sare

0kZC0AD.png

 

si continuam plimbarea pe insula si facem o noua oprire la Orasul in miniatura - contine mini-replici ale caselor din diferite zone si departamente ale Frantei. 

Particularitatea acestor casute e ca sunt facute din materiale aduse din locul de origine al fiecareia. 

cQ8vWQm.png

 

rxiHusc.png

 

lwNF6kK.png

 

0PnWQto.png

 

GTtxuGD.png

 

O folosim aici pe Siri cu scopul de a exemplifica cat de "mari" sunt exponatele

21QzPVx.png

 

wN85UUd.png

 

Nu ratam nici casutele din departamentul in care ne aflam. Vendee si, evident, casele specifice Noirmoutier(si din ce am vazut mai tarziu localitatilor de pe malul oceanului)

c3MStWE.png

 

aI3LI14.png

 

Mai multe poze de la Orasul in miniatura gasiti aici 

Mi-au placut foarte mult cum erau asezate si, mai ales, construite. 

 

Ne continuam vizita si ne luam la intrecere cu niste magarusi lenesi

1gq2Nb4.png

 

ii mai aruncam o privire(plina de dispret :-D) castelului

PnnFrGB.png

 

Dupa care luam un fel de pranz tarziu - struguri, chifle, branza, ... - din nou pe plaja

6yloDzr.png

 

Ne intoarcem ceva mai tarziu la camping, intind cortul injurand cat de greu intra cuiele. 

Povestim la receptie si ne spun ca, daca mai vrem sa stam inca o noapte, trebuie sa ne mutam in alta parte pe care o vom afla de dimineata.  Daca vrem sa scoatem doar cuiele si sa ne caram cortul pana acolo, gata intins. 

Avand in vedere ca vrem sa ne trezim de dimineata, sa mergem sa vedem Passage du Gois, doamna de la receptie ne ofera varianta sa ne strangem toate bagajele si sa le lasam la locul de cort urmand ca, atunci cand se elibereaza locul al doilea, sa treaca ei si sa ni le mute.

 

Pe seara, Domnul Daniel, sofer de autocar de origine romana, vine sa ne ia de la camping, cu masina. 

Ne duce sa vizitam Port de Plaisance de l'Herbaudière, in partea de insula pe care noi nu am acoperit-o inca. 

naQq8sk.png

 

in timp ce povestim despre ce e in tara, despre viata sa in Franta in cei 17 ani(sau 27 - imi fac mea culpa ca nu imi mai aduc aminte asta) de cand a plecat de acasa.

Povestim despre unde am mai fost cu bicicleta. 

In tot acest timp, ne plimbam si cascam gura la ambarcatiunile din port

IV2BJG2.png

 

CNAd5Jr.png

 

1Nyg7jj.png

 

uZdTKt3.png

 

l29FGgR.png

 

BQO7hxh.png

 

Cautam un magazin de suveniruri ca sa cumparam clasicul magnet de frigider(am tot adunat cateva :D) si ne alegem si cu un cadou de la d-nul Daniel - "ceva care sa va aduca aminte de mine si de Noirmoutier". Multumim inca o data pentru cadou.

 

Din port plecam spre o alta zona de pe insula, unde cascam gura la un fel de festival dupa care ne asezam la o terasa, impreuna cu alti 3 colegi, francezi, de-ai domnului Daniel.

 

Udam seara si povestile cu ceva bere

IPjxMZ1.png

 

Sunt povestite tot felul de intamplari, domnul Daniel povesteste cu mare haz cum i-au aparut lui romanii cu bicicletele la autocar, desi trebuiau sa mearga cu un altul. 

Si cat de mandru era sa mearga cu autocarul avand tricolorul romanesc fluturand in spate.

 

Din pacate nu ni se arata sa mancam ceva scoici - le comandam si apoi vine si ne spune ca tocmai s-au terminat. 

Asa ca ne multumim cu Croque madame si Croque monsieur

F4KDpWr.png

 

c8km3mf.png

 

Ne intindem la povesti si multe beri. Aflam ca soferii trebuie sa sufle dimineata in fiola pentru a putea porni motorul la autocar. La final, nu suntem lasati sa platim 

si totul se imparte cumva intre Daniel si colegii lui.

 

Ceva mai tarziu, dupa cateva erori ale gps-ului suntem adusi inapoi la camping.  Multumim inca o data pentru tot ajutorul si compania de care am avut parte si ne vedem fiecare de-ale lui. 

D-nul Daniel la cazare, noi la cort. 

Abia ajuns in cort realizez ca aveam magneti cu Sibiu si mini-tricolor in bagaje, din care voiam sa ii dau si noului nostru prieten. Am uitat sa le iau in oras si acum e deja prea tarziu. 

 

Urmeaza somn cu gandul la trezitul de dimineata si Passage du Gois, 

 

~va urma~

  • Upvote 4
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 6 ore, EyesOnly said:

Insula Noirmoutier e renumita pentru cartofii ei speciali si foarte scumpi. Sunt fertilizati folosind iarba de mare colectata toamna de pe plaje si sunt serviti in restaurante de lux. Pretul lor e unul foarte mare si se spune ca au o aroma total diferita.

 

Cam asa arata cartofii de Noirmoutier.

 

image.png.e7fd8d551ebd8225aa22f3bb33ba19e4.png

 

Si pretul.

 

image.png.f4530a2e057b020589a41b01e97457d8.png

 

Pozele de mai sus sunt facute intr-o piata de duminica din Paris [langa Place d'Italie] in iunie 2017.

 

Foarte tare tura, asteptam continuarea.

  • Upvote 1
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc de completare @gibonu. Ieftini....ce sa zic.....nush cat de buni, ca nu am avut ocazia sa ii incerc.

Intr-un market de pe insula i-am vazut ambalati la punga, erau vreo 3 euro kg-ul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@EyesOnly

Cu placere. Si eu multumesc pentru disponbilitatea de a scrie poveste turei.

 

Revenind la cartofi de Noirmoutier (aseara eram prea obosit) asta este varianta prajita a acestora (tot in aceiasi piata termporara din Paris, iunie 2017).

 

VZESRJE0MgNQGbSRhSySnGhCfugCNrp85d_xrmUM

 

Prajiti in ulei, parca 3 euro cateva sute de grame.

Mi-am luat si io ca sa nu mor prost. Au fost buni, insa nu m-au dat pe spate, nu aveau nimic deosebit / iesit din comun fata de alt cartof. 

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 13: Noirmoutier, aproximativ 30km pe bicicleta

 

Peste noapte, vant puternic, tunete si ploaie. Treziti brusc din somn de furtuna, iesim sa strangem hainele pe care le aveam la uscat si pe care vantul deja le cam imprastia. 

De dimineata, suna alarma pregatita pentru plecarea spre Passage du Gois. Dezamagire mare cand scot capul din cort si vad cum ploua si ce nori sunt pe cer. 

Nu avem nicio sansa sa pornim la drum.  Imi fac curaj si pregatesc cafeaua, tragem de timp pana se opreste ploaia. 

Verific orarul mareelor si imi dau seama ca nu mai avem nicio sansa sa ajungem sa vedem pasajul. A inceput deja sa fie inundat de apa si nici nu o sa il vedem deloc cand am ajunge acolo. 

 

Imi iau cu greu gandul de la PdG si ne vedem de-ale noastre. Vrand parca sa ne faca in ciuda cerul se limpezeste complet si soarele scalda toata insula. 

Cum stiam ca trebuie sa ne mutam, incep sa scot cuiele de la cort. Dupa ce termin, evident, mergem la receptie sa intrebam unde trebuie mutat. Soc si nervi - nu mai e nevoie sa ilmutam, mai putem folosi acel loc inca o noapte. Pfff....iar trebuie sa ma chinui cu 

batutul cuielor. De asemenea, nu mai au loc pentru noi pentru o a treia noapte asa ca maine va trebui sa plecam la drum. Am mai fi lenevit inca o zi pe insula, dar, daca nu se poate, ajustam programul. 

 

In fata receptiei, de inchiriat gasim o bicicleta interesanta si foarte utila

oiyEO63.png

 

0Szyv8K.png

 

 

N-am reusit sa vedem pasajul dar incercam sa profitam la maxim de insula si ce are ea de oferit pentru turistii ca noi, care umbla aiurea in cautare de tot felul de chestii interesante

Pedalam printre campurile de sare spre prima destinatie a zilei - L'île aux Papillons - sau un fel de casa fluturilor

UOm5H1A.png

 

:Legam bicicletele in parcarea destinata lor, platim cei 9 euro pentru intrare(de persoana) si ne aventuram printre fluturi.

Receptia e separata de zona de expozitie de doua usi mari. Deasupra celei de iesire un semn mare atrage atentia turistilor sa verifice atent, inainte de iesire, daca nu au niciun "intrus" asupra lor/asezati pe haine sau par care incearca sa "evadeze" din casa. 

 

Imediat dupa intrare gasim un panou care ne prezinta diferitele tipuri de fluturi si denumirea lor

8wY6iCj.png

 

In spatele unor usi de sticla gasim si maternitatea

HnyjsWF.png

 

Toti fluturii din aceasta casa se nasc in aceasta maternitate. 

Sute de larve(cred ca asta e termenul) ajung aici, in fiecare saptamana, cu un transport rapid. Urmeaza lipirea lor, cu foarte mare grija, de acele bete din "cusca". Sunt lipiti in pozitia lor naturala.

"Nasterea" fluturelui are loc dupa cateva ore, cateva zile sau chiar o saptamana dupa sosirea lor. 

La momentul nasterii fluturii au deja dimensiunea unui adult; Acestia ies din "carapacea" lor, isi intind aripile care se usuca si se intaresc. 

Fluturii au parte de primul lor zbor imediat dupa deschiderea usii maternitatii. 

 

cativa fluturi care isi usuca aripile in asteptarea primului lor zbor

y1fqjre.png

 

IbfTds2.png

 

Casuta e plina de plante, copaci si copacei, ierburi si tot ceea ce e necesar ca sa creeze o ambianta cat mai placuta pentru musafirii ei - fluturii, evident, nu noi si restul turistilor.

E7ka7gJ.png

 

8Nh07yY.png

 

M7e6wwk.png

 

9yJE0nF.png

 

Aparent le plac foarte mult portocalele

QEV9fgp.png

 

Incep sa ma joc putin cu video, in special slow-motion. Se misca prea rapid si nu ai alta sansa sa le observi splendoarea si culorile. 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un alt musafir al casutei - niste prepelite mici si dragute

 

si din nou fluturi

 

 

 

 

 

 

Intr-un bazin, cativa pestisori isi fac de cap, invartindu-se in cerc

 

 

E clar de ce semnul ala de la iesire - atentie sa nu luati cu voi, fara sa stiti, fluturi

HG5J9CW.png

 

O experienta foarte placuta si interesanta, cu toti fluturii de acolo zburand printre oameni. 

 

~va urma~

 

în urmă cu 9 ore, gibonu said:

insa nu m-au dat pe spate, nu aveau nimic deosebit / iesit din comun fata de alt cartof. 

 

Nu pretuiesti deloc valorea (si gustul) banilor. 

Esti chiar neserios daca nu ai reusit sa simti gustul ala deosebit, de ......10 euro kg ... :-P

  • Upvote 4
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 13: Noirmoutier, aproximativ 30km pe bicicleta, partea !!

 

Lasam fluturii sa isi continue zborul in casuta lor si ne continuam si noi plimbarea pe insula.

Ajungem pe una dintre plaje

TVn2qX4.png

 

ne urcam pe dig si cascam gura la ambarcatiuni

af8kQGU.png

 

chiar daca e cald, bate un vant destul de puternic, prilej numai bun de inaltat un zmeu. 

Cum nu avem unul, ne multumim sa privim pe altii cum fac asta

 

ne continuam plimbarea pe plaja

L5Loqwt.png

 

spre urmatorul punct de interes al zilei - Blockhaus R627 - aflat in grija asociatiei AWM(Atlantic Wall Memory). Asociatia se ocupa cu pastrarea si restaurarea buncarelor/bateriilor de pe insula Noirmoutier, care au facut parte din maretul proiect nazist al Zidului Atlaticului

CWH0aaq.png

 

PXn9HCd.png

 

MPwvIRe.png

 

eO2Tegg.png

 

kmm0292.png

 

srhrpk0.png

 

De aici mai departe cu plimbarea, trecem pe langa bisericuta din L'Epine, una din localitatile de pe insula

 

t1DqFLq.png

 

si un nou port, plin de ambarcatiuni de agrement

 

05luFBW.png

 

facem aprovizionarea in centrul insulei, pe langa autogara. 

Chiar daca e joi, e o aglomeratie de nedescris peste tot. Deh, e August, luna de concedii si mai e si o insula destinatie favorita pentru acest moment.

 

Tragem spre plaja si ocean si lenevim cascand gura la oamenii din jurul nostru. 

Foarte multi isi aduc plactile de wind-surfing, unii le cara in masini, unii cu o remorcuta dupa motocicleta. 

 

Savuram pranzul - struguri, paine, branza, ceva carne si legume si bereeee receeeee, pe una din bancile de pe plaja

 

qro2uUN.png

 

k8idxde.png

 

Ceva mai tarziu ne intoarcem in camping. Nu avem niciun chef dar trebuie sa ne pregatim bagajele pentru a doua zi, plecam din nou la drum, 

In jurul nostru, pe aleile camping-ului e o adevarata forfota. E mare campionat de Petanque. Se joaca pe echipe, in diferite zone ale campingului. E galagie si veselie mare. 

Povestim putin cu unul dintre jucatori (fie vorba intre noi - multi erau pensionari dar nu toti,  erau de toate varstele) care confunda tricolorul nostru cu cel al Belgiei. 

 

Mai pe seara auzim zarva mare de la restaurantul camping-ului, situat langa receptie pe partea cealalta a drumului despartitor. Se dau premiile pentru invingatorii(si invinsii) competitiei din ultimele zile. 

Urmeaza un somn bun, cu gandul la urmatoarea etapa de pedalat, adevarata, de maine. 

 

~va urma~

  • Upvote 4
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 14: Noirmoutier-Saint-Brevin-les-Pins, distanta 90km

 

Trezirea de dimineata devreme, ca de obicei si, dupa ce fierbem si savuram cafeaua, la ora 8 fara putin suntem gata de plecare

VVYuNrU.png

 

E un oarecare regret ca nu mai stam inca o zi, dar a fost si prea multa leneveala.

Pedalam prin centrul insulei, uramand pista si indicatoarele de biciclete care ne arata drumul spre Podul Noirmoutier. Pe acolo urmeaza sa parasim insula

La un moment dat traseul ne duce pe marginea nordica a fasiei deja foarte inguste de pamant - pe masura ce te apropii de iesirea de pe insula latimea insulei devine din ce in ce mai ingusta. Insula are o latime de aproximativ 7km dar sunt zone, ca cea prin care trecem noi astazi, care au o latime mai mica de 1km.

 

Trecem pe langa canale care probabil, la un moment dat, au fost folosite la bazinele pentru producerea sarii

oLwYDJQ.png

 

NtVz2Ff.png

 

Nu mai reusesc sa gasesc informatia dar, la un moment dat, citisem ca, puse cap la cap, toate canalele de pe insula se aduna zeci de km. 

Traseul ne poarta pe plaja si observam efectele retragerii apei oceanului

n5o8VQz.png

 

Continuam sa urmam pista pe langa digul de protectie. Semnele pentru pod sunt destul de dese si nu mai avem chiar mult. 

La o intersectie avem tot inainte Pont de Noirmoutier si, la stanga........ Passage du Gois. 

Ne aruncam rapid o prvire si nu exista decat o singura varianta de a continua - to the left, everybody to the left.

Recunosc ca nu am verificat orarul mareelor, de dimineata, dar eram convins ca nu avem cum sa ne incadram. 

Supriza mare, pasajul e acolo si e si DESCHIS.

aROhhLl.png

 

z3YYIRP.png

 

Avand in vedere ca e destul de dimineata si apa nu s-a retras de foarte mult timp(de fapt urmeaza sa gasim zone in care avem cativa cm de apa pe asfalt) nu prea este trafic mare.

Dau cateva indicatii la Sirian - drumul e format din pavele de beton care, din cauza apei si a ierburilor care se depun, o sa fie foarte alunecos.

De asemenea ma astept sa fie destul de ingust, plus ca o sa ni se ude, mai mult ca sigur, discurile de frana - cu atentie ceva mai sporita si cu un entuziasm de nedescris putem parcurge "cireasa de pe tort" a turei din acest an, 

 

Dupa indicator mai avem de parcurs vreo 500m, 

Mai trag o artistica inainte de a intra pe pasaj

AN2iY7A.png

 

si ii dam pedale. 

Sunt patruns de o senzatie si o euforie pe care nu pot sa le descriu in cuvinte, oricat as incerca.

Drumul are portiuni complet uscate, cu ceva pamant pe ele si portiuni foarte ude. 

Pe pamantul de pe marginile drumului sunt adunate deja destul de multe masini. Sunt ale localnicilor si turistilor care au venit sa "culeaga" fructele de mare - e destul de evident ca, la retragerea apelor, sunt lasate in urma tot felul de vietati marine.

Pe site-ul oficial, unde se gaseste si orarul mareelor, scrie foarte clar ca nu ai voie sa opresti/parchezi masina pe marginea drumului. Dar, in acelasi timp, scrie la fel de clar ca acest lucru e tolerat in mod usual si chiar se recomanda cu incredere sa parchezi pe pamantul de pe margine - acesta nefiind deloc instabil sau periculos. 

 

Oamenii sunt incaltti cu cizme de cauciuc, au niste cosulete in mana si un fel de furci de mici dimensiuni. Pe acestea din urma le folosesc pentru a scormoni in namolul ud. 

imprumut o poza de la D-nul Google pentru a exemplica procesul de "vanatoare"

TcNPXyO.png

 

Ne oprim si noi pentru niste poze si chiar imprumut de la un cetatean pe care l-am rugat sa ne faca poza, furcuta cu care plecase la "vanatoare"

BFK9yAv.png

 

6AjUx5W.png

 

P5hNC1g.png

 

Suntem opriti chiar langa un refugiu pentru acei trecatori care nesocotesc programul mareei sau sunt luati prin surprindere. 

Se pot cocota pe platforma de sus si sa astepte sa fie salvati de paza de coasta sau sa treaca cele cateva ore bune pana cand apa se va retrage din nou. 

In documentare chiar am gasit ceva poze cu rulote si masini acoperite aproape complet de ape si oameni salvati cu barcile din aceste refugii.

 

oV51neh.png

 

Mai e loc de inca o artistica plina de euforie

S9clVPC.png

 

De aici incolo drumul e chiar ud sau cu apa pe el. De asemenea si asfaltul este inlocuit de pavele de beton pe care ne cam scuturam bicicletele si bagajele. 

Chiar pierd, pentru moment, o sticla de apa pe care o aveam prinsa pe portbagaj.

Drumul nostru e "scaldat" in zgomote de discuri ude, de fiecare data cand folosim frana. 

Masinile care ne ajung din urma, stau respectuos in spatele nostru sau incearca sa ne depaseasca la o viteza foarte mica si la distanta cat mai mare posibil. 

 

Opresc langa cel de-al doilea model de refugiu, ceva mai auster

HIsJwVR.png

dar, nah, daca te-a prins apa acolo inseamna ca e bun si asta. 

 

Traversarea se termina mai repede decat ne asteptam sau ne doream. 

Pe malul celalalt ne oprim sa cascam gura la miscarea de trupe. 

 

zhVgQUt.png

 

JgxEeXV.png

 

Ne oprim langa un monument dedicat lui Charles Gallet, deputat al zonei de coasta intre 1928 si 1936.

uo4gBwe.png

 

Gasim si un panou informativ despre pasaj

7pYk1NB.png

 

Cat timp am savurat ceva sandwich de la bagaje pasajul s-a aglomerat din ce in ce mai mult, cu masini si culegatorii de fructe

WWWpGA2.png

 

Realizez ca am fi avut timp sa mai facem pasajul dus-intors, inca o data, fara nicio problema de timp. Doar ca ar fi fost mult mai aglomerat. 

Apar chiar si cativa biciclisti cu cursiere veniti exact pentru acest lucru. 

 

Per total o sezantie superba si o bucurie de nedescris ca am pedalat prin acest loc. 

 

~va urma~

  • Upvote 5
  • Like 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 14: Noirmoutier-Saint-Brevin-les-Pins, distanta 90km, partea !!

 

Dupa ce ne dumirim din euforia traversarii pasajului, realizam ca avem drum lung inainte si ca trebuie sa pornim la drum.

Incerc fara succes sa cumpar un magnet de la tarabele din zona. Nu au asa ceva.

 

Continuam pe D948 pentru inca vreo 2 km, nu inainte de a arunca o privre spre podul pe care l-am traversat, la sosire, cu autocarul si care era, la un moment dat, tinta noastra pentur azi dimineata

6DRHIyr.png

 

Intre noi fie vorba, as fi vrut sa incerc si sentimentul de a pedala pe un pod asa mare. Dar nu le poti avea pe amandoua. 

Ajungem la unul din multele sisteme de control al apei din canalele adicente oceanului

l8AI84v.png

 

si nimerim exact cand acesta a fost deschis, apa navalind pur si simplu spre ocean.

 

 

nu va lasati pacaliti de viteza din video - in afara de noi pe biciclete totul e slow-motion astazi ;-)

 

1ALccJ2.png

 

De aici, ne mutam pe un alt drum departamental, mai spre ocean. 

Pedalam pe malul unui canal. Aparitia, in departare, a eolienelor si, mai ales, faptul ca acestea se invart nu imi dau un sentiment prea placut. Nu am avut pana acum vant serios in nicio zi si nu as vrea sa incep de astazi

y3ecqYi.png

 

Ca sa imi fie mai usor sa le urmaresc le filmez, din nou, in slow-motion(cred ca am ramas putin blocat pe asta dupa vizita la Casa Fluturilor)

 

Descoperim cu bucurie ca nu o sa avem parte de vant astazi, cel putin nu prin aceasta zona.

Drumul asfaltat se transforma intr-un fel de macadam, pe alocuri nu foarte placut. Pedalam in continuare pe marginea unui canal si dam peste o instalatie de pescuit

Cel mai probabil sunt folosite pentru captura de scoici. 

T7VbF9Q.png

 

vHVBxl1.png

 

intalnim 2-3 biciclisti prin aceasta zona, dar niciunul nu pare sa fie cicloturist ci doar niste localnici. 

De fapt cred ca am fost un fenomen aparte pe insula Noirmoutier si prin aceasta zona. Biciclisti cu bagaje dupa ei nu am vazut.

Ajungem din nou pe malul oceanului dar nu avem sansa sa vedem apa

Rn3aB60.png

 

Pedalam printre zeci de canale pe asfalt si macadam. La un moment dat traseul chiar se tranforma intr-o mica poteca de vreo 20cm latime, maxim.

Aparent mai avem 22 de km pana la un prim punct ceva mai important pe traseul de astazi

oz7dQv5.png

 

Urmeaza o pauza in Les Moutiers-en-Retz. Parcam in centrul localitatii la o terasa cocheta care ne face cu ochiul, vizavi de un monument ridicat in memoria celor cazuti in timpul Primului Razboi Mondial

IIusW4P.png

 

Pe monument apar numele a unui locotent, 2 sub-locotenenti si vreo 30-40 de soldati

 

E timpul sa ungem putin lanturile

yhexoD0.png

 

zr9L9vH.png

 

O bere cu o eticheta foarte interesanta si un gust extraordinar de bun

Trecerea pe Passage du Gois si-a lasat amprenta asupra bicicletelor, mai ales a mea care nu are aripa spate(folosind protectia oferita de portbagaj)

 

Y2qsuHY.png

 

2OmoJAg.png

 

Se pare ca nu a fost chiar inspirata ideea de a lasa casca legata de portbagaj :D

 

Ne continuam drumul spre Pornic. Pe coborarea care ne duce in oras aruncam o privire spre Castelul Pornic

LHe3CPU.png

 

Centrul orasului vazut de pe podul peste Canalul Haute Perche, chiar inainte de varsarea in ocean

zeMES1x.png

 

Punem de o pauza si ne hidratam putin, de aceasta data cu ceva inghetata

iZkNO2V.png

 

caldura din zile trecute a revenit peste noi si isi face simtit efectul cu varf si indesat.

Profitam de pauza si asteptam sa se deschida oficul postal de langa noi. 

Siri cumpara timbrele necesare si depundem in cutia postala vederile pentru prietenii de acasa.(lucu devenit obisnuit in fiecare tura incepand din 2015)

Aveam sa aflma ceva mult mai tarziu - toate vederile au ajuns cu bine la prietenii nostrii. Cu o singura exceptie - din cele doua vederi pe care ni le-am trimis singuri acasa, doar una a ajuns, la vreo 2 luni dupa. 

Deh, asa patesti cand nimeni nu iti scrie si decizi sa iti scrii singur. :-D

 

Jinybip.png

 

Decidem sa nu vizitam castelul si ne continuam traseul pe coasta. 

Trecem pe langa una din multele plaje din zona

5t2ZMco.png

 

yV9ApNF.png

 

Trecem si pe langa biserica Sfanta Marie

 

GcjMyqi.png

 

Ceva mai incolo, aflati chiar deasupra oceanului, gasim din nou instalatiile de pescuit

HdO4Bad.png

 

Desi aveam initial in plan sa ajunem si la farul Semaphore Pointe Saint Gildas decidem ca am lungi putin cam mult etapa de astazi si cotim incet spre dreapta,  pentru a taia cat mai drept peninsula pe care

ne aflam. A fost o idee buna si nu prea. Dupa un urcus destul de greu, reusim sa ne ratacim cat de cat si ajungem intr-un drum expres(cred).

Pedalam pe el intr-o directie, realizez ca nu e cea mai buna idee si ne oprim intr-o intersectie. Incercam sa o luam pe un drum de macadam dar acesta se intrerupe brusc. 

GPS-ul Garmin da rateuri destul de mari, la fel si maps-ul de pe telefonul cu semnal prea slab. 

In cele din urma decid sa continuam pe drumul expres dar in directia de unde tocmai venisem.  Undeva prin localitatea La Plaine sur Mer gasim traseul, EuroVelo 1 sau Atlantic Road, pe care pedalasem inainte si dupa Pornic. 

 

De aici tot mai departe spre destinatia finala a zilei de astazi - Saint-Brevin-les-Pins. Mai avem aproximativ 20km. 

E foarte cald si resimtim temperatura ridicata combinata cu lungimea treaseului de astazi.

Peste tot in jurul nostru regasim casele in stil Vendee si Noirmoutier de la Mini Orasul de pe insula. 

 

Planul e sa campam la Camping Mindin, cel mai apropiat camping de varsarea Loarei in ocean. 

Ne apropiem de Saint-Brevin-les-Pins si depasim un cuplu de cicloturisti, undeva pe la vreo 60 de ani amandoi. 

 

Trecem prin centrul orasului si, la un moment dat, simt ca ceva nu e in regula. Mai avem 3km pana la camping si observ cu groaza ca am facut pana. 

E prima mea pana in toate turele facute an de an incepand cu 2015. Chiar mai mult. e prima mea pana facuta cu aceasta bicicleta in cei mai mult de 6000km adunati. 

Sunt un car de nervi dar nu am ce face si trebuie sa o rezolv.

O rog pe Siri sa sune la camping, sa le zica ca vrem cazare pe 3 nopti, ca am facut pana cu 3km inainte de camping si sa ne tina locul ca ajungem sigur in jumatate de ora.

 

V926gL5.png

 

Pana, pana, dar tricolorul e la locul lui. Ca si nervii.

Rezolv cu pana si pedalam pana la camping. Sunt atat de sigur ca avem cazare ca opresc si inregistrarea traseului pe GPS. Sunt terminat de la caldura. 

Imi aprind tigara si o las pe Siri sa intre la receptie sa faca formalitatile. Observ ca sta cam mult la povesti, fara sa scrie ceva acte si realizez ca nu e de bine. 

La receptie ni se spune ca tocmai s-a dat locul de cort. Nu ma mai pot controla si incep sa ii injur, in romana, pe francezi si ridic si cobor toti sfintii. 

 

Aveam sa aflu ceva mai tarziu ca, in timp ce faceam pana, cuplul de biciclisti pe care l-am depasit la intrarea in oras, a trecut pe langa noi. 

Si ei avusesera norocul sa primeasca locul nostru de cort. 

 

Nu avem de ales, verific pe harta si gasesc Camping Les Rochelets, aflat, ironia sorii, la aproximativ 3km inapoi de unde am venit si la exact 150 de metri de locul unde facusem pana.

Ajungem la receptie, facem formalitatile, ni se arata pe harta zone in care sunt locurile speciale de corturi. 

Camping-ul e situat pe un teren accidentat, cu ceva urcusuri si coborasuri. Aveam sa aflam ceva mai incolo cat de mult conta asta. 

 

Locul de cort nu are pic de iarba, e destul de mic, dar are multa umbra si ceva gard viu care il delimiteaza. 

Langa locul de corturi un foisor destul de mare cu 3 mese mari, frigider si prelungitoare cu curent.

De asemenea, o zona de alimentare cu curent cu prize normale, ne sta la dispozitie in proximitatea foisorului. 

 

P92ncT3.png

 

Ne asezam "casuta" si, dupa ce ne tragem sufletul, servind niste bere rece cumparata de la barul camping-ului pornim in cautare de ceva mancare.

Langa barul camping-ului gasim si o bicicleta interesanta

 

jNJ2XrK.png

 

Avem chef de pizza, dau o cautare pe maps si pornim la picior. Se pare ca am facut cumva alegerea putin gresita si, in loc sa mergem spre centrul orasului, ne indreptam spre o zona comerciala.

Pizzeria pe care o gasisem e chiar langa zona comerciala si, in general, vedem oameni care au facut comanda sau fac comanda to-go pentru a o lua la domiciliu. E doar o rulota

Suntem singurii care comandam si mancam la mesele de din fata rulotei. Ungem pizza, evident, si cu ceva bere. 

 

Inapoi spre camping, am mai bifat vreo 6km de mers pe jos, dus-intors. 

Camping-ul are o iesire spre zona de plaja, pe o poarta care se deschide folosind un cod de acces. Din aceasta zona aruncam o privire si la maretul Pod Saint-Nazaire

 

LEhP4Xk.png

 

Lenevim in foisor si povestim putin cu vecinii de langa noi - o familie, Samuel si Celine,  cu baiatul lor de maxim 10 ani si o fetita de 7-8 luni maxim. 

Si-au lasat masina in Orleans si de acolo au calatorit pe malul Loarei

mBbJ0GY.png

 

zRKAJiS.png

 

cu bicicleta asta si inca una mai "normala"

 

Maine zi de pauza! Noapte buna copii!

 

 

~va urma~

  • Upvote 6
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 15: Saint-Nazaire

 

Zi de pauza in Saint-Brevin-les-Pins si, mai exact, zi de vizitat Saint-Nazaire.

Dupa cafeaua de dimineata, pornim pe jos pana la statia din care pleaca autobuzule spre Saint-Nazaire.  Ar fi fost interesant sa traversam si maretul pod pe biciclete dar am citit ca nu ai avea voie pe el. Plus ca e foarte inalt si "scuturat" de vanturi 

puternice, astfel ca nu ne asumam riscul.

 

Asteptam destul de mult pana vine un microbuz.  Realizam ca am avut noroc ca nu am prins cazare la Camping Mindin - era planficat sa stam acolo pentru ca are statie foarte aproape. Dar, pentru ca s-a umplut din statia de plecare, autobuzul nici nu mai trece 

pe langa Camping Mindin. Deci am fi asteptat mult si bine. 

 

In Saint-Nazaire coboram la gara si o luam la picior prin oras. 

Ne indreptam agale spre santierele navale. E abia ora 11 dar caldura este deja insuportabila.

 

Aruncam o privire spre o "barcuta" parcata intr-unul dintre docuri

szgcvpr.png

 

Ajungem rapid si la baza submarinelor, devenita casa ca catorva atractii turistice

K48EMzq.png

 

Mergem spre receptie si ghiseul de informatii turistice. 

Am parte de o revelatie foarte neplacuta - inainte de plecarea in tura am pus-o pe Siri sa isi faca pasaport, deoarece in regulamentul pentru vizitarea santierelor navale scrie ca e nevoie de asa ceva.

In zilele dinainte tot aveam sentimentul ca trebuia sa fac ceva - ar fi trebuit sa fac rezervari pentru vizita in santier. Am uitat complet si acum e deja prea tarziu - nu avem nicio sansa sa gasim un loc liber. 

Calculam tot felul de variante si ce am putea sa vedem, in lipsa rezervarilor - submarinul, muzeul vapoarelor transatlantice, muzeul orasului. 

Macar ne-am ales cu un pasaport :)))) de care nu aveam neaparata nevoie. 

 

Incercam tot felul de variante cu doamna de la ghiseu. Chiar luam in calcul sa ne intoarcem din Nantes, cu trenul, pentru a putea vizita santierul. Din pacate nici asta nu e o varianta - am gasi loc liber tocmai in ziua cand trebuie sa parasim Nantes-ul. 

 

Decidem ca e bila neagra(mare) pentru mine, la partea de organizare si hotaram sa ne bucuram de ceea ce avem la dispozitie.

 

Cautam submarinele naziste dar nu dam decat de un mic submersibil

xifVuE3.png

 

mai aruncam o ocheada la barcuta de mai devreme

kylnS9y.png

 

Avem noroc ca podul peste ecluza este deschis

cjXDTtr.png

 

Altfel, cred ca trebuia sa traversam cu asta

cME0vHj.png

 

Mai arunc o privire spre baza pe care am lasat-o putin in urma

tEYj9BS.png

 

Trecem pe langa un doc aflat in reparatii

m1HO5m3.png

Langa portile docului exista o pompa care scoate apa, relativ putina, care se infiltreaza prin ele. 

 

Nicio urma de submarine

Ib46yI0.png

 

Ajungem rapid si la primul obiectiv(din cele realizabile) pe ziua de astazi - Submarinul Espadon

xCPctcA.png

 

AUGcea9.png

 

Submarinul are o lungime de 78m. A fost construit in Le Havre si lansat la apa in 1958. 

Din 1960 acesta a intrat in serviciul marinei franceze. Putea sta sub apa vreme de 5-6 zile consecutive. Fiind un submarin cu motoare electrice, construit mult inaintea aparitiei celor nucleare, atingea o viteza de 16 noduri la suprafata

si 18 noduri sub apa. 

Submarinul a fost in serviciul marinei timp de 25 de ani, timp in care a petrecut 2561 de zile in larg si aproape 34000 de ore in submersie.

A parcurs o distanta egala cu de 17 ori circumferinta pamantului. Desi activ in timpul razboiului rece nu a avut parte, din fericire zic eu, de actiune de razboi reala. 

 

Coboram in submarin si il parcurgem de la un capat la altul, cascam gura la camerele mici, miile de butoane si sutele de ventile si tevi.

 

2nFUiVY.png

 

Incercam sa aflam ceva stiri de acasa

9X3teUd.png

 

Mai mai sa desfacem si sampania

zmO9Riq.png

 

Si facem o oprire si prin sala torpilelor

K4mJCJg.png

 

sFVKABK.png

 

gFW8JFx.png

 

Spatiul restrans, evident si, cum nu ma pricep foarte bine la poze cu telefonul la interior .... gasiti aici mai mult poze puse gramada 

 

Aruncam o privire spre modul de structurare a fiecarui centimetru de la interior

MLgERAq.png

 

Si iesim printr-o alta trapa decat cea de intrare

WZkv6kc.png

 

7XxvewH.png

 

Parasim baza submarinului si ne imaginam cum ar fi sa calatorim cu asa ceva

U8NHcoK.png

 

La cat e de mare sigur ai loc sa te dai pe punte cu bicicleta, deci am impusca doi iepuri dintr-o lovitura.

 

Podul Saint-Nazaire domina si el peisajul

fvTNnD2.png

 

Urcam pe cladirea in care este "cazat" submarinul, urmarim imbarcarea turistilor pe un vaporas ce te plimba prin zona

g3XFvzw.png

 

Si mai aruncam o privire spre baza de vis-a-vis

S9hkQGy.png

 

De aici ne indreaptam spre  Ecomusée- muzeul orasului. 

E o adevarata placere sa stai la interior, ferit de caldura extrema de afara. 

Muzeul contine fiecare etapa din viata oraslui, de la intiintare si pana in ziua de astazi.  

M-au fascinat destul de mult machetele trans-atlanticelor, remorcherelor, vaselor cu panze

Aiig0HP.png

 

q6m1bDM.png

 

yDltCy6.png

 

oK82va7.png

 

936rnAk.png

 

y5Yk4ot.png

 

xr6efN6.png

 

p4868QJ.png

 

8asZXdw.png

 

6OZ1dn9.png

 

Trusa ingrijire personala a soldatilor

FDhHkZX.png

 

si niscaiva efecte personale

X7I2URU.png

 

Si cateva cuvinte despre Airbus si fabrica din apropiere

LoLbtet.png

 

JPDaMHK.png

 

Parasim muzeul, mai aruncam o privire spre pod

4wGtcAI.png

 

Gasim apoi monumentul dedicat abolirii sclaviei

w2JLDu3.png

 

Dedicat abolirii comertului sclavilor africani cu tarile din America Centrala. Pana la inceputul secolului 19, Nantes a fost unul din cele mai importante porturi franceze in comertul cu sclavi.

Vapoarele pentru sclavi din Nantes au transportat 450.000 de africani, de pe coasta de vest a continetului African catre America Centrala.

Sclavii erau dati la schimb pentru bunuri produse in colonii, lucru ce a dus la cresterea masiva a economiei zonei Nantes. 

Revoluitia franceza din 1789, urmata de A doua Republica Franceza, din 1848, au condus in final la abolirea comertului cu sclavi.

 

Sculptura, creata in 1989, contine un sclav in lanturi, unul luptand pentru libertate si un fost-sclav, eliberat, contempland la viitor.

 

Nu departe de aceast momument gasim si Monumentul Comandoului, unul din monumentele dedicate comemorarii Operatiunii Chariot.

YXZhoZt.png

 

Si o banca, dedicata comemorarii barbatilor si femeilor franceze care si-au riscat viata si libertatea ajutand comandourile britanice, pe 28 Martie 1942.

9LFkhZU.png

 

eMhzGPY.png

 

~va urma~

 

 

  • Upvote 3
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 15: Saint-Nazaire, partea !!

 

Ne continuam plimbarea pe faleza Loairei. 

Dam peste placa comemorativa, dedicata celor 4000 de oameni morti in timpul evacuarii din Franta a trupelor si cetatenilor britanici si vasului H.M.S Lancastria, a carei epave se afla in proximitate.

De asemenea placa aduce aminte de devotamentul si ajutorul oferit, prin salvarea, ingrijirea ranitilor si innmormantarea crestineasca a celor decedati, de catre locuitorii din Saint-Nazaire si zonele vecine.

 

SLmiP0w.png

 

De aici ne deplasam spre Escal' Atlantic - muzeul "vapor" dedicat vapoarelor trans-atlantice.

Suntem intampinati de la intrare de un majordom in haine de epoca si ne simtim de parca am fi urcat pe un vapor adevarat. 

 

Prin reconstituirea interioarelor, prin poze si video-uri bine facute, muzeul reuseste sa te transpuna cu adevarat in acea perioada. Ne vine foarte usor sa ne imaginam la bordul acelor vapoare si ne intrebam cum ar fi fost daca.....

 

DpotROf.png

 

L7WWzNE.png

 

1iB78w8.png

 

 

Nu stiu ce reprezinta, dar mi-au placut culorile. 

bYnSxZx.png

 

E asezat in parcul din fata fostei baze a submarinelor.

 

Parasim Saint-Nazaire, cu gandul la esecul meu de a planifica vizita pe santierele navale, tot cu autobuzul.

 

Intorsi in camping, admiram bicicletele - niste tandemuri pliabile - vecinilor care au aparut intre timp

tU2TntA.png

 

 

Avem marea surpriza sa ne re-intalnim cu barbatul si nepotii lui din Ziua 5

Impartasim fiecare modul cum au decurs excursiile noastre de cand ne-am vazut prima oara.

 

Seara o petrecem prin foisor, langa o sticla de vin de la receptia camping-ului si ceva de-ale gurii. 

 

~va urma~

 

  • Upvote 4
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 16: Saint-Brevin-les-Pins

 

Vreme destul de mohorata, noi fara chef de duca asa ca urmeaza o(noua) zi de pauza, de aceasta data prin Saint-Brevin-les-Pins. 

Ziua precedenta am petrecut-o in Saint-Nazaire, asa ca nu am apucat sa vedem imprejurimile. De asemenea e ultima zi in care avem ocazia sa ne intalnim din nou cu oceanul, dupa intalnirea de pe Noirmoutier.

 

Vecinii cu baiatul de vreo 10 ani si fetita de 7-8 luni se apropie si ei de finalul excursiei. Tatal copiilor, Samuel, a plecat dis de dimineata, impreuna cu fiul sau, cu bicicleta spre Saint-Nazaire.

De aici va lua trenul catre Orleans, urmand sa se intoarca cu masina. 

Cand am traversat podul, cu autobuzul, am evaluat parcurgerea lui cu bicicleta. Mi s-a parut ca ar fi foarte dificil si chiar periculos, neavand o banda speciala dedicata.  Samuel a profitat de faptul ca avea bicicleta electrica, deci mult mai putin dificil de a urca rampa destul de mare a podului. 

Celine ne povesteste ca Samuel a plecat, dar ca nu stie daca au ajuns cu bine. Telefonul ei s-a stricat pe parcursul excursiei si nu mai aveau decat unul singur. 

Siri ii imprumuta telefonul sa il sune pe Samuel - au ajuns cu bine la gara si la Orleans. Urmeaza drumul lung cu masina spre camping.

 

Pornim la plimbare, cu bicicletele de aceasta data, pe faleza.

QLQm6X7.png

 

Vremea e destul de mohorata si avem chiar si cateva picaturi de ploaie. Dupa cat am suferit de caldura ai zice ca ar trebui sa fim bucurosi de vremea asta. De fapt. nu ne incanta foarte mult si ne bucuram ca nu am pornit la drum de dimineata.

 

Ne indreptam spre unul din obiectivele de astazi - Serpent D'Ocean

tOI6skJ.png

 

Serpent D'Ocean  e o opera de arta contemporana a artistului Huang Yong Ping. A fost plasata in locul de intalnire a Loairei cu Oceanul Atlantic

v4vcVUM.png

 

RmiaOsX.png

 

Opera reprezinta de fapt shecletul unui enorm sarpe de apa care "rasare" din apa, dand impresia unui sit arheologic, unde a fost descoperit un schelet de sute/mii de ani.

Forma spinarii sarpelui pare o copie fidela a formei podului Saint-Nazaire, pod care domina piesajul cu dimensiunile sale impunatoare

 

WqCo61F.png

 

Podul are, cu tot cu zonele de acces o lungime totala de 3.356m.  Zona centrala, metalica, e sustinuta de cabluri si are o lungime de 720m.

Podul a fost dat in functiune in anul 1975, ajutand foarte mult economia locala - legatura dintre Saint-Brevin-les-Pins si Saint-Nazaire fiind mult mai facila cu ajutorul sau. 

La vremea respectiva zona metalica, sustinuta de cabluri, era un record mondial prin lungimea sa.  Record detinut timp de 8 ani. 

In anul 1975 era cel mai lung pod construit in Franta. 

 

Accesul pe pod a fost conditionat de plata unei taxe, de la constructia sa si pana in anul 1994, an incepand cu care traversarea podului a devenit gratuita.

 

Viteza limita pe pod este de 70km/h. In functie de viteza vantului care "mangaie" podul se pot impune anumite limite de viteza mai mici, se poate restrictiona traficul pentru anumite vehicule sau se poate inchide total. 

Desi, la planificarea turei, majoritatea surselor de pe internet spuneau ca nu ai voie sa il traversezi cu bicicleta, acest lucru nu este interzis. 

Traficul pentru biciclete este total restrictionat, in schimb, atunci cand vantul depaseste viteza de 80km/h

 

Incepand cu anul 2010 administratorii podului au implementat un sistem de management al traficului foarte destept - sensul benzilor de circulatie poate fi schimbat in functie de necesitate si de intensitatea traficului pe un anumit sens, la un anumit moment al zilei.  Astfel, benzile sunt separate folosind niste lumini rosii inserate in asfalt.  De asemenea au fost instalate semne de circulatie, deasupra benzilor, care pot fi sageata verde, cruce portocalie/rosie. 

Folosind aceste lumini, in functie de trafic, se indica pentru fiecare din cele 3 benzi in ce directie de mers poate fi folosita. 

Avand in vedere codul rutier, care cere ca benzile sa fie separate cu marcaje albe, sistemul de management al traficului a fost considerat ca si "experimental" inca de la implementarea lui si pana astazi. Initial a primit o derogare de un an de la codul rutier, derogare care este innoita in fiecare an. 

 

Se pare totusi ca, in ciuda acestui sistem destept, in timpul verii se formeaza numeroase ambuteiaje, volumul de trafic fiind mult prea mare. 

S-a incercat in 2010, pe perioada verii, ca si alternativa de trecerii a raului pentru biciclisti si pasageti per-pedes, un serviciu de feribot. Acest serviciu s-a dovedit foarte scump si, incepand cu Decembrie 2011, s-a renuntat la el. 

 

Cam atat despre podul Saint-Nazaire. 

Plasam tricolorul la locul lui

CXbKSOp.png

 

si ne continuam plimbarea prin zona. 

Dam peste o adunare a posesorilor de masini de epoca si, evident, cascam si noi gura pe acolo. 

 

Un Renault vehici, care tracteaza o rulota cocheta

RRGEUD4.png

 

si un Land-Rover bine intretinut

swu4wNm.png

 

Avem si o sportiva, daca nu va plac cele mai de teren - Corvette

6rfppU7.png

 

TBQu1kA.png

 

Ceva mai incolo dam peste o cocheta Triumph

6tM2p1l.png

 

Britanicii de la Morris Garages nu lipsesc nici ei

so7pWAM.png

 

Daca am dat de britanici trebuie sa fie si nemtii prin zona, cu al lor inconfundabil Porsche Speedster

vEBjO3M.png

 

Brtanicii le dau din nou peste bot la nemti - cu acest MINI(deh, nu stiau ei inca ca o sa fie cumparati de BMW :-D)

doQvtjb.png

 

Nu reusesc sa imi dau seama daca bestia asta neagra

iFWKXt9.png

 

a fost construita de Francezii de la Salmson sau de... britanicii de la Salmson

dar mi-e clar cine o facut Citroenul

FTivkEL.png

 

Erau vremuri cand Ford-ul chiar arata bine

AnsUiNM.png

 

Dam si peste Aronde,

zuqW885.png

despre care pot doar sa presupun ca a fost  facuta de francezii de la Simca Aronde, neffind cunoscuta pentru mine pana la acest moment

 

Mustang-ul Coupe, tinerel, doar din 1967, cu toti cei 200 de cai ai motorului V8-289ci si cu cutia sa automata

3yqtAyc.png

 

ne trateaza nerespectuos, cu spatele, asa ca decidem sa ii intorarcem si noi spatele si sa ne continuam plimbarea.

nu inainte de a mai arunca o ultima privire spre pod 

lYCg1IC.png

 

si spre barcuta cu paviion romanesc

mFpcJc9.png

 

Din categoria nenumaratelor dovezi ca Franta nu isi uita eroii, locali sau din alte natii, mai dam peste un monument

3CA0ubg.png

 

dedicat, de aceasta data, aviatorilor americani aflati la bordul bombardierului B-24 Liberator, poreclit "The Oklahoman".  doborat la data de 5 Decembrie 1943 de catre flak-urile antiaeriene ale nemtilor. 

Tinta sa pentru acea zi era de fapt Cognac, Franta dar, din cauza condiitilor meteo foarte dificile a fost  fortat sa bombardeze Saint-Nazaire. 

Din cei aflati la bord, doar pilotul de 23  de ani, Lt. Mason Harley, a supravietuit fiind luat prizioner de armata germana. 

 

Interesant legat de acest avion - la data de 1 August 1943, acesta a survolat orasul Ploiesti, la comanda fiind Thomas C. Conroy,  fiind nevoit sa "fuga" si sa aterizeze in Malta, din cauza avariilor suferite si a combustibilului redus.

 

Ne continuam plimbarea prin oras

YVdXdtm.png

 

dam o raita si prin centru. Ceva muzica live, super aglomerat asa ca mergem la pas, pe langa bicicleta.

Facem rost si de niste suveniruri si ne intoarcem spre camping. 

 

Gasesc un loc, in camping, unde pot sa spal bicicletele si nu stau prea mult pe ganduri. 

Bicicletele noastre, in special a mea,  poarta inca semnele traversarii Passage du Gois de acu cateva zile

 

before

dNBhyl4.png

 

vK25xcZ.png

 

and after:

i5nIveT.png

 

Ce ziceti, e bine? Eu zic ca am facut treaba destul de buna. 


Terminam de curatat bicicletele si ne indreptam spre zona de statiune turistica din oras. 

Gasit un service de biciclete deschis duminica si mai bag ceva presiune in roata care a avut pana - cu pompa de mana nu am avut destula rabdare. 

 

Legam bicicletele langa plaja si o luam la pas prin nisip si apa oceanului. 

Desi nu e extraodinar de cald si sunt cam multi nori, nu pot rata prima mea baie in Oceanul Atlantic. Pe insula Noirmoutier nu am avut curajul, dar alta sansa nu mai exista prea curand. 

Scap rapid de haine si ma arunc in apa. E rece rau de tot, dar doar pana cand apuc sa intru cu totul in apa. Dupa aceea nu ma mai dau dus, nici macar cand Siri s-a plictisit privindu-ma. 

Lipsa de motivare sa parasesc apa oceanului se rezolva totusi destul de repede - aruncam ochii pe cer si vedem furtuna teribila ce pare sa nu ne ocoleasca. 

 

Ma schimb si apucam doar sa parcurgem cei 2-3km pana la camping, apoi de se dezlanutie iadul. O ploaie de vara teribila, torentiala, cu picaturi mari si dese. 

Ne ascundem in foisor si urmarim de acolo ce se petrece, impreuna cu vecinii de camping

7tPdrhB.png

 

iSNCrfX.png

 

In slow motion :)

 

 

 

Vecinii biciclisti alearga care mai de care sa protejeze corturile si acareturile. Unii dintre ei par sa aiba corturi destul de slabute, nu ii vad foarte bine la noapte

De cortul nostru nu imi fac griji, a rezistat unei ploi urate si anul precedent - 48 de ore din care in vreo 30-35 a plouat continuu.

E putin cam nasol insa cu "dealurile" unde sunt amplasate locurile de cort, camping - apa se aduna suvoaie si balteste exact pe locul de cort. 

Fac rapid, cu un bat, un fel de sant pe langa cort si totul e rezolvat. Ramane doar ca cascam gura cum cade apa. 

Ploaia tine cateva ore. La un moment dat mi-am facut curaj sa ma duc pana la toaleta - avem hainele de ploaie cu noi - prilej sa observ ca noi stam in lux fata de altii din camping. 

Sunt zone de rulote in camping care sunt situate mult mai jos decat noi si toata apa adunata din zonele de sus curge in suvoaie-rauri peste locurile lor, inundand totul. 

 

Pana la urma se domoleste furia cerurilor, reusim sa ne adunam cele trebuiincioase pregatirii cinei. Ceva paste stropite din plin cu niste vin bun.

Maine pedalam din nou, asa ca avem nevoie si de ceva odihna. 

 

Noapte buna, copiiiiiii!

 

~va urma~

 

 

 

 

  • Upvote 5
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 17: Saint-Brevin-les-Pins Nantes, distanta 67km

 

Ne trezim de dimineata si la ora 8 suntem gata sa parasim camping-ul.

Pedalam pe o vreme destul de mohorata, ne asteptam sa ne "calce" ploaia din clipa in clipa, 

 

Pedalam  prin lunca Loairei si nu vedem raul decat dupa 12 km, in Paimboeuf, unde facem o scurta oprire de mic dejun - niscaiva croissante si o gura de cafea - chiar langa un monument dedicat marinarilor 

Cc3suYX.png

Marinarilor nostri, victime ale slujbei lor - "A nos marins, victimes de leur devoir"

 

Cad ceva picaturi de ploaie peste croissantele noastre si cerul ne arata ca mai avem sanse de ploaie

yXen86Z.png

 

Pedalam in continuare prin lunca pana dam de inceputul unui canal lateral al Loirei - Canal de la Martiniere. 

 

Vom continua  pe malul canalului vreo 15km pana la punctul sau de plecare din Loara. 

 

E o liniste de nedescris si doar pasarelele ascunse prin copacii de pe marginea canalului mai "deranjeaza" aceasta liniste. 

7QDOABF.png

 

4Mv1qIE.png

 

Traveram un pod peste canal, in locul in care alte mici canale se bifurca din el. 

zrVz8f8.png

 

ceva mai incolo ne intersectam cu un canal ceva  mai mare decat precedentele- Canal de Buzay 

 

kpsWqcP.png

 

Canalul principal 

AaAbv44.png

 

VnuWpmh.png

 

Vedem tot felul de ecluze si sisteme de control al apei din canale. 

Chiar gasim si o harta cu sistemele hidraulice de reglare a apei din regiune

 

xDiDrvp.png

 

Pedalam in continuare de-a lungul aceluiasi Canal de la Martiniere. 

O banca asezata sub un copac mare ne face semn de pauza

k2gZB6L.png

 

Cum nu mai suferim de caldura si nici nu am pedalat prea mult, refuzam politicos oferta si alegem sa facem pauza ceva mai incolo, la punctul de pornire din Loara al canalului 

Aceleasi sisteme de ecluze, ceva mai mari de data aceasta

riWEZn1.png

 

Sincer, la cum arata mi se pare ca nu mai fost deschise de o viata, nu cred ca mai sunt prea functionale. 

Apa canalului  in amonte de poarta principala

8cbm8Ev.png

 

Poarta de sub podul pe care ne aflam e larg deschis si ruginita rau de tot

kyXVcMz.png

 

Din nou ceva informatii detaliate, cu astea nu prea mi-am mai batut capul in afara de poza

LzgaYTa.png

 

In schimb imi atrag atentia panourile informative distruse de intemperii, dar asezate in forma panzelor unui vas cu vele

xIUpm2q.png

 

Mai aruncam o privire la barja ruginita dintre portile canalului 

xWwsTpX.png

 

si ne continuam plimbarea spre Nantes. 

 

E abia August, dar e bine sa te gandesti din timp la ce vrei sa-ti aduca mosul (apropos, Siri, ce vrei cado de Craciun? :D)

E8hJbjr.png

 

Cum bicicletele noastre nu stiu sa innoate, hotaram sa folosim alt mijloc de transport

SbHeY23.png

 

9X1jPBZ.png

 

Astfel traversam Loara, intre localitatile Le Pellerin si Couëron. 

Buna si metoda asta Siri, asa-i? Mai ales ca trecerea e gratuita. 

fKMwW5w.png

 

Spre deosebire de tura de pe Dunare, din 2015, cand am folosit multe bac-uri de toate dimensiunile, pe Loara aceasta a fost singura traversare

In Coueron facem si o scurta pauza de realimentare si cascam gura la biserica din localitate

GR9CbNh.png

 

De aici, mergem chiar pe mal(malul drept in directia de curgere) al raului. 

88NLI39.png

 

Si ajungem rapid si in zona metropolitana Nantes, pe o pista de nota 11. 

iCYyGqv.png

 

Cascam putin gura la macaralele imense, aflate chiar in proximitatea autostrazii care traverseaza raul

DaomD4T.png

 

4km mai departe si suntem aproape de centrul orasului si popsim putin langa nava de escorta Le Maillé-Brézé

LEdkWDV.png

 

dVVlonA.png

 

Continuam pe malul raului si, trecand de zona garii, dam curand de traseul pe care l-am parcurs deja cand am plecat spre Noirmoutier

dtutemm.png

 

De aici continuam mai departe spre acelasi Camping Belle Rivière pe care l-am folosit si la prima noastra trecere prin Nantes, acu cateva zile. 

 

De data aceasta avem un alt loc

KPM9AXT.png

 

Daca ma intrebati pe mine, tot locul asta e pentru 3 corturi nu pentru unul, asa cum ne-a fost dat noua. Si nu, nu e loc de rulota ci e loc dedicat pentru biciclete/turisti cu caiace/turisti per-pedes sau chiar cei pe skateboard - pentru ca am intalnit si asa ceva. Prizele sunt normale, nu necesita adaptor de rulota. 

Camping-ul e foarte plin, chiar daca e luni. Noi vorbisem de la prima vizita ca o sa avem nevoie din nou de cazare si ne-au rezervat loc. 

Am avut grija sa specificam la receptie - in caz ca se umple camping-ul si mai vin biciclisti, sa nu ii refuze. Sa ii trimita la locul nostru, ca ii primim cu bratele deschise. 

 

O las pe Siri cu bagajele si cu cortul si trag o fuga(6km dus intors) la cumparaturi la Carrefour Express in Thouaré-sur-Loire(aflasem la vizita precedenta ca e cea mai apropiata optiune pentru cumparaturi)

 

E nevoie musai de ceva rece si lichid

(video e doar ca sa ii motivam pe prietenii de acasa, aflati inca la birou :-D, Stiu, am fost rai )

 

Cina pe seara asta - salata "orientata"

HqbAZrf.png

 

si niscaiva carnati(de dorul wurstilor austrieci din anul precedent)

ufPob0O.png

 

Sper sa va pice bine, noua ne-au picat excelent, mai ales unsi cu berea rece de la Carrefour.

 

 

~va urma~

 

 

  • Upvote 4
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
On 24.03.2019 at 4:10, EyesOnly said:

Nu departe de aceast momument gasim si Monumentul Comandoului, unul din monumentele dedicate comemorarii Operatiunii Chariot.

 

In completare, un documentar [foarte tare dupa mintea mea] despre operatiunea Chariot.

 

 

Asteptam continuarea povestii.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 11 ore, gibonu said:

In completare, un documentar [foarte tare dupa mintea mea] despre operatiunea Chariot.

 

Ca de obicei la subiect. Iti foarte multumesc! Am uitat sa il specific. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

super !

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 18, Nantes

 

Ma trezesc cu oarece amaraciune in suflet, ieri a fost ultima zi de pedalare adevarata din aceasta tura. Dar e prilej si de bucurie - am reusit sa ajunem pana aici fara prea mari probleme si am cam atins toate obiectivele. 

Rezolvam cafeaua de dimineata

B68CF7W.png

 

si pornim la drum. 

Avand in vedere ca se apropie zborul spre casa, avem deja in gand modul de impachetare al bicicletelor. Decidem sa tragem intai o fuga la Decathlon, la vreo 7km distanta de camping.

Mi-a placut parcarea de biciclete si sistemul de legat bicicleta

3s0nf3W.png

 

Fiind dimineata devreme(atunci ni s-a spus ca se descarca camioanele si e cel mai usor sa gasesti cutie)  ii gasim pe baietii de la Decathlon la descarcare. 

Povestim cu ei si ne dau doua cutii. Sunt destul de mari, calculam destul de mult si decidem, prea repede, ca nu avem cum sa caram dupa noi cutiile alea. Mai ales ca mai avem de schimbat si ceva trenuri. 

(peste cateva zile vom afla ca posibil nu era dar fezabil sigur nu era)

 

Renuntam la ideea de cutie de carton si imi trece prin cap ca putem merge pe varianta de imachetare in folie. Astfel ca dam o raita la ceva magazine de bricolaj. Stabilim pana la urma ca o sa vedem in Beauvais cum facem. 

Ne-am plimbat putin aiurea dar am reusit sa luam micul dejun cu ocazia asta. In plus reusesc performanta sa probez niste casti audio pe care le urmaresc de ceva vreme(in Romania nu le poti testa- sunt sigilate in cutie si legate cu 7 lanturi in orice magazin de electrocasnice). Astfel ca "rezolv' problema viitoarei achizitii ceva mai piperate in viitorul apropiat.

 

Pornim spre centrul orasului si dam o raita prin Biserica Saint Clément

xuRmWoB.png

 

7kwWRy8.png

 

Din nou scultpturile in lemn cu detalii extraordinare

bxVgYXR.png

 

On 3/11/2019 at 4:42 PM, EyesOnly said:

Ceva mai tarziu, dupa cateva erori ale gps-ului suntem adusi inapoi la camping.  Multumim inca o data pentru tot ajutorul si compania de care am avut parte si ne vedem fiecare de-ale lui. 

D-nul Daniel la cazare, noi la cort. 

Abia ajuns in cort realizez ca aveam magneti cu Sibiu si mini-tricolor in bagaje, din care voiam sa ii dau si noului nostru prieten. Am uitat sa le iau in oras si acum e deja prea tarziu. 

 

Povesteam ceva mai devreme ca am uitat sa ii dam magnetul si tricolorul D-lui Daniel, soferul de autocar, domn care a fost atat de bun cu noi, 

Realizez ca putem rezolva aceasta problema - mergem spre gara si cautam autocarul de pe linia 13

o5E678c.png

Vorbim cu soferul, ne confirma ca il cunoaste pe Daniel si e dispus sa ii dea cadoul de la noi. A fost un moment de fericire pentru noi - pana la urma am reusit sa facem lucrul bun. 

 

Urmeaza vizita la Castelul ducilor de Bretania - castel si muzeul de istorie al Nantes-ului. 

SBBrFxO.png

 

nHFt2gg.png

 

X6GL2Zs.png

 

In lateralul castelului exista un tobogan pe care kinderii se dau cu foarte mare galagie

0BMkU1t.png

 

JYVNMdG.png

 

Ni se aduce aminte ca aici s-a nascut Ana, ducesa de Bretania si regina consoarta(de 2 ori) a Frantei

N3v6tpQ.png

 

La interior, muzeul istoriei Nantes. 

 

Harta cetatii Nantes, cu tot cu castelul in care ne aflam (stanga jos)

oPvVGh6.png

 

wuZH9fB.png

 

QuozK7Q.png

 

P6hNUES.png

 

Placa de la pupa vasului nantez Tertre

XP7KMbm.png

 

Macheta velierului L'Atlantique - velier caracteristic epocii(a fost construit intre 1893 si 1897), masura 92 de metri, a avut 4306 metri patrati de vele, 

Dupa o lunga si fructuoasa cariera, a fost vandut in anul 1926 pentru a fi dezmembrat. 

 

2LXn9nO.png

 

ddQyAyg.png

 

Facem trecerea spre zona dedicate perioadei negre a comertului cu sclavi si vedem macheta unui vas folosit la transportul sclavilor - vasul Marie Seraphique

Putea transporta intre 300 si 350 de sclavi si, conform documentelor gasite, ar fi avut parte de 4 runde de transport intre anii 1769 si 1773 , fapt ce denota o activitate importanta a acestui vas 

qfhZFUQ.png

 

Catuse folosite pentru sclavi

Pm5zE9Z.png

 

Macheta unei plantatii de de zahar

EZEAvLq.png

 

dL6YvpT.png

 

Un orologiu care mi-a atrans atentia prin detaliile sale

Q2AHLBs.png

 

si o vedere de sus inspre curtea inerioara

2MQPoSR.png

 

Vas folosit pentru dragare canalelor raului

YHWGAhV.png

 

Ce a mai ramas dintr-un velier construit la Nantes - Saint-Luis 

fe9FXpz.png

 

un vas de razboi 

orUiBob.png

 

Evident, dam si peste o bicicleta

SFM9BOn.png

 

787LLGZ.png

 

si ne potolim foamea cu niscaiva biscuiti

AkXBgxN.png

 

Mesajul de mai jos o fi fost valabil in zilele lui, dar e 100% valabil si in zilele noastre

Q1cxu60.png

 

Ajungem si in zona dedicata celor doua razboaie mondiale. 

In primul rand chemarea la arme a primarului din Nantes, in anul 1914

2F1Cpos.png

 

Uniforma si valiza cu efecte

y6Q274t.png

 

Un fel de tricicleta actionata cu mana

7MrccWK.png

 

O alta uniforma

N4Qzc2i.png

 

si apoi ajungem la zona WW2

Sn3TYXY.png

 

la inceput de razboi, mandrii de victorie in orice limba

7aaKKTd.png

 

Si placutele in limba germana folosite dupa ocuparea Frantei

THdKYPw.png

 

Si ceva efecte apartinand germanilor care stationau in Nantes

J8NEyFc.png

 

Tinute si efecte ce au apratinut unor prizonieri francezi

L2FsPMX.png

 

Arme folosite de cei ce faceau parte din rezistenta franceza

7tGx8lv.png

 

Maresalul a zis! Maresalul a facut!

V00PWC7.png

 

Ceva mai tarziu parasim interiorul castelului si ne urcam pe metereze

nMWIn2f.png

 

u2vGXtA.png

 

Intr-una din cladirile castelului era si o expozitie denumita Vikings, care parea foarte interesanta. Intrarea la aceasta expozitie era acoperita de biletul nostru. 

Am avut o tentativa scurta de a o vizita - era o coada imensa, intrau doar cate 10 persoane la o tura si, cel mai nasol, grupurile organizate sareau peste linie. Asa ca sarim si noi, din pacate, peste vizita. 

 

Dupa ceva pauza langa biciclete, vreme in care ne dam seama ca unul din oamenii de securitate de la castel era roman, ne continuam vizita prin oras

 

Pozele de la castel le gasiti si aici 

 

~va urma~

 

  • Upvote 4
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 18, partea !!

 

Continuam raita prin oras si facem un popas si la Catedrala Sf Petru si Pavel

jm55E7E.png

 

DfWrCHI.png

 

Piata Sfantul Petru, din fata catedralei

QQKvHfm.png

 

Cam urla foamea in noi si ne tot invartim pe langa toate terasele si restaurantele din zona. Avem parte, din nou, de aceasta blestemata ora de masa a francezilor, cand nimeni nu vrea sa iti dea de mancare. Sa-i ia toti cu programul lor de lenesi :-D

 

Gasim pana la urma un mic fast-food cu mancare sanatoasa pe bune si vegetariana. 

Luam doua baghete cu de toate foarte bune si le ungem cu niste bere artizanala

3TCPLmI.png

 

Cea verde era buna tare, cea portocalie nu prea - prea acidulata pentru gusturile mele. Sau invers, nu mai stiu exact culorile :D

O privire asupra unei biserici pe care nu reusesc sa o identific pe harta

FHFSIC6.png

 

Charles de Gaulle incalzit de soare

C316buT.png

 

G1ZvlMJ.png

 

Fantana arteziana din Piata Regala(piata in care se tine an de an si targul de Craciun  la Nantes)

OyhO4QG.png

 

In centrul orasului Nantes Loara se imparte in doua brate mari - Bratul Madeleine, in nord si Bratul Pirmil spre sud  - formand intre aceste doua brate Insula Nantes, 

Ne indreptam si noi spre insula si traversam Bratul Madeleine pentru a ajunge acolo

KfWPKzd.png

 

Ajungem aproape de una din marile atractii ale orasului Nantes - Masinile insulei sau Machines de l'île

 

smwHNm4.png

 

Dam peste caruselul pentru copii

5x9A56l.png

 

veselie si galagie mare, copii, parinti si turisti deopotriva

Cei mici se dau in tot felul de masinarii care se misca, scot aburi, fum sau apa si fac felurite zgomote

4xli5qf.png

 

zc5koXk.png

 

60CsdEc.png

 

YnaeC8M.png

 

ryORBMv.png

 

 

Avem parte si de prezenta celebrului elefant

mBArX7Q.png

 

O minunatie de mecanica si hidraulica, din punctul meu de vedere. 

Propulsat de un motor diesel, foarte mare, amplasat in zona din spate. Elefantul se deplaseaza pe niste roti si picioarele sale se misca foarte aproape de sol dand impresia ca se deplaseaza folosind acele picioare. 

Scoate tot felul de sunete si arunca cu apa si vapori,  Vapori care sunt o binecuvantare pe caldura asta mare

X9oeZt2.png

 

pBARa7Q.png

 

XZNSo1J.png

 

KboBS9L.png

 

ExThu0s.png

 

YDfxNev.png

 

 

 

 

Continuam spre un alt carusel

hNyO1uP.png

aici gasim un semn mare si distractiv care ne anunta ca adultii sunt bineveniti(adaugam pe lista de to do)

 

Continuam plimbarea prin oras, cascam gura la toate cele si ne indreptam spre camping.

Ceva shopping la Carrefour Express 

"Dam foc" la bucatarie

WmD7TQf.png

 

si stingem focul cu niste "struguri reci la sticla"

H8d0Tfz.png

 

~va urma~

 

 

  • Upvote 2
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 19, Nantes

 

Trezirea de dimineta devreme, cum suntem obisnuiti - pe la 7.30 cafetiera umple campingul de arome placute

B68CF7W.png

 

Parcurgem la ralanti cei 10km pana in oras si ne oprim la coada imensa de la casa de bilete a Machines de l'île. 

eKQ68g4.png

 

Desi ne-am cam speriat merge destul de repede - multi sunt cei care cumpara bilete pentru plimbarile cu elefantul. Vedem pe un ecran mare cum se imputineaza cele 50 de locuri disponibile pentru fiecare plimbare a elefantului. 

(Daca imi aduc bine aminte acesta circula din ora in ora). 

De asemenea sunt multe grupuri la coada, asadar dispar cate 4-5 dintr-un foc, dupa ce achizitioneaza biletele. 

 

Ajungem in interiorul halelor de expozitie si cascam gura la toate masinarille pe care le gasim aici

xlxgav2.png

 

M4IyP3D.png

 

NoTrcoZ.png

 

Una din primele demonstratii - un pilot mic de statura este urcat intr-un avion. O poveste intreaga impacheteaza actiunea, impartasita cu haz de una din angajatele 

de aici. (din pacate pentru unii doar in franceza)

Nu va luati dupa viteza din video, e in slow motion filmat

 

CFh5UNo.png

 

O macheta a copacului de afara, copac in care urmeaza sa se deplaseze o parte din masinariile care ne sunt prezentate. 

FUIGi27.png

 

Y4g0fhl.png

 

vKpnhJw.png

 

WCLsQeb.png

 

 

TESa7fL.png

 

5Uco30g.png

 

6mJT8AY.png

 

Au loc tot felul de prezentari demonstrative la unele din masinarii. Prezentari insotite uneori de ceva povestioare hazlii

 

 

HxRKKUB.png

 

 

geUPS3w.png

 

u9qNnjM.png

 

 

 

Gasim si macheta initiala a elefantului care domina piata din fata expozitiei

3AH5ab0.png

 

Si, evident, ne cataram putin si in copac. 

du8Kx7H.png

 

7xjCj3D.png

Inca nu e populat de vietati mecnico-hidraulice dar urmeaza in urmatorii ani

 

2 ore sau ceva mai mult foarte interesante si placute. Recomand oricui ajunge in Nantes sau prin apropiere

 

Ziua 19, Nantes, partea !!

 

Parasim expozitia si casa elefantului pentru a ne "plimba" si noi putin in caruselul pentru adulti. 

Biletul permite 2 ture, la care poti alege ce masinarie doresti din cele 4-5 nivele(incepand de la vietati si masinarii sub-acvatice la subsol, pana la pasari si avioane la ultimul nivel)

Ne decidem foarte greu cu care vrem sa ne dam asa ca fac poze la o parte din ele, intre timp

 

XzM7exP.png

 

6Lv98iH.png

 

0eef8Mb.png

 

In asta "micu" nu avem voie acum, doar trece pe langa noi 

YQqe2q8.png

 

f72jBoS.png

 

FalHueS.png

 

o0fCI7Q.png

 

rHOL1Yn.png

 

Alegem doua masinarii, savuram plimbarea in timpul careia apasam toate butoanele si tragem de toate manetele care ne sunt la indemana.

La urcarea in masinarie unul din angajati vine sa se asigure ca ti-ai pus centurile de siguranta si iti povesteste, intr-o engleza foarte buna, ce poti sa faci acolo, ce manete sa tragi si ce anume o sa se intample. 

In timpul asteptarii dintre cele 2 ture dam, din nou, peste o familie de romani. E destul de hazliu sa vezi cum povestesc fara sa se gandeasca ca cineva din jurul lor poate intelege foarte bine ce zic. :-D

 

~va urma~

  • Upvote 1
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 19, Nantes, partea !!!

 

Ne plimbam pe marginea raului si ne face cu ochiul unul din obiectivele de pe lista noastra(cu care am luat contact la sosirea noastre dinspre Saint-Brevin-les-Pins de acum 2 zile)

v7FrNOI.png

 

Escortorul(de distrugatoare) Maillé-Brezé

Primul muzeu naval plutitor din Franta, deschis in anul 1991. Singura nava Franceza transformata in muzeu

Escortorul, bijuterie a Marinei Franceze, la vremea lui a facut parte din cele 18 escortoare, de tip Surcouf. construite in anul 1950. 

 

Caracteristici:

lungime - 132,65m

latime - 12,7m

linia de plutire - la 5,8 inaltime

greutate la incarcare maxima- 3.900 tone

echipaj - 277 marinari dintre care 17 ofiteri, 100 sub-ofiteri

motoare - 63000 cai putere 

viteza maxima - 33 noduri

raza  de actiune - 6600km

 

Suntem insotiti de un fost capitan care ne povesteste multe despre ce vedem, doar ca in limba franceza(urmatorul tur in engleza era prea tarziu)

Avem parte si de 2 romani. Sunt si singurii romanii intalniti in excursia noastra care m-au facut sa imi fie rusine, cu comportamentul lor. 

 

Barcile de salvare sunt la locul lor, vazute de pe scara care ne coboara de pe cheu

zWIp6xY.png

 

Tricolorul francez flutura maret pe catarg

RT7cVtN.png

 

7aQOyuF.png

 

"Intr-o zi motoarele s-au oprit, marinarii au debarcat, noi le pastram amintirea vie pastrand vie aceasta mostenire"

sau Pardon my French

DbLNxwa.png

 

Niscaiva instructiuni de folosire pentru cateva mecanisme de la bord

rqS0RcL.png

 

30fFNiK.png

 

Schema interna de transport a apei menajere(albastru) , apei de mare(negru), vaporilor de apa(rosu) si combustibilului)mov)

TjSpyB9.png

 

6YVrz8q.png

 

Ceasuri, multe ceasuri. tot felul de informatii despre sistemele sub presiune care ne inconjoara

Sd9ILdB.png

 

Unul din axele motoarelor

0aIepvw.png

 

O sectiune in teava prin care circula apa de mare folosita pentru propulsie

3SlX0rK.png

 

Cineva are intalnire in seara asta

9IjSOVp.png

 

Probabil cu nenica asta de isi face freza

MFnU0rN.png

 

Si macheta vasului

sTrz6AN.png

 

Sigur nu ne aflam in cursa Paris-Nice, la cum (nu) bate vantul

iR0fyIL.png

 

are cineva chef de niste torpile

IYLesP2.png

 

Matelotii sunt harnici si organizati

12UcMaN.png

 

Scos din functiune dar totusi impunatoare turela de pe punte

r8kmNCC.png

 

Sisteme de comunicatie moderna

z2nKRNh.png

 

Chiar langa cel mai destept telefon de ultima generatie

JVMJ9a4.png

 

Semne "rutiere" pentru nave

sjNooeG.png

 

Pe fiecare usa de la bord exista asa numitul "arlechin"

Kfax0ty.png

 

In functie de cele 6 situatii  in care se poate afla vasul si pozitia la bordul vasului fiecare usa trebuie sa fie intr-o anumita pozitie:

- deschisa

- inchisa cu acces restrictionat, cu obligatia de a o inchide dupa trece

- inchisa, cu interdictia de a trece pentru oricine

 

sdXpfkZ.png

 

Suna clopotelul

NfnVz1g.png

 

Cineva a avut parte de botezul marii la bordul acestui vas

BHQxTjX.png

 

Iar altcineva a castigat titlul in '78

l4KSQmk.png

 

In vreme ce altii se odihneau in hamac(au fugit cand ne-au vazut ca venim)

5zX9OAc.png

 

dar sigur nu era el 

xuwDEPb.png

 

Cei prinsi ca leneveau in hamac au dat de ....doctor

4RwYEtE.png

 

si si-au luat adio de la mancare si alte resurse de la butic

cLrhQ0F.png

 

Am adunat in acest album toate pozele facute la bordul escortorului

 

~va urma~

 

 

  • Upvote 3
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 20, Nantes - Beauvais

 

Ne trezim de dimineata, ca de obicei, dar nu e nicio graba in miscarile noastre. Uscam cortul sub soarele care incalzeste campingul, in timp ce savuram cafeaua si micul dejun, 

Dupa ce in primele zile ale excursiei am suferit din cauza lipsei buteliior de gaz pentru arzator, acum avem ceva in plus, nefolosite. 

Duc o butelie la receptie cu scopul de a fi donata unor alti viitori biciclisti vizitatori care ar duce lipsa de asa ceva. Doamna de la receptie imi multumeste frumos in numele lor. 

 

Pe la 11.30 toata trupa  e gata de plecare spre Nantes

yI2gPiq.png

 

Avem ceva timp la dispozitie si mai dam o raita pe stradutele orasului. 

O statuie interesanta  - Eloge Du Pas de Cote - care e dedicata, daca am inteles eu bine, administratiei locale datorita implicarii si interesului pe care il manifesta legat de cultura

dZzfEh8.png

 

Terminam plimbarea prin Nantes la gara

gVXDugv.png

 

4RsKobW.png

 

Incercam sa aflam niscaiva informatii despre locul de plecare al trenului - avem bilete cumparate cu ceva vreme inainte de a pleca din Sibiu pentru TGV, inclusiv locurile pentru bicicleta.

Nu reusesc sa gasesc informatii despre peronul de plecare - probabil iar aflam cu 10-15 minute inainte si o sa avem de alergat serios.

 

Stam pe bancile din fata garii. Cu vreo jumatate de ora inainte de ora de plecare, observ pe panou un TGV care pare sa vina spre Nantes si sa fie trenul cu care o sa plecam noi. 

Notez peronul in minute si ne deplasam spre acea zona. Avem ceva de parcurs, dar avem noroc de rampe de acces pentru biciclete.

Trecem de niste turnicheti pe care ii deschidem scanand codul de bare de pe biletul electronic, ne este verificat biletul si suntem indrumati spre primul vagon al trenului ce se afla deja pe peron. Mai avem 5 minute pana la plecare

MouFjKH.png

 

Urcam bicicletele, dam jos bagajele si la punem la locul lor

MzmNQF7.png

 

Sunt 4 locuri pe scaune care sunt folosibile doar cand nu sunt biciclete la bord. Ne aflam in primul vagon, intr-o portiune cu vreo 16 locuri. E racoare si bine

Dupa ce plecam ma uit cam lung la un fel de centura de langa usa. Incerc sa ma prind la ce foloseste si pana la urma imi pica fisa

ifGzKiE.png

 

Trenul ia rapid viteza, e prima oara cand calatoresc cu TGV-ul si incep sa ma joc cu aplicatia de GPS/Speed de pe telefon

O1IeY22.png

 

Viteza maxima atinsa a fost 300km/h. Si, in medie, aflat in plin fuleu a variat undeva intre 285-295

OAJ3FH9.png

 

Dupa ce imi revin din frenezia vitezei dau si peste panoul informativ, foarte bine documentat, care explica cum se asigura bicicletele la locul lor. Inclusiv centura care imi daduse mie ceva batai de cap

qQ36Qjn.png

 

Ajungem la Paris - gara Montparnasse - conform programului, pedalam pana la Gara de Nord(vreo 7 km). Din nou o placere sa pedalezi pe bulevardele mari, folosind mai tot timpul banda speciala de autobuze.

In Gara de Nord, verific aplicatia pe telefon si cumpar rapid bilete pentru trenul ce va pleca peste 10 minute spre Beauvais

9dp26G5.png

 

In tren, nu ne mai deranjam sa dam jos bagajele si nimeni nu se simte deranjat de asta. 

z5y2ZsD.png

 

Nici macar controlorul nu s-a deranjat sa vina sa ne verifice biletele.

In gara din Beauvais

V2nA932.png

 

Gazda de pe WarmShowers nu ne putea ajuta cu cazare la intoarcere asa ca avem rezervata cazare la Hotel VIktor - chiar in buricul targului.

Hotel care nu isi justifica banii la conditiile de cazare pe care le ofera. 

Dupa aproape 3 saptamani va fi prima noapte dormita din nou intr-un pat rea. Un sentiment ciudat. :-D

 

Aici primaria din piata aflata in fata hotelului 

XLHmehW.png

 

si un 360 care arata mult mai bine pe FB

kQIdWSy.png

 

Ajunsi la hotel, anuntam ca avem si biciclete cu noi. Supriza e destul de mare pentru ei. Ne spun ca nu au unde sa le tina, decat peste noapte le pot baga in restaurant, dar ca trebuie sa le scoatem afara dis de dimineata. 

Facem formalitatile de cazare si ne trantim direct la terasa hotelului

Consumam lichide si povestim povesti despre ce a fost si cum a fost

RCPAnAj.png

 

Conditiile de cazare nu se ridicau la inaltimea pretului, dar mancarea si berea au fost acolo unde trebuie. 

MXs3Ufq.png

 

Pe seara, bagam bicicletele la interior, lasam mare parte din bagaje pe un culoar inchis langa restaurant si incercam sa ne reobisnuim cu dormitul in pat

 

~va urma~

  • Upvote 3
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 21 Beauvais - Sibiu

 

Dupa amiaza precedenta am sunat la Decathlon Beauvais, sa intrebam de cutii. Ne spun sa trecem de dimineata, cand le vine camionul. 

Desi initial vorbisem cu cei de la hotel sa lasam bagajele peste zi la ei - avionul nostru e abia pe la ora 20 seara - hotaram de dimineata ca nu are sens sa ne complicam cu asta. 

Treziti de dimineata coboram la cafea si scoatem si bicicletele afara, sa nu incurcam lumea. Nu ne grabim dar nici nu lenevim prea mult

 

Pornim spre Decathlon - avem vreo 4km pana acolo. Ajungem putin inainte de ora de deschidere. Povestim cu un angajat si ne spune ca vor primi camionul cu marfa abia pe la ora 15, urmand sa descarce si abia apoi pot sa vada ce cutii au sa ne dea. 

Nu imi place deloc ideea si calculez variante alternative. Mai pedalam inca vreo 2 km, pana la un magazin de bricolaj. Incerc sa gasesc cea mai buna metoda de a impacheta bicicletele, gandidu-ma si la ceva carton pus pe langa folia cu care aveam de gand sa le impachetam. 

Nu sunt foarte multumit de optiuni si, inainte de a cumpara ceva, o pun pe Siri sa sune la un magazin de biciclete din oras, la care le dadusem ceva mail inainte sa plecam, Mail la care nu primisem niciun raspuns. 

Au raspuns sec sa venim sa luam ce cutie vrem ca au de toate. Pffff, daca sunam de la hotel, nu mai bateam atata drum pana aci. 

 

Luam niste folie pentru impachetat sacii de rafie cu gentile si pornim spre magazinul de biciclete(vreo 7-8 km inapoi in oras)

Ni se pun cutiile in brate si multumim frumos pentru ele. Sa vedem cum ajungem si la aeroport cu ele

YjwNkyN.png

 

Cam asa au ajuns impachetate - cam agabaritic, dar trebuie tinut cont ca erau cutii fullsize - bicicletele intrau intregi in ele

MuAdapo.png

 

Fac o poza si la statuile din vitrina magazinului

cfznanp.png

 

Dupa plecarea de la magazin, vazand drapelul de pe biciclete probabil, o doamna ne saluta si ne ureaza buna dimineata in romana.

Pornim spre aeroport, aflat la vreo 7km distanta de magazin. 

In drum spre aeroport dam de un magazin NOZ(magazin de destocaj, prezent si in Romania acum sub numele de WOW), important pentru Siri deoarece a lucrat o perioada pentru francezii care detin conceptul, asa ca facem o pauza sa il vizitam.  

Cumparam cateva nimicuri ieftine, o cutie de inghetata si ceva ciocoloata. 

 

Cat timp am stat acolo, las bicicletele in parcarea din fata, fara a le asigura in niciun fel

fA9XdLa.png

 

La urma urmei, cine naiba fura niste cutii de carton sau cine poate fugi cu toate bagajele alea :))))

Ajungem rapid in aeroport 

nyPgR9N.png

 

Avand toate bagajele dupa noi si cutiile de carton, am renuntat la ideea de a ne mai plimba prin oras. Astfel ca ajungem devreme la aeroport, pe la ora 12, si avem muuuulte ore de asteptat pana cand 

vom zbura spre Sibiu. 

EivKJWY.png

 

Pierdem vremea pe langa biciclete, stam cu ochii pe trupele de soldati care patruleaza prin aeroport inarmati pana in dinti. 

Initial se uita putin lung la noi si bagajele noastre, dar ne obisnuim rapid unii cu altii. 

 

E destul de cald asa ca inghetata de la NOZ merge perfect

4Xouw1k.png

 

Asteptarea e cam plictisitoare si enervanta dar nu avem de ales. 

Intram in vorba cu un roman, basarabean de peste Prut, povestim de unde venim si ce am facut. 

Ii scapa si o intrebare care ne pune serios pe rasete si zambete - e foarte curios cum caram de la o destinatie la alta, in fiecare zi, cutiile si cum dormim in ele. :))))) Il lamurim rapid care e scopul lor si de faptul 

ca avem cort in care dormim. 

 

Ceva mai tarziu, din cauza plictiselii, ne apucam de impachetat bicicletele. Din cauza ca nu avem la dispozitie un carucior pentru bagaje in acest aerport, desfasuram operatiunea de impachetare foarte aproape de usa de intrare in zona de check-in

Curiosii, soldatii in patrula si oamenii de securitate de la aeroport se uita cu priviri lungi la ciudatii aia doi si cutiile lor. 

Nu par sa inteleaga prea usor ce avem de gand. Sunt multe zboruri spre Romania din acest terminal, asa ca auzim multa vorba romaneasca. Unii intra in vorba si ne spun ca suntem nebuni, altii ne felicita, altii sunt doar curiosi ce am invartit prin Franta si cum naiba caram cutiile alea pe avion. 

 

Cutiile sunt foarte mari si permit sa introducem bicicletele intregi, fara a scoate nici macar o roata. 

LggfcuW.png

 

5DU81cn.png

 

astfel ca operatiunea de imapachetare dureaza relativ putin(nu ca nu am fi avut o gramada de timp la dispozitie)

 

Rmq3fL8.png

 

la1wiwB.png

 

Mai avem o butelie de gaz, pe jumatate plina(cea nefolosita am lasat-o la camping-ul din Nantes) si nu prea stiu ce sa fac cu ea. 

Nu am voie cu ea in bagaje dar nici nu as arunca-o intr-un cos de gunoi. Intru in vorba cu soldatii si le captez rapid atentia cand le zic de o butelie de gaz sub presiune. Nu au in shchimb nicio idee despre cum as putea scapa de ea. 

Trei oameni de la controlul de securitate isi beau cafeaua pe langa noi si ii intreb pe ei - imi zic sa le dau lor ce am de aruncat si se rezolva. Predau butelia inceputa si un WD40 pe care il cumparasem din Franta. 

 

Odata rezolvata problema recipientelor periculoase, rezolvam destul de repede si impachetarea gentilor

ZlBIuYi.png

 

Observasem ca soldatii se activeaza imediat cand dau de un bagaj nesupravegheat, chiar daca e al tau si  te afli la doar 2 metri de el. 

Nu stim cum sa procedam cu cutiile - unul din baietii de la securitate ne ajuta bucuros, stand de sase langa bagajele de afara. 

Eu le car si o las pe Siri langa cele pe care le-am cartat deja in terminal. 

 

htRNCSD.png

 

Urmeaza alta asteptare lunga. Romanca care supervizeaza zona de check-in imi recomandase sa nu inchid cutiile pana nu le verifica cineva de la WizzAir. Zis si facut.

Cand ne vine vremea de check-in, le car cumva printre zecile de oameni pana la ghiseu. Tipa de acolo isi pune mainile in cap si se pierde - habar nu are ce trebuie sa faca cu astfel de bagaje cu echipament sportiv. 

Se dumireste rapid, face un proces verbal de predare-primire, verifica cutiile si cum au fost ambalate bicicletele si ne DA OK-ul SA INCHIDEM CUTIILE. O intreb de doua ori daca chiar pot sa le inchid si apoi sigilez cutiile cu scotch si niste ata ceva mai groasa. 

Arunc cutter-ul prin gaurile de transport, intr-una din cutii. 

 

De la ghiseu ne zice ca mergem la bagaje agabaritice. Aici, in loc sa le puna pe banda de scanare, apar 2 tipi de la securitate(unul din ei a fost tot timpul langa noi cand impachetam, savurand cafeaua si tigarile). 

Imi fac semn sa bag cutiile intr-o camera mica, prin usa careia tocmai iesise. Fac asta si dau sa plec si imi zice, in franceza, ca nu am voie sa plec. Trebuie SA LE DESFAC, sa vada ce am la inerior. In plus, nu am voie decat eu sa intru - o singura persoana. 

Poftim nebunie! Taie funia si scotch-ul mult cu care am inchis cutiile cand nu ai niciun cutit la indemana. Le cer lor, nici vorba de asa ceva. 

Iau cheile de la casa si tai cu una dintre ele - nu foarte usor dar nici prea greu. 

Scaneaza cadrul primei biciclete si pune "cartonul" ala intr-o punga. Dau sa desfac a doua cutie si tipul de la securitate, care a cascat ochii cat m-am chinuit cu prima cutie, ma opreste. Se intinde spre fundul primei cutii si imi scoate cutter-ul de acolo. 

Pana la urma a scanat si cadrul la a doua bicicleta. unul din cei doi pleaca cu pungile cu "probe" si suna dupa vreo 10 minute ca totul e in regula. 

 

Tipul cu cutter-ul ma ajuta sa sigilez la loc cutiile. Nu mai e rost sa pun si funia prea bine, asa ca ma folosesc doar de scotch. 

In tot timpul cat am desfacut si resigilat cutiile am avut numai vorbe de duh la gura, in romana, si cu voce tare. Nu stiu ce au inteles cei doi dar se vedea pe fata lor ca inteleg ca ii injur de mama focului. 

 

In fine, totul bine pana la urma, am scapat de bagajele mari. 

Vine vremea sa ne urcam in avion si suntem dusi in sala de imbarcare. Aici, surpriza, cel putin o ora de intarziere, fara ca cineva sa ne spuna ceva despre asta. 

E putin frustrant(ziua toata petrecuta fara un scop anume si invartindu-ne pe langa bagaje ne-a obosit mai mult decat 150km de pedalat) dar nu prea ai ce face. 

 

zuG1V3o.png

 

Ajungem cu bine la Sibiu. Scoatem bagajele pe carucioare pana in parcarea aeroportului unde ne astepa tipul care ne transportase cu masina si la plecare. 

Ne cerem scuze ca am intarziat si l-am facut sa astepte(in loc de ora 12-01 am ajuns pe la 2 noaptea). 

Ajungem si acasa, tipul ma ajuta sa bag bag bagajele in pivnita. 

 

P>S> 

Dupa ce mi-am batut capul sa las la camping o butelie de gaz noua si am atras atentia soldatilor din aeroport asupra noastra(posibili teroristi :))) )  - ceva zile mai tarziu, cand am scos totul din gentile de portbagaj aveam sa gasesc, la fundul uneia dintre ele, o butelie de gaz nou nouta, nefolosita.  Ce bine ca ne-am agitat atat de mult. 

 

Cu bune cu rele cam asta a fost tura noastra prin Franta, pe valea Loarei. 

O tura reusita, din punctul nostru de vedere, in care am vazut foarte multe locuri, am vizitat nenumarate castele, am mai invatat ceva istorie, am aflat cum se produce sarea de mare si am pedalat pe Passage du Gois. 

Am intalnit, de asemenea, oameni buni, romani, francezi, olandezi, deopotriva care ne-au ajutat atunci cand am avut nevoie. 

Evident, ca de obicei, putea fi mult mai bine dar daca totul iese perfect atunci nu prea are farmec. 

 

Daca aveti ceva intrebari, o sa incerc sa va raspund cat si cum se poate. 

 

Piesa-i gata, trag oblonul, hei, ce ploaie e afara, Daca v-au placut bufonii, mai poftiti si-n alta seara!

 

  • Upvote 3
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

@EyesOnly

Felicitari pentru tura, atat tie cat si doamnei tale si multumesc pentru disponibilitate.

 

Te rog, poti sa ne dai niste detalii despre ciocanul pentru batut cuie de cort?

 

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 23 minute, gibonu said:

Felicitari pentru tura, atat tie cat si doamnei tale si multumesc pentru disponibilitate.

 

Multumim de aprecieri!

 

în urmă cu 23 minute, gibonu said:

Te rog, poti sa ne dai niste detalii despre ciocanul pentru batut cuie de cort?

 

E exact asta de aici https://www.decathlon.ro/ciocan-cuie-cort-id_8358212.html

Costa 23 de lei, areo 300g si, dupa 2 ani in care l-am folosit, il consider super util si necesar pe langa cort 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.