Vacanță la Roma

[Traveller 5,054]

 

 

Nu, nu e vorba despre binecunoscutul film din 1953, cu Audrey Hepburn și Gregory Peck în rolurile principale, ci doar despre o vacanță de 5 zile pe care am petrecut-o cu familia luna trecută, pe malurile Tibrului.

Ocazia (sau pretextul) excursiei constă în cei 12 ani pe care i-a împlinit copilul nostru. O să redau în cele ce urmează cele mai importante aspecte ale plimbării, mai mult sub forma unui foto-reportaj. Nu insist asupra tuturor detaliilor, pentru că Roma nu mai are nevoie de nici o prezentare din punct de vedere istoric, poate cel mult din punct de vedere al aspectelor practice ale turistului de secol XXI.

 

Am zburat cu Ryanair dus-întors, până la (și de la) aeroportul Ciampino. Au fost zboruri fără probleme, alături de mulți conaționali, în principiu civilizați. Am ales Ryanair pentru că avea orarul dorit de noi (planul nostru ideal de vacanță a ajuns să fie: plecare ziua 1 dimineața, dixtracție zilele 2-3-4 și întoarcere ziua 5 către seară, ca să mai prindem cîteva de făcut și în ultima zi).

 

De la aeroport am ajuns la gara Termini cu autocarul Terravision, bilete cumpărate online, în avans. Taxiul ar fi fost undeva în 40-55 Euro, dar am decis că nu avea rost, noi având o cantitate minimală de bagaje (o bucată de căciulă, adică un rucsac eu și Mircea, un troller compact consoarta).

De la Termini am luat metroul 6 stații până la Ottaviano, iar de acolo am mai mers 10 minute pe jos până la apartamentul rezervat la Dimora dei Sogni al Vaticano. E o afacere de familie, 3 camere închiriate în regim hotelier (Ametista, Perla, Zaffiro). Noi am primit-o pe ultima și am fost foarte mulțumiți. Cu gazda am comunicat într-un amestec de italiană și engleză. Ea nu prea pricepea engleză, dar am trecut peste, că era simpatică , o Sofia Loren la 60 de ani, iar în rest a fost totul foarte bine.

 

Așadar - Ziua 1:

 

Odată așezați ”la casa noastră”... nu ne-am făcut comozi decât pentru scurtă vreme, cât să stabilim mici chestii organizare cu gazda și să bem o cafea Lavazza împreună. După care ea s-a dus acasă la ea, iar noi am apucat-o la pas prin oraș.

Desenasem acasă niște trasee orientative. Navigarea am făcut-o cu hărțile offline ale Maps.me.

 

La nici 100 de metri de vremelnica noastră casă, ne-am oprit să luăm prînzul, la restaurantul Pisica și Strugurii.

 

Un simbol parcat la rigolă.

 

Piața San Pietro, îm pregătire pentru slujbele Paștelui Catolic (21 aprilie), cu accesul interzis.

 

Intrarea pe podul Vittorio Emmanuele II

 

Castelul Sant'Angelo și podul omonim, văzut de pe malul stâng al Tibrului

 

Vaporaș pe Tibru, cu pista de biciclete aferentă.

 

Pentru vizitele diverselor obiective nu ne pregătisem în nici un fel. Nu am luat nici un card de reducere sau de ”sărit coada”. Am vrut mai ales să ne plimbăm în Roma (bine, nu luasem în calcul Paștele Catolic atunci când am făcut rezervările, dar oricum n-am fi dat înapoi). Totuși Castelul era tentant și coada nu era de speriat, așa că după vreun sfert de oră de așteptare deja pusesem mâna pe bilete și urcam scările spre interior.

 

O panoramă spre nord, care prinde și curtea interioară, devenită loc de joacă și de  picnic.

 

Și una către sud, unde se observă mausoleul Vittoriano și vechiul cartier Trastevere.

 

Cameră pentru tunari

 

Statuie în curte interioară (nu mai știu cine este nici titularul, nici autorul).

 

Urcînd spre terasă, trecem prin loggia de lângă bibliotecă

 

Tavanul bibliotecii

 

Pe terasa superioară. Privire spre Vatican și Tibru

 

Curtea interioară, de unde veneam, și un domn înaripat care era obișnuit cu bipezii neînaripați, încât stătea nestingherit la poze.

 

Îngerul de pe vîrful castelului:

 

Accesul pe terasă se face printr-o scară îngustă.

 

O parte din terasa inferioară este transformată în cafenea, unde am și stat la o înghețată.

 

Înghțata de lâmâie este adusă chiar într-o jumătate de lămâie.

 

Am coborât, am mai căscat gura la suvenirurile vândute de (aproape exclusiv) vînzătorii ambulanți indienti, pe Lungotevere (”splaiul” lor, cum ar veni).

Înalta Curte de Casașie și Justiție a Italiei.

 

De aici am ne-am întors acasă, având în plan să ne reîntoarcem la Vatican, ca să asistăm la slujba de Paște a Papei.

https://www.strava.com/activities/2317457728

-va urma-

 

[Traveller 5,054]

Ziua 1, continuare.

pe la orele 21 am luat-o la pas către piața San Pietro.

Am trecut de filtrele de la intrare, oarecum asemănătoare cu cele de la aeroport.

Era ceva lume, dar toți ședeau ordonat, în liniște.

Înăuntru avea loc slujba de seară, proiectată în piață pe un ecran mare.

 

 

 

Am stat vreo oră și ceva, până cînd s-a terminat. La final, un ritual cu care evident, nu eram obișnuiți: lumea și strâns mâinile. Am strâns și noi câte mâini am putut, după care ne-am retras, asemenea tuturor, în liniște. Trebuie să recunosc că întreaga procesiune a avut mare impact civilizațional asupră-mi.

 

 

 

 

[Invitat special 291]

în urmă cu 23 ore, Traveller said:

Ocazia (sau pretextul) excursiei constă în cei 12 ani pe care i-a împlinit copilul nostru.

 

Eu cand am implinit 12 ani m-au dus ai mei la Herculane.

[Traveller 5,054]

Pe mine nicăieri, că a doua zi începea școala.

 

 

[BodoC 1,527]

7 hours ago, Invitat special said:

 

Eu cand am implinit 12 ani m-au dus ai mei la Herculane.

Măcar ai prins stațiunea

 

 

[Traveller 5,054]

Ziua 2

 

Am luat micul dejun la o terasă din apropierea stației de metrou Ottaviano, după care am și luat metroul pînă în Piazza del Popolo.

 

Am mers pe magistrala A, cu bilet simplu de 1.5 Euro.

Privire din piață în lungul Via del Corso, capăt încadrat de bisericile Santa Maria di Montesanto (stînga) și Santa Maria dei Miracoli (dreapta).

 

Interiorul celei de a doua:

 

Din piață ne-am îndreptat spre grădinile Borghese. Fântîna zeiței Roma și, deasupra ei, terasa Pincio (punct de belvedere).

 

Piața del Popolo, văzută de la nivelul terasei:

 

Orologiul cu apă din grădinile Borghese

 

 

Templul lui Asclepios, de pe malul lacului, pe care ne-am și plimbat cu barca.

 

Am ieșit din grădină, traversând prin stația de metrou Spagna, și ne-am îndreptat spre Fontana di Trevi.

Pînă să ajungem acolo, ne-am oprit la biserica Trinita dei Monti.

 

 

 

De pe treptele din fața bisericii ne-am îndreptat spre una din terase, ca să luăm prânzul:

 

Scările Spaniole, care coboară de la biserică până în Piazza Spagna.

 

Biserica și Obeliscul Sallustiano, văzute de jos, din piață.

 

Piațeta Fontana di Trevi gemea de lume. Ne-am strecurat la marginea fântânii și am stat nițel.

 

 

 

Artist stradal care picta cu spray tip grafitti, 10 Euro tabloul.

 

Am ajuns și la Panteon:

 

Domul și fereastra lui circulară (oculus). 43 de metri măsoară atât înălțimea pînă la oculus, cât și diametru bazei domului.

 

 

 

 

Monument de pe o stradă pietonală, dedicat aviatorilor.

 

În imediata apropiere a pieței Pantheonului se află piața Sant Ignazio. Am intrat și în biserica omonimă.

Fiind duminică după-amiază, am avut ocazia să asistăm la o mesa catolica, liturghia, cum ar veni.

Dacă tot eram un pic obosiți de atâta umblat, am șezut și noi pe băncile de lemn și am ascultat (și citit pe foile împărțite tuturor). În dimineața respectivă avusese loc și seria de atentate cu bombă din Sri Lanka, lucru cu care preotul și-a început predica.

 

 

 

 

Au fost niște momente interesante de relaxare, de pace, venite pe neașteptate, de care ne-am bucurat.

 

Am ieșit din biserică și am luat-o pe via del Corso, înapoi către piața del Popolo și a ei stație de metrou.

Să treci pe la Roma și să nu te bucuri de o înghețată... ar fi păcat!

 

Unul dintre leii care flanchează obeliscul central din piață.

 

Seara am încheiat-o cu o bere de la un butic de pe lîngă casă (toate magazinele erau deschise pe tot parcursul zilei, chiar dacă era ziua de Paști).

Peroni (cea făcută la Roma) e o bere bunicică, oricum mai bună decît surata ei făcută la București, care e un fel de Bucegi cu altă etichetă.

 

Berea nu e punctul forte al italienilor, dar am căutat și am gustat vreo 2 care meritau toată atenția.

Una este Menabrea, la restaurantul din ziua precedentă. E un lager de 8% cu aromă discretă, care din păcate nu cred că este importat în România.

 

Traseul de azi: https://www.strava.com/activities/2317586276

 

[Traveller 5,054]

Ziua 3:

 

Sub un cer plumburiu, am luat metroul până la Termini, de unde am ajuns la picior pînă la bazilica Santa Maria Maggiore.

Cunoscută și sub numele Santa Maria della Neve („Sf. Maria a Zăpezii”), ea este una din cele patru bazilici papale din Roma, monument istoric din secolul al cincilea (432-440), edificiu înscris pe lista UNESCO a patrimoniului mondial.

Am stat la coadă vreun sfert de oră ca să trecem de filtrul de tip aeroport.

 

 

 

 

Altar lateral, în care avea loc slujba de dimineață.

 

Statuia Papei Pius al IX-lea, într-o firidă centrală coborâtă față de podea.

 

 

Pe partea opusă, în altarul contralateral:

 

 

Spre ieșirea din navă.

 

 

 

-va urma-

[dan tm 16]

On 16.05.2019 at 10:35, Invitat special said:

 

Eu cand am implinit 12 ani m-au dus ai mei la Herculane.

 

Pai pune si tu reportajul.

[Traveller 5,054]

Mergând pe Via delle Terme di Traiano, am ajuns în apropierea Colloseumului chiar când începea să picure.

 

Ne-am adăpostit sub umbrelele terasei Cafe Martini, unde am rămas pînă s-a mai domolit.

 

Chiar lîngă Coloseum se găsește Arcul lui Constantin, cel mai nou dintre cele trei arcuri imperiale din Roma care au mai supraviețuit trecerii timpului - celelalte două sunt Arcul lui Titus și Arcul lui Septimius Severus. Arcul lui Constantin, înalt de 21 de metri este foarte bogat decorat și s-a păstrat într-o condiție excelentă.

 

Între timp am găsit și un grup ghidat, pentru vizitarea Colloseumului în interior. Ghidul vorbea o engleză cu accent britanic pătrunzător și se numea... Radu.

 

 

Intrare în arenă, prin poarta gladiatorilor.

 

 

 

 

Toți îl știm de Colloseum, el de fapt se numește Amphiteatrum Flavium.

Este probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Colosseumul era cea mai mare construcție a vremurilor sale și astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat in Italia. Colosseumul este situat la est de Forumul Roman. Construcția a început sub conducerea împăratului Vespasian în anul 72 e.n. și a fost finalizată în anul 80 e.n., sub conducerea succesorului și moștenitorului său Titus. Alte modificări au fost făcute în timpul domniei lui Domitian (81-96). Acești trei împărați sunt parte a dinastiei Flaviene, iar amfiteatrul a fost numit în limba latină pentru asocierea cu numele de familie (Flavius). (sursa: wikipedia).

 

 

Vizita în Forumul Roman din apropiere s-a făcut sub o ploaie mocănească, persistentă.

 

 

Avea să fie singura zi ploioasă. astfel încât a doua zi dimineață reveneam la ”program normal”.

 

-va urma-