Sign in to follow this  
freetools

Spite sapim situatie ciudata

Recommended Posts

Acum 1 an am facut pe comanda un set de roti cu sapim laser pe fata si spate d-light

 

Din cauza faptului ca pe spate mi-au pus aceiasi lungime pe ambele parti  si ca erau mai scurte l-am schimbat pe o parte

 

Azi neavand ce face m-am jucat cu un magnet, si ce sa vezi primele spite nu par de otel, nu se prinde deloc magnetul de ele

 

 

Or fi fake?

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Or fi din aluminiu? :P

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu-s toate din aluminiu?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Anumite aliaje de otel inoxidabil nu sunt magnetizabile, deci e foarte posibil ca noile spite sa fie dintr-un astfel de aliaj. Ce e ciudat in schimb e ca spitele noi sunt facute din alt aliaj decat cele vechi. E posibil sa se fi incurcat si sa fi pus alt model de spite Sapim in loc de D-Light?

Share this post


Link to post
Share on other sites

M-am uitat la ele atent

Sunt d-light dupa forma si logo

 

Cele cumparate de la maros nu sunt magnetice, cele cumparate de pe playbike sunt

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Singura explicatie, atunci, ar fi ca sunt din generatii diferite si ca au modificat putin aliajul de otel de la o generatie la alta. In general aliajele de otel inoxidabil au in ele cantitati semnificativ mai mari de crom si nichel, care de la un punct incolo fac aliajul sa nu mai fie magnetizabil (sau sa fie foarte slab magnetizabil).

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am D-Light luate in 2018 de pe B24.
Nu se lipesc de magnet.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

mai degraba ti-ai face griji asupra uniformitatii tensiunii in spite - un mester bun trebe sa nimereasca toleranta foarte mica concomitent: abatere mica radiala, nu doar laterala cu o uniformitate de +/-5% in tensiune pe flanse mai ales daca lucreaza cu o janta noua, care inca nu a fost premuncita.

 

degeaba ai spite sapim d-light pe bune daca lucrarea e de 2 lei.

 

s-ar parea ca niplurile sunt colorate si deci nu prea rezistente (aluminiu). doar cu nipluri brass poti sa faci o lucrare buna (adica sa ajungi la 150kgf la un numar mic de spite) si care sa si dureze.

cu o janta noua, mai ales daca e capsata, se poate ajunge la +/- 0.05mm radial si lateral, +/-5% variatie in tensiune.

 

eu am reusit sa ma apropii de cifrele de mai sus cu o janta de 36 gauri ajungand la tensiuni si mai mari decat ai banui; am fost nevoit sa vanez o tensiune foarte ridicata pentru ca spitele de pe roata (nu le-am ales, m-am pricopsit cu ceva SH, mucificata janta, deformata destul de nasol) sunt de 2.3-2mm (Alpine) toate, atat DS cat si NDS si mai sunt si scurte ca butucul are 128mm pe flansa (~250mm spite la janta de 29er). in momentul socurilor ce altfel ar descentra roata spitele sa nu ajunga la tensiune aproape de zero. eu mai am si porcul de motor in butuc si bateria pe portbagaj.

 

d-light (alea pe DS) rezista la vreo 260kgf (nu stiu exact cat de ecruisat e inoxul din spitele astea Sapim, am luat 1200MPa orientativ, posibil sa fie chiar mai ridicata rezistenta maxima). ma indoiesc ca mesterul a ajuns la 170kgf cu ele cat sa ai 66% din rezistenta lor maxima si deci in pericol sa crape spitele daca ar fi fake.

pe de alta parte nu stiu ce rezistenta o avea janta aia remerx si cat de bine se preteaza la operatia de ecruisare facuta de mester - cold working, strain hardening in engleza sunt termeni pe care ii poti gugalui.

 

spitele crapa nu daca e tensiunea foarte ridicata ci daca e prea joasa, mai ales daca variatia in tensiune e anapoda. D-light ar trebui sa reziste lejer la tensiuni mai mari de 200kgf dar nu vor putea rezista la 80kgf daca lovesc frecvent la revenire sau daca a ramas stres rezidual - se numesc in mod generic "stress relieving" tehnicile de a deforma plastic materialul solicitandu-l aditional asa incat in portiunile unde este aproape de deformarea plastica sa se formateze ca dupa aceea sa ramana la un stres inferior si uniformizat.

 

cu spite subtiri e ceva mai greu (migala) sa ajungi la rezultatul dorit pt ca se torsioneaza mai usor dar merita efortul.

insa nu ai meseriasi care sa faca o treaba buna. f. putini sunt sa stie tot ce trebe sa faca. clientul cumpara spite negre, nipluri colorate, imaginea... conteaza, nu?

 

o roata rezistenta buna trebe sa aiba deci o anumita tensiune in spite (adica nu joasa) SI uniforma, nipluri brass, incat eventual portiunile din janta unde e stres tensional, in jurul niplurilor, (janta fiind precomprimata, avand stres compresiv in restul acelor portiuni) trebe neaparat sa fie pastrate cat mai putin spalate dupa ce ai tratat anticoroziv pe interior janta. nu spun de locul de la fondul de janta in afara ci spun de la fondul de janta spre inauntru. de-asta e recomandabil sa pui macar o data pe an ceva pe la nipluri, mai ales daca sunt din aluminiu, si sa intre acel ceva si putin in gaurile jantei. preventiv.

 

citeste despre urmatoarele:

stress corrosion (valabil mai ales pentru aluminiu care va fisura si nu prea stie poporul cauzele, da vina pe tensiune ridicata in spite).

fatigue strength.

bineinteles ca trebe avut grija la sare si alte substante corozive si totodata sa nu fie tinuta in umezeala jucaria.

 

nu neaparat ca ar fi fix aliajul 6063-T4 ce ai tu acolo, iti dau exemplificativ urmatoarele date:

 

metals-06-00160-g002.png

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

cautat si gasit:

"Any process which can change the crystal structure of stainless steel can cause austenite to be converted to the ferromagnetic martensite or ferrite forms of iron. These processes include cold working and welding. It is also possible for austenite to spontaneously convert to martensite at low temperatures."

https://www.greenwoodmagnetics.com/resource/what-is-the-difference-between-304-and-316-stainless-steel/

 

... slightly offtopic

spitele mele DT Alpine pe care le-am muncit in draci aducandu-le pe alea DS cam la 190kgf temporar de am indreptat janta care si aia a fost premuncita dar nu din spite ci din socuri de catre persoane cu mai putina intelegere in ce priveste modul in care le poti busi si/sau repara... aceste Alpine sunt usor magnetice, nu foarte mult dar sesizabil;

 

iar spitele rotii pe fata - care sunt si alea toate de acelasi fel, 2mm (~DT Champion adica, alea eftine/standard) alese pe aceeasi marime si pe DS si pe NDS de catre acelasi proiectant - sunt mai putin magnetice. pe alea nu am avut inca chef/timp/motiv sa le muncesc in acelasi hal. nush la cat am ridicat momentan tensiunea pe roata fata, stiu doar ca la final a ramas la ~140kgf pe drive side cu anvelopa la 2.6 bar.

 

posibil ca DT Alpine sa fie sesizabil magnetice inca din fabrica unde le ecruiseaza in draci ca sa ajunga la o rezistenta foarte ridicata. ecruisare pe care un meserias nu prea poate sa o faca spitelor pentru ca e cam greu sa faci o ecruisare corecta adica prin compresie spitelor pe lungimea lor, nu?... bine ca am invatat in acesti ani un cuvant in romana (care vine si ala din franceza) ca sa nu folosesc doar strain hardening si cold working si sa ma lovesc de pruteni.

 

repet... e mai putin relevant daca spitele sunt usor magnetice sau nu. scopul tehnicilor de stress relieving este in primul rand de a indrepta/formata/inzdraveni janta, niplurile, flansele butucului, mai putin de a afecta spitele, poate doar in coturile unde se prind ele in butuc. 

 

atentie cu tensiunea medie prea ridicata la roti cu multe spite. printre altele un posibil efect mai putin dorit este acela de a fi slabita fixarea rulmentior in butuc etc. poa sa migreze rulmentii. sunt butuci si butuci. mai poa sa plesneasca si flansele in timp, depinde de butuci.

 

o mai spun o data ca nu e chiar neimportant... cei care au roti cu spite putine (mai ales in acest caz adica) trebe sa se asigure ca au nu numai un nivel potrivit al tensiunii (e.g. aksium parca au 160kgf pe DS) si o buna uniformitate dar si sa nu lipseasca aditivii anticorozivi pe suprafetele materialului aflat in tensiune si nu in compresie (flanse, de la capse spre exteriorul jantei). daca spalati in baltoci rotile macar baltocile sa fie de apa dulce, nu sarata ca daca se usuca apa dupa fiecare stropire atunci concentratia va fi cum va fi... iar daca treptat pleaca grasimile reintroduceti ceva substante anticorozive ca poa sa fisureze janta si la tensiunile spitelor in parametrii scrisi la carte (adica max 120kgf cu +/- 20% abatere ceea ce e enorm, abaterea zic). uleiul de in (ajuns sa sicatizeze eventual) e un leac babesc mai stravechi, functioneaza atat ca anticoroziv cat si ca lubrifiant initial si eventual ca pasta adeziva (mai putin important) cat sa ingreuneze desfiletarea niplurilor la socuri moderate, sub pragul deformarii plastice a jantei.

 

mai arunc un pont: vedeti ca parafina desi este excelenta pentru butil, cauciuce (necesara chiar pentru a nu a face crapaturi de la ozon), janta etc (formeaza pelicula anticoroziva)... e biodegradabila si deci nu rezista in timp la nesfarsit, sunt unele bacterii care o papa. o trebui gasit ceva de pus la pachet sa le faca mai timide pe aceste bacterii deci... poate niste leacuri babesti.

 

nu cumva sa puneti talc care este si el anticoroziv si mai si imbunatateste aderenta, rolling resistance prin faptul ca se comporta camera ca si cum ar fi mai subtire... usureaza montarea si demontarea anvelopei. de ce sa pui talc, e leac babesc, las' ca merge si asa! te pomenesti ca mai inhalezi ceva talc si nu e tocmai sanatos, mai sanatos e sa ai rotile mucificabile la 120kgf si nu mai mult pt ca asa scrie la carte.

 

morala pe ziua de azi... renunta! improvizatiile sunt catastrofale! mai bine du-te si da banii la bike shop ca daca iti face meseriasul o catastrofa macar stii ca nu ai facut-o tu si ai constiinta curata ca nu ti-ai facut singur cu mana ta vreun necaz.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 3 ore, MLADEN said:

1j9mml.jpg

 

si tipa asta de mai sus are probleme cu magnetii.

prea multa ecruisare strica.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Te pierzi in detalii. Ii vorba de roti de bicicleta, nu de "rocket science".

 

Dar nah, daca chiar iti place teoria, zi-mi te rog, care-i rezistenta la rupere a niplurilor de haluminiu, la cele de alama, si respectiv rezistenta la rupere a unui niplu de aluminiu la care spita este infiletata pe intreaga lui lungime.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Sign in to follow this