Sign in to follow this  

Recommended Posts

Salut.

Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. Am de spitat doua roti noi pentru MTB, 26". Puteti recomanda un meserias/ bikeshop care sa faca treaba buna, eventual cu care ati avut experiente placute? Ma intereseaza sa fie si atent cu piesele (fara zgarieturi).

Mersi frumos.

Share this post


Link to post
Share on other sites

un sfat prietenesc: ia-ti o cheie de spite, cauta sa ai spite subtiri pe partea opusa salatei de pinioane sau discului de frana fata. daca vrei o treaba buna care sa nu coste o avere trebe sa o faci singur.

daca nu stii sa o faci singur atunci te vor tepui intr-un fel sau altul cutare sau cutare. ori cu treaba facuta eftin si prost, ori facuta scump si mediocru.

daca ai creier si motivatie atunci poti sa inveti.

mai e si varianta sa platesti "firma". meseriasii - si buni si nebuni - sunt scosi de pe piata de catre firme care vinde publicului imagine si calitate (mediocra) garantata la roti de mai multe sute de euroi.

cu timpul DT swiss a exploatat aceasta lipsa de educatie ajungand sa vanda nu doar spite, butuci, jante, nipluri cat si roti cu totul dar la care e chin mare sa repari ce a facut prost din fabrica executantul la norma - nu mai sunt spite normale ci direct pull etc.

 

un meserias bun nu poate fi evaluat intre clienti (greu sa isi castige reputatie) pentru ca clientii nu sunt obiectivi in ce priveste rezultatele obtinute in timp nu foarte scurt cu rotile facute bine bine iar daca unuia ii plesneste roata dupa cativa ani va da vina pe tensiunea prea mare in spite, nu pe lipsa lui de educatie si pe ambitia lui de a avea roti fff usoare cu spite cat mai putine si la care nici nu a inspectat daca cu timpul tensiunea a ajuns sa varieze la mult mai mult de un semiton diferenta (adica 1.059^2=~12% spoke tension variance, 12 semitonuri inseamna dublarea frecventei iar tensiunea e proportionala cu frecventa la patrat).

 

mai ales clientii perpetueaza tot felul de dogme tampite. se vand povestile iar povestile de cele mai multe ori sunt exagerate. iar meseria nu se invata ci se fura. ajunge omul cu drepturile ingradite pt ca hotia a ajuns sa fie un sport international. negutatoria e tiganeala si aproape tot omul se bucura ca l-a prostit pe un altul ca sa isi faca dupa aia nume de bonom ca doneaza pentru ONG-uri etc.

 

montarea spitelor e o treaba usoara dar daca clientul nu stie nimic atunci nici meseriasii nu sunt motivati (presupunand ca ar sti despre ce e vorba) sa stea sa puna substante in janta, in nipluri. asta pt a preveni corodarea in janta iar in nipluri si pentru a usura frecarea. chestiile astea nu sunt nici foarte ieftine si nici nu se fac intr-o secunda.

 

clientul nu stie nici ca centratul radial si uniformitatea tensiunii in spite ar avea asa mare importanta in durabilitatea rotii.

 

clientul nu stie nici ca janta nu o sa vina din fabrica centrata absolut perfect fara spite asa ca ar urma ca meseriasul sa munceasca ceva timp sa o indrepte iar munca asta cere atat calificare cat si durata in timp. daca nu a fost facuta bine de la inceput atunci sansele sa fie facuta treaba mai tarziu e mai mici iar treaba e mai grea, nu numai ca e mai multe deformari dar e si janta mai muncita, mai incapatanata sa fie indreptata plastic pt ca a pierdut ductilitate, chiar daca in acele locuri numite flat spots, low spots, a devenit mai rezistenta - cold working, strain hardening.

 

du-te si da 30-50 lei sa iti faca cineva roti si dupe aia mai mergi la cativa ani odata sa iti tot repare (recentreze) meseriasii.

meseriasi de pe afara care au oarece reputatie iti iau chiar si 100 coco la doua roti si nu multi iti vor scoate la o janta de 32-36 spite o medie de ~150kgf pe DS cu +/-0.05mm axial si radial si +/-5% spoke tension variance. la carte insa dogmele este: max 120kgf DS, +/-20% "acceptable tension".

 

la o adica poti sa ajungi sa faci si tu treaba asta dar nu o sa te invete nimeni iar de invatat singur nu poate oricine. te poti descurca si fara scule profesionale care pot sa coste si mai mult de o mie de euroi, doar ca iti va lua ceva mai mult timp si/sau iti trebe ochi buni si sa ai un loc in care sa nu te intrerupa nimeni daca folosesti soricei (cable ties, zip ties) sau alte improvizatii mergand poate pana la laser proiectat (factor de amplificare) pe pereti. degeaba insa vei folosi scule profesionale daca nu inveti principiile si nu faci ceva estimari dupa ureche macar daca nu si calcule exacte folosind cifre culese cu un tensiometru de precizie luand abaterile radiale ca fiind toate zero sau eventual masurandu-le ca sa coroborezi tensiunea cu abaterea de la medie pe fiecare spita in parte.

 

gaseste-mi tu meserias care sa aiba pravalie si sa lucreze in acest fel. se vor gasi unii sa pretinda ca folosesc cifre - am auzit mai demult de unii care lucreaza asistat de un calculator dar nu stiu cat de bine le va spune software-ul sa invarta la aproximativ -17 grade un niplu, urmatorul la +23 grade etc. ca la urma sa le spuna si cum sa faca stress relieving-ul. cam 150 lei imi aduc aminte ca imi spusese matahala cu care vorbeam atunci ca e tariful pentru doua roti facute la pravalia aia care te intreaba cum vrei sa iasa rotile, rezistente cu spite tensionate ca pentru matahale si cargo sau mai putin rezistente dar ceva mai rigide lateral si mai flexibile radial, cu spitele nu bine tensionate, ca pentru DH de competitie, adica distractie scumpa. nu am fost pe la ei ci mi-am luat cheie de spite si am reusit sa indrept o janta tk 540 incat si sa ajung pentru o roata fata cu tensiunea la 120kgf cu abateri f. mici. dupa care mi-a fost furata bicla cu totul - si nu a fost ultima, drept pt care ii urasc pe asa zisii meseriasi si pe cei care fura de la meseriasi. nu numai pe politistii care dispretuiesc pe biciclisti si le spun implicit ca e vina lor ca isi lasa bicicletele sa poata fi furate fara sa intreprinda nici cel mai mic efort pentru a gasi pe meseriasii care invata sa fure. coruptia a ajuns la nivel inalt.

 

foarte adesea un meserias obscur care nu are nume nu isi mai cumpara de noi piesele pentru roti decat daca e vorba de un butuc atipic pe care si-l doreste sa zicem. se gasesc adesea SH roti cu jante muncite (adica deformate chiar daca nu se vede prea usor la ochi dar se aude cand ciupesti spitele) pe care le poti repara, chiar daca nu in aceeasi zi. daca toti se feresc sa nu le plesneasca jantele sau li se pare ca raportul rigiditate axiala/radiala e anapoda cu tensiune ridicata atunci nici nu prea corodeaza jantele incat le gasesti cu mult efort (timp si mici riscuri) indreptabile iar niplurile daca sunt de aluminiu nu te chinui f. mult sa le demontezi si sa pui ce trebe in loc.

 

clientul nu plateste munca, clientul plateste piesele, brand-ul. de-aia multi isi aleg nipluri colorate, pt ca imaginea conteaza. desi niplurile brass colorate cu nichel pe janta capsata iti asigura durabilitate.

la o adica de ce te-ai apucat de biciclit? iti place sa te dai sau iti place ca te vede lumea ca te dai? iti trebe public? trebe sa fie invidia la dusmani ca e vizibila calitatea? si diploma la meseriasi e un soi de infatuare, nu?

 

la DH de competitie spre exemplu rotile nu sunt foarte durabile pentru ca se cauta atat axial (adica lateral) stiffness cat si radial resilience. nu durabilitate. clientul este foarte multumit pana la niste socuri mai zdravene, gen lovit janta in asfalt/pietre cand faci vreo pana. distractii scumpe. la bani putini esti nevoit sa inveti din greselile tale si ale altora... daca poti. dar poti sa razi de meseriasii aia saraci ca tu ai mai multe lovele si implicit valoare decat ei.

 

daca vrei roti pe care sa te simti excelent si care sa performeze bine in timp dar la care costul de oportunitate (altfel decat financiar adica migala mai mare ca spitele sunt mult mai torsionabile elastic si/sau plastic) sa fie vulnerabilitatea spitelor NDS la impact (pietre etc.) iti pui spite cat mai subtiri, de 1.5mm chiar, pe flansa unde spitele sunt mai moi si cauti jante de 32 sau chiar si 36 spite (mai ales pe spate) si jante cat mai scunde dar si late. alea de 1.5mm rezista cam la 200kgf, tensiune la care poa sa ajunga cu mare greutate la franare (disc) combinat cu lovit buturuga. poti sa faci un calcul in acest sens. cam asa ar ajunge rotile de DH la nivel de competitie sa fie. la touring etc. iti pui insa si problema vandalizarii bicicletei (meseriasii daca nu iti pot fura bicicleta poa sa iti dea cu bocancul in spite) si nu vei merge neaparat pe cele mai subtiri spite.

 

cu atat mai mult cu cat nu multi meseriasi vor putea insa sa gestioneze spoke wind-up... asigura-te macar ca vei avea o treaba facuta cu nipluri brass (de-alea nichelate), ca e unse alea si pe inauntru si in capsele jantei... si ca janta e capsata.

 

google this:

stress corrosion;

fatigue in tension/compression (la tensiune e mai nasol, mai putin la compresie);

corrosion related fatigue failures

 

niplurile de aluminiu nu prea sunt bune, singura exceptie e pentru jante fara capse. corodarea galvanica nu mai e intre nipluri si janta in caz ca sunt ambele din aluminiu... ci intre nipluri si spite. cu alte cuvinte daca nu ai bagat in nipluri substante anticorozive care sa reziste la spalare si in timp iti vor plesni mai devreme sau mai tarziu niplurile, nu janta.

dar asta e valabil doar pentru jantele fara capse la care totusi poti folosi cu succes nipluri brass, atat doar ca trebe sa asiguri in timp ca pui ceva ulei de mecanisme fine macar pe la gauri.

 

nu ai cum sa nu dai prin baltoci din cand in cand , chiar daca pastrezi biciclontul in aer uscat in permanenta tot nu vor tine bine rotile la o tensiune ridicata.

 

cu jante foarte usoare (chiar si 400g) pot fi facute roti care sa il tina pe unu care nu vrea sa invete cum si ce sa manance ca sa slabeasca sub 140kg. tensiune ridicata, uniforma, spite de mica grosime pe NDS dar nu f. subtiri pe DS (cam cu pana la 30% mai groase relativ unele de altele adica 1.8-2mm cu 1.5mm), nipluri nichelate brass si prevenirea corodarii (stress corrosion) inlaturand factorul chimic.

 

 

 

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
13 minutes ago, adipe said:

meseriasi de pe afara care au oarece reputatie iti iau chiar si 100 coco la doua roti si nu multi iti vor scoate la o janta de 32-36 spite o medie de ~150kgf pe DS cu +/-0.05mm axial si radial si +/-5% spoke tension variance. la carte insa dogmele este: max 120kgf DS, +/-20% "acceptable tension"

 

De curiozitate, ai avut tu vreun contact cu meseriasii aia de pe afara, sau vorbesti din auzite? Ca eu am incercat cu disperare acum cativa ani sa gasesc un "meserias" din asta in zona Parisului care sa aiba aparat de masura al tensiunii in spite, si n-am gasit nici unul. In schimb 50 de euro pe centratul (nu spitatul, atentie) unei roti cereau destui dintre aia care n-aveau tensiometru sau care nici nu stiau despre ce vorbesc. Cei mai mari meseriasi, in schimb, erau aia care refuzau sa centreze roti care nu au fost cumparate din magazinul lor. Altfel, 50€ e cam tariful minim pe care il incaseaza un meserias de orice fel pentru o ora de munca.

 

Pana una alta, in Cluj stiu la cine sa merg ca sa-mi construiesc si sa-mi centrez roti, in caz de nevoie. Si are si aparatura, si cunostinte tehnice, si preturi de bun simt. Nu stiu daca meseria a furat-o sau a invatat-o, dar conteaza prea putin. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 5 ore, majikstone said:

 

De curiozitate, ai avut tu vreun contact cu meseriasii aia de pe afara, sau vorbesti din auzite? Ca eu am incercat cu disperare acum cativa ani sa gasesc un "meserias" din asta in zona Parisului care sa aiba aparat de masura al tensiunii in spite, si n-am gasit nici unul. In schimb 50 de euro pe centratul (nu spitatul, atentie) unei roti cereau destui dintre aia care n-aveau tensiometru sau care nici nu stiau despre ce vorbesc. Cei mai mari meseriasi, in schimb, erau aia care refuzau sa centreze roti care nu au fost cumparate din magazinul lor. Altfel, 50€ e cam tariful minim pe care il incaseaza un meserias de orice fel pentru o ora de munca.

 

Pana una alta, in Cluj stiu la cine sa merg ca sa-mi construiesc si sa-mi centrez roti, in caz de nevoie. Si are si aparatura, si cunostinte tehnice, si preturi de bun simt. Nu stiu daca meseria a furat-o sau a invatat-o, dar conteaza prea putin. 

 

nu ma intereseaza clujul, nu ma intereseaza bucurestiul, nu ma intereseaza humulestiul. m-ar interesa sa fie popularizate oarece cunostinte de mecanica pentru ca nu sunt foarte greu de priceput si nici nu dureaza mult pana sa fie asimilate. cadrul legislativ este anapoda rau, cadrul executiv este si mai anapoda pentru ca unii e mai egali in fata legii decat altii... ce sa mai zic de cadrul judecatoresc, ca nu poti sa ai un proces care sa nu coste mai mult decat ii costa pe nesimtitii cu care te lupti sa te desfiinteze. drept pentru care... nu prea am incredere in pravalii si merg pe principiul de a asuma ca fiecare meserias e un netot si/sau un hot pana nu se dovedeste contrariul. si nu am sperante mari sa fie de gasit preturi "rezonabile" cum spui dumneata pentru servicii cu adevarat complete. vezi in bold parametrii de mai jos.

 

cati mecanici cunosti sa poata lucra la roti muncite poate de alti nepriceputeanu incat sa le indrepte aproape de +/-0.05mm cu variatie in tensiune sub 10% cu tensiune ridicata pana la 150gf DS pe 32-36 spite? eu stiu ca nu am gasit asa ceva decat in spatiul virtual. tolerantele celor mai multi sunt mai mari de atat si asta mergand pana la case mari. repet, degeaba ai scule daca nu ti-ai facut temele. iar a-ti face temele nu inseamna sa asimilezi tot ce te invata un cutarescu mentor... pt ca nu prea vei gasi pe cineva care sa le stie pe toate. inseamna sa culegi de oriunde ce ai de cules si sa le pui cap la cap logic, sistematic, acele cunostinte. sa mergi pana acolo incat sa te intereseze si cum pot unele bacterii sa degradeze parafina chiar daca mai greu pe cea de lant lung, adica aia microcristalina care se si evapora mai greu... si ce substante le pot inhiba pe acelea. sa zici ok, hai sa incerc sa pun niste ulei de cimbru in camera ca am gasit pe undeva ca ii prinde bine butilului, il face mai rezilient si mai putin permeabil la gaze... iar daca e disipat acel ulei incet incet inclusiv prin fondul de janta atunci parafina pe care am pus-o pe acolo, in jurul niplurilor, va fi papata mai greu de specii precum rapid Rhodococcus equi. deci parafina nu numai ca se pierde treptat prin evaporare dar poate fi si degradata de asemenea specii intr-un ritm care nu poate fi deci neglijat. cam asta inseamna sa iti faci temele, sa fii deschis si sa nu spui "gata, le stiu pe toate".

 

cu jante noi poa sa iti iasa lejer rotile bine centrate si cu tensiune destul de uniforma dar nu va fi optimizata rezistenta in timp daca nu depasesti valoarea dogmatica de 120kgf avand grija sa faci si acele operatii de stress relieving care raman invizibile pentru client. rezistenta poa sa creasca chiar si cu 20%, vezi mai jos ultimul link.

 

daca escrocheria e la ordinea zilei pana la nivel de guvernanta atunci mai ramane doar DIY. daca vrei o treaba bine facuta atunci trebe sa o faci singur.

ce e mai interesant la rotile de bicicleta este ca nu ai nevoie de scule profesionale incat te poti descurca chiar si doar cu o cheie de spite si in rest... maracini si oarece improvizatii, doar ca nu vei lucra foarte rapid dar poti sa obtii rezultate mult mai bune decat altii care au scule si cunostinte tehnice incomplete.

 

as fi curios daca fenomenul numit "stress corrosion" - potentandu-se impreuna factorul chimic cu factorul tensional, mecanic - ajunge sa fie prevenit si de catre sculerist dar si de clientul ce ar fi cazul sa primeasca o mica educatie de la sculerist in acest sens. e urmatorul pas de facut dupa ce s-a ajuns la o tensiune uniforma incat sa fie tolerabila o tensiune medie ridicata presupunand ca e un criteriu important durabilitatea. intr-o societate sanatoasa, cu oameni de integritate morala si care nu se apuca deci de o afacere decat daca s-au pregatit tehnic suficient... ar trebui sa ajunga sa fie cunoscute clientilor daca nu prea degraba teoretic macar practic asa incat sa li se spuna: nu spala rotile cu orice iar cand le speli la nevoie asigura-te ca le ramane unsoare, mai ales la nipluri si la capsele jantei si prin zonele pe care nu le vezi cu ochiul liber din interiorul jantei... incat sa nu cumva sa ajunga portiunile din jurul capselor fara unsori care protejeaza impotriva coroziunii. cheltuiesti un mizilic, mai mult timp decat bani pe substantele astea si adaugi cateva grame jantei dar stii ca nu iti va crapa janta chiar daca ai tensiuni foarte ridicate, in afara dogmelor care zic max. 120kgf, +/-20%.

 

nu are decat sa zica unul sau altul de mine ca sunt urechist daca eu am mers pe calculator si luat frecventa cu urechea. poa sa mai zica lumea si ca as fi un urechist sarantoc si care se da destept... umbla cu toale rupte si nu vrea sa protesteze cu tot poporul in strada cand se organizeaza vreun protest... ci protesteaza pe forumuri. daca chiar era ceva de capu lui ar fi avut clienti si pravalie.

 

ai scule, ai carte... nu ai pile. ai investit aiurea in scule, iti da la cap concurenta, mai pe fata, mai pe spate, saracesti. concurenta loiala... o fraza de dansii inventata.

ai scule, ai pile... nu ai carte. clientul nostru prostu nostru. daca avem putin mai multa carte decat clientul atunci e suficient, il facem din vorbe pe cat se poate si daca se prinde il dam afara si il invitam sa se descurce singur. "in fiecare secunda se naste un fraier, totul e sa il gasesti" - e deviza.

...

ai carte, ai pile... esti specie rara pentru ca de regula cei care au pile nu stau sa macine literatura si sa isi faca temele. faci rost si de scule: truing stand cu care sa masori cu precizie si rapid 0.025mm radial, tensiometru care sa citeasca rapid diferente sub 1kgf...  fara sa ai prea mari temeri ca dai vreun faliment si cu timpul iti faci si ceva nume de meserias. dar oare vei face servicii complete pe sume "rezonabile" incat sa nu castigi prea multi bani in primii ani si treptat sa iti creasca reputatia pentru ca rotile vor tine 10-20 ani incat sa fie busite doar in accidente de-alea gen intra o masina din lateral in tine etc...? aceasta specie rara din pacate e pe cale de disparitie.

 

eu nu am pile si nu am nici scule deci nu am cum sa saracesc, pot doar sa pierd timpul stufarind pe net incat sa mai si scriu incat abia abia sa scap fara sa imi dea cu piatra la rinichi vreun troll din cand in cand. imi fac singur treaba chiar daca mai greu, folosind zip ties, bibilica si... calculatorul. in rest sunt suparat ca in vorba aia cu vacarul si satul. daca narcisismul si sociopatia au devenit norme sociale la scara larga, la nivel global chiar, atunci eu sunt anormal. imi castig o leafa lucrand in cu totul alt domeniu decat al mecanicii.

 

cam de atat ai nevoie ca sa citesti tensiunea in spite folosind urechea. un generator de ton ca sa compari si formula de calcul. mai departe ai excel etc.

https://www.szynalski.com/tone-generator/

T = 4μL²f²

https://www.school-for-champions.com/science/sound_from_string_equation.htm#.XV6rHOgzaUk

 

densitatea la otelul inox e 8, lungimea pe care vibreaza spita e locul de unde iese din niplu si pana la locul unde face contact cu o alta spita. dificultatea cu care te lupti insa e sa disociezi vibratia spitei vecine ca nu va vibra doar una singura, nu poti sa ii zici celeilalte sa taca si deci le ciupesti pe rand cautand sa estompezi pe cat posibil vibratiile nedorite si compari. daca tensiunea intre spite este foarte apropiata vei putea disocia cu foarte mare dificultate care e mai sus si care e mai jos. de-asta e de mare folos tensiometru de mare precizie care nu costa chiar putin, ca sa nu te chinui in timp indelungat citind la ureche frecventa vibratiei. nu e atat de important sa masori exact aceasta distanta a vibratiei pentru ca pe flanse distantele de vibratie sunt la fel toate... vrei sa masori in cifre exacte tensiunea absoluta a fiecarei spite doar ca sa poti face in final o medie exacta si sa fii sigur ca ai cutare medie si nu cu 5-10kgf mai sus sau mai jos. iar daca vrei sa faci corectii cat mai precise in ce priveste abaterea radiala socotind cat de mult sunt mai intinse unele spite fata de altele atunci nu e asa de important ca eroarea sa fie cat mai mica pentru ca va fi raspandita in mod uniform eroarea pe toate spitele iar eroarea in ce priveste diferenta in tensiune fata de medie va fi destul de mica.

 

la spitele butted ai de furca mai mult in a aproxima tensiunea daca spita nu e subtire imediat ce iese spita din niplu ci se ingroasa treptat. oricum insa... metoda cu urechea e destul de buna pentru citi diferentele relative intre spite. un semiton diferenta inseamna o tensiune cu 12% mai mare. cam ala e obiectivul, ca in final sa ai aproximativ un semiton diferenta la o abatere radiala de +/-0.05mm intre spite adica 0.1mm in total. daca nu iese usor atunci iese mai greu, stai si muncesti ca nu degeaba ti-ai cumparat poate cheie de spite, niste soricei... si ai internet sa te documentezi de una sau alta.

 

tine minte pontul cu "stress corrosion" si asigura-te ca inlaturi factorul chimic. la ~96.5MPa este pragul dincolo de care se poate spune ca uzual aliajul 6061-T6 crapa la un numar de fluctuatii complete in tensiune ordinul sutelor de milioane la teste. oare conteaza frecventa/viteza? nu prea e larg cunoscut factorul chimic in ce priveste aparitia fisurilor ce ajung sa avanseze, ca despre asta e vorba cand vine vorba de fatigue... fisuri din interiorul materialului dar si din exterior. daca tehnologia de formare a jantei este cum este... mai ramane de luptat cu fisurile ce pot aparea din exterior si care vor fi potentate de factorul chimic. cam asta e situatia, rotile pot tolera tensiuni in spite mult mai ridicate daca sunt lucrate cum trebuie incat sa fie preaplicate substante anticorozive. si vei vrea sa le ai in felul asta, in afara dogmelor ca sa nu se descentreze frecvent cu pretul de a avea si grija sa fie inlaturat acest factor chimic, cum spuneam.

 

mai e un lucru ce poate fi de mare folos, sa trantesti niste butuci cu spatiu mai mic pentru pinioane asa incat sa ai tensiune egala pe ambele flanse... dar vei fi in afara dogmelor care zic ca trebe sa ai cat mai multe pinioane la un butuc cu spatiu mare de salata si cu spitele NDS deci la un prag foarte scazut. pt ca astfel se descentreaza rotile, ajungand momentan tensiunea la zero se intampla ori una ori alta ori ambele: 1 janta se deformeaza torsional la socuri mari, chiar daca nu se desfileteaza niplurile; 2. niplurile se pot desuruba la socuri moderate. o solutie pentru a doua problema e sa pui in nipluri ceva care sa estompeze vibratiile fara sa creasca prea mult frecarea la tensiune zero si implicit la tensiuni ridicate. lubrifianti cu ceara microcristalina sunt de recomandat in acest sens, eventual amesteci si ceva ulei de in care sa sicatizeze daca nu te deranjeaza ca ulterior se intareste.

 

http://asm.matweb.com/search/SpecificMaterial.asp?bassnum=MA6061T6

Fatigue Strength96.5 MPa14000 psi AA; 500,000,000 cycles completely reversed stress

(adica "zero mean stress", ceea ce inseamna ca alterneaza in tensiune cu compresie incat media sa fie zero)

 

https://en.wikipedia.org/wiki/Flexural_strength#Flexural_versus_tensile_strength

din formula de aici iti poti face idee in linii mari ca se ajunge la 110 MPa stres tensional static pe portiunea din jurul niplului la o janta roata spate cu 150kgf DS si cu 32 spite (~450g, densitate 2.7, 18mm profilul, 32 spite).

vei vrea spite cat mai multe si cat mai subtiri si ar fi de recomandat cam 135kgf daca pe NDS ai spite de 1.5mm. e insa mai mult de munca si spitele de 1.5mm trebuie slabite momentan cand le urci tensiunea ca sa nu se deformeze plastic prin torsiune.

merita efortul insa pentru ca vei avea o roata mai rezilienta, mai durabila, nu numai mai usoara. trebe insa sa ai grija sa nu dea cineva cu bocancii in spite etc. pt ca spitele de 1.5mm rezista cam la 200kgf pana sa se deformeze sau sa se rupa.

 

si iti mai dau un pont... janta poate fi chiar intarita prin tehnicile numite generic "stress relieving" care efectiv fac ca materialul sa aiba deformari plastice in acele etape acolo unde sunt de dorit. asa incat daca atingi incet, incet, tensiuni extreme in spite ca dupa aceea sa dai inapoi... nu numai ca prin aceasta poti sa indrepti binisor janta daca era deformata de inainte ci ii si creste rezistenta plastica (yield) iar cea mecanica (tensile) creste si ea usurel initial dupa care se cam plafoneaza. daca iti faci griji ca plesneste janta sau niplurile la tensiuni extreme poti sa completezi din presiunea unei anvelope (preferabil ingusta) presurizata aproape de pragul limita de presiune permis asa incat si presiunea anvelopei sa contribuie la a ridica stresul compresiv circumferential asa incat janta sa ajunga sa cedeze mai usor plastic pe alocuri prin aceasta compresie care ii mareste si rezistenta. se numeste ecruisare acest fenomen si e de preferat sa fie facuta aceasta ecruisare prin solicitari compresive si nu tensionale. drept pentru care trebuie retinut ca cresterea tensiunii pe ambele flanse trebe sa creasca in asa fel incat sa ajunga spitele NDS aproape de tensiunea DS adica la 180-195kgf, dupa cum are fiecare sa socoteasca de cuviinta. o prima tehnica este de a aseza aseza roata pe ax asa incat sa apese pe janta lateral cu mainile, picioarele etc. si cica in acest fel rulmentii ar putea avea de suferit - motiv pentru care s-ar zice ca e mai indicat sa o sprijini nu pe ax ci presand uniform pe flansa butucului unde spitele vor pierde tensiune momentan daca cele de sus cresc in tensiune. ideea e sa apesi nu in mod uniform pe janta ci in extremitati. o a doua tehnica care e suficienta pentru jante noi, care nu au fost deformate prin torsionare inca...stranse din maini spitele paralele. prima varianta e pentru a indrepta janta torsional, a doua e mai de folos pentru a corecta abaterea radiala.

 

la roata fata non disc esti limitat daca folosesti spite subtiri incat abia abia vei putea sa ajungi la 120kgf fara sa compromiti spitele. avand in vedere frecarea intre nipluri si spite poti sa le compromiti si pe la 80kgf daca nu aplici nici unsoare si nici nu slabesti momentan spitele cand invarti de nipluri. in astfel de cazuri nu prea ai cum altfel si te vei pune cu picioarele pe janta culcand-o ori pe ax ori pe flansa care sa apese uniform pe o suprafata nu foarte dura.

 

ecruisare... strain hardening. cold working.

la mai mult de 2% deformare - care inseamna ca nu mai e total elastica - aliajul incepe sa sufere/capete (desi nu e un cuvant bun suferinta asta si nici nu e pus pe capatuiala aliajul) transformari care ar fi de dorit cu pretul reducerii ductilitatii la un nivel inca tolerabil.

cu alte cuvinte alte si alte solicitari vor fi din ce in ce mai mari sa ii dea o alta forma.

 

asa zice urechistu care bantuie si culege informatii si il apuca din cand in cand sa le toarne:

"The ductility for the 6061 alloy, when formed in T6 and tested in T6, decreases significantly at 2% cold work and continues to decrease with more applied strain."

pagina 5 - https://digitalcommons.lmu.edu/cgi/viewcontent.cgi?referer=https://www.google.com/&httpsredir=1&article=1000&context=mech_fac

 

atentie mare daca e ridicata tensiunea in spite treptat. e indicat ca dupa fiecare mica etapa sa fie facute mici corectii asa incat sa fie cat se poate de bine roata centrata mai ales radial, nu numai lateral. pasii trebuie facuti mergand pana la infiletarea niplurilor cu un sfert din 360 grade. si dupa fiecare pas cu aceasta verificare a centrarii sa fie facute operatiile de stress relieving si atentie sa nu ramana tensiune reziduala in spite de la infiletare ca ajung sa se rasuceasca si spitele cu tot cu nipluri si daca sunt subtiri se pune problema daca ai coeficientul de frecare destul de scazut cat sa nu dai in gol. cu nipluri brass, cu lubrifiantul potrivit si cu ceva tehnici de slabire momentana a tensiunii in spite se pot tensiona spite de 1.5mm la 120kgf.

 

curba strain/stress in compresie are o inflexiune pt ca de la un oarece prag materialul devine mult mai moale chiar daca incepand de la zero e din ce in ce mai incapatanat pana la acea inflexiune. cam la 200 MPa stres compresiv incepi sa te minunezi vazand acestea. 200MPa insemnand o medie 176kgf la 32 spite pt o janta cu o arie de sectiune de 88mp - ca pt ~450g. repet... poti sa completezi cu o anvelopa cu oarece presiune acest stres compresiv daca crezi de cuviinta. in acel caz ramane sa verifici abaterea radiala pe interiorul jantei ca nu vei mai putea pe exterior... lucru care mai ales la o janta muncita iti va permite o mai buna precizie pentru buzele exterioare ale jantei nu prea au fluenta.

 

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dincolo de vastele cunostinte tehnice si afirmatia ca mecanicii de biciclete de fapt sunt habarnisti, cam ce solutie propui? Sa investim sute de euro in aparatura pentru constructia rotilor de bicicleta, respectiv foarte multe ore din timpul nostru, pentru a ne construi cate un set de roti de cel mult 100-200 de euro o data la cativa ani? Set de roti pe care oricum il vom schimba, cel mai probabil, mult inainte sa isi fi atins limitele constructive? 

 

Initiatorul topicului avea nevoie de recomandari de mecanici capabili sa ii construiasca niste roti in Bucuresti. Nu retin sa fi vazut din partea ta vreo recomandare in acest sens.

Share this post


Link to post
Share on other sites

cunostintele astea de le-am turnat acilea zic ca vor fi de folos nu numai celor care se apuca mai mult sau mai putin de mestesugul asta cat si celor care ajung eventual sa inteleaga cum anume isi pot da seama daca sunt rotile zdravene sau nu... trebe sa nu se descentreze din orice lovituri in borduri ci doar in accidente serioase, cand se rup poate oase/spite sau daca nimeresti de faci o pana incat fix atunci lovesti ditamai bolovanul fara sa mai fie vreo anvelopa care sa preia socul si sa il distribuie pe o lungime mai mare a jantei decat zona de impact.

 

cam la 350kgf poa sa reziste lejer o roata bine facuta chiar daca nu e raspandita sarcina pe o lungime mai mare prin intermediul anvelopei (sarcina la care anvelopa oricum s-ar lati pana la contactul direct al jantei cu solul la presiuni mai mici de 3 bar) chiar daca are salata de pinioane si deci trebe sa poata tine o matahala care va merge cu o presiune aproape dubla fata de cat merg eu.

 

solicitarile laterale (axiale) se adauga la solicitarile radiale asa incat rotile se descentreaza la accidente minore pentru ca nu au fost formate bine de la inceput, nu neaparat ca nu au fost alese jante mai grele. doar daca esti matahala poti sa zici "ok, o sa iau cele mai late si mai grele jante posibile asa incat sa merg cu anvelope mari fara sa  aiba instabilitatea pe care ar fi avut-o pe jante inguste dar nu neglijez aceste aspect: rotile pot fi facute cu tensiuni chiar si putin peste 150kgf pe DS daca tensiunea e in variatie foarte mica si janta a fost muncita prin stress relieving incat sa ii fie crescuta rezistenta aducand compresia in janta la un nivel foarte ridicat ca dupa aceea sa fie scazut inapoi.

 

la 200MPa stres compresiv e pragul dincolo de care janta va fi mult mai greu de mentinut stabila incat nu prea mai poti sa mai cresti tensiunea in spite  incat sa o pastrezi bine centrata in acea etapa de cladire a rotii. cobori deci tensiunea la nivelul final.

 

lucrurile acestea insa nu prea vei putea sa le faci cu nipluri de aluminiu.

 

toate acestea nu sunt o stiinta secreta ci sunt chestiuni deductibile asa incat daca unii au publicat si poti sa dai de aceste chestiuni prin internet atunci poti si sa stii cum trebe sa fie rotile ca sa reziste in timp si nu vei mai cumpara doar spite negre, nipluri colorate ci poate vei putea aprecia mai bine niste roti facute la tensiuni optime cu spitele cele mai adecvate adica cu mult mai subtiri, pe cat posibil pe NDS fata de DS daca faci abstractie de impacturi cu bolovani in spite etc. daca vrei insa sa reziste la vandalizari sau alte chestiuni similare rotile atunci ar fi cazul sa si vrei tensiuni peste 140kgf pe DS dar aceasta doar daca lucrarea e cu finalizare fericita adica ramai cu tensiunea uniforma dupa ce soliciti zdravan rotile, ori in mers, ori prin una din cele doua operatii de stress relieving sau chiar si ambele.

 

strain/stress in compression for 6061-T6:

https://hemi.jhu.edu/wp-content/uploads/2018/07/ss1-2.png

https://hemi.jhu.edu/public-data/metal-alloys/aluminium-alloys/6000-series/adesola/

 

amanunt de retinut: inaintea operatiilor de stress relieving e bine sa iti pui problema: oare spitele sunt in torsiune elastica incat sa ajung sa le deformez plastic daca le intind mai mult prin aceste tehnici?

 

una din tehnicile de stress relieving (e mai de folos pentru indreptarile torsionale):

 

 

cealalta tehnica de stress relieving consta in strangerea a 2+2 spite paralele zdravan folosind palma... ar trebui sa poata ajunge spitele la 180kgf si chiar si mai mult daca jantele sunt capsate sau daca montezi saibe speciale pentru janta.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

:)

Citește cine este interesat!

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 28 minute, majikstone said:

Dincolo de vastele cunostinte tehnice si afirmatia ca mecanicii de biciclete de fapt sunt habarnisti, cam ce solutie propui? Sa investim sute de euro in aparatura pentru constructia rotilor de bicicleta, respectiv foarte multe ore din timpul nostru, pentru a ne construi cate un set de roti de cel mult 100-200 de euro o data la cativa ani? Set de roti pe care oricum il vom schimba, cel mai probabil, mult inainte sa isi fi atins limitele constructive? 

 

Initiatorul topicului avea nevoie de recomandari de mecanici capabili sa ii construiasca niste roti in Bucuresti. Nu retin sa fi vazut din partea ta vreo recomandare in acest sens.

 

nici nu recomand pe nimeni pentru ca nu am gasit nicaieri sa faca ce am ajuns sa fac cu manutele mele fara cine stie ce scule.

tu de ce investesti atatea ore pe forum?... sau te retin eu cumva si te oblig sa citesti tot ce scriu eu?

ca nu se pune problema "da de ce nu ne spui, domle, cum e mai exact treaba cu rotile?" - ca nu am dat chiar prea putine detalii.

 

solutia pe care o propun: DIY. fara mari investitii. doar o cheie de spite, soricei si... ceva rabdare.

de ce o data la cativa ani cand o pereche de roti facute cum trebe poa sa tina si 20 ani incat sa nu mai ramana decat sa schimbi rulmentii cand e cazul?... intreb si eu.

ori repari rotile pe care le ai fara sa le mai vinzi SH si le faci mai bune decat le aveai din fabrica... ori mergi pe ideea ca tot ce se vinde de nou sigur e mai bun decat ce e uzat.

 

eu am facut din rahat bici si a si plesnit, solutia asta o propun.

cine nu ma crede poa sa imi scrie in PM si putem sta de vorba pe indelete cu rotile la vedere chiar - daca e vorba de bucuresti.

 

sa ma recomand pe mine ca mester nu pot pentru ca mi-e frica de anaf ca ma gaseste ca incasez bani fara sa ii declar ca sa ma impoziteze prin diverse formulare si naiba sa ii ia pe toti. nu am nici pravalie si nici nu lucrez in 30-90 minute la niste roti.

asta propun, asta e solutia. ok?

 

vorbesc foarte serios cand spun ca niste roti poa sa tina clar 10-20 ani daca sunt facute la tensiune ridicata. iar de crapat/fisurat jantele o mai spun o data: aceasta se intampla daca le speli maniacal si nu le lasi protejate de factorul chimic.

 

ca poa sa plesneasca flansele butucului e alta discutie si as fi curios daca cineva de pe acilea poa sa spuna ca a avut butuc care sa ii plesneasca la 150kgf tensiune in spite...

 

si mai spun din nou urmatoarele: la 135kgf tensiune DS si cu spite NDS de 1.5-1.65mm care sa insemne cam 89kgf nu prea se mai descentreaza rotile (presupunand ca abaterea in tensiune e cam la +/-5%, ca pentru abatere axiala/radiala aproape de 0.05mm) decat daca suferi un accident in care poti sa iti rupi si oase, nu numai sa indoi jante si sa rupi spite. atat doar ca pragul la care spitele se vor alungi/rupe la lovituri cu bolovani sau alte biciclete va fi mai scazut, cam 200kgf permit spitele de 1.5mm spre exemplu.

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tensiunea in spite cum anume o masuram, cu cheia de spite, cu soriceii sau cu ochiometrul? Mai mult, daca nu am construit in viata noastra o roata, cam dupa cate roti construite ajungem sa le construim conform specificatiilor tale? Presupunand ca nu masuram tensiunea in spite cu rozatoare, ci cu un tensiometru dedicat, care costa in jur de 100€. Mai adauga si un ceas comparator pentru finetea centrarii.

 

In plus, cunosti pe cineva care a folosit o pereche de roti performante, fie ele de sosea sau de MTB, timp de 20 de ani? Stii, multi aleg sa isi schimbe bicicletele (si componentele, inclusiv rotile) o data la cativa ani din simplul motiv ca vor ceva mai nou, mai bun, sau pur si simplu diferit.

 

Informatiile pe care le prezinti tu aici sunt foarte utile pentru cei care vor sa isi construiasca propriile roti, sau sa devina constructori artizanali de roti contra cost, adica aproximativ 0.037% din populatia de utilizatori de bicicleta, si mai mult ca sigur nu initiatorul topicului.

 

@Traveller, nu creezi mai bine un topic separat cu toate datele astea tehnice (le-am mai vazut si in alta parte), ca sa poata ramana pentru posteritate pentru acei cativa utilizatori care chiar vor sa se ocupe cu asta?

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 4 minute, majikstone said:

Tensiunea in spite cum anume o masuram, cu cheia de spite, cu soriceii sau cu ochiometrul? Mai mult, daca nu am construit in viata noastra o roata, cam dupa cate roti construite ajungem sa le construim conform specificatiilor tale? Presupunand ca nu masuram tensiunea in spite cu rozatoare, ci cu un tensiometru dedicat, care costa in jur de 100€. Mai adauga si un ceas comparator pentru finetea centrarii.

 

In plus, cunosti pe cineva care a folosit o pereche de roti performante, fie ele de sosea sau de MTB, timp de 20 de ani? Stii, multi aleg sa isi schimbe bicicletele (si componentele, inclusiv rotile) o data la cativa ani din simplul motiv ca vor ceva mai nou, mai bun, sau pur si simplu diferit.

 

Informatiile pe care le prezinti tu aici sunt foarte utile pentru cei care vor sa isi construiasca propriile roti, sau sa devina constructori artizanali de roti contra cost, adica aproximativ 0.037% din populatia de utilizatori de bicicleta, si mai mult ca sigur nu initiatorul topicului.

 

@Traveller, nu creezi mai bine un topic separat cu toate datele astea tehnice (le-am mai vazut si in alta parte), ca sa poata ramana pentru posteritate pentru acei cativa utilizatori care chiar vor sa se ocupe cu asta?

 

 

am spus cum poate fi masurata tensiunea, daca ai citit in diagonala si nu ai observat... ata ete.  ma iei la misto cu soriceii.

 

prima roata la care am lucrat a fost cu 120kgf si cu spite DT Rev de am nimerit-o nu intr-o ora sau doua dar am nimerit-o brici. si era mucificata de inainte sa o cumpar SH.

nu am stricat nicio roata inainte de asta.

 

trebuie neaparat eu sa cunosc eu pe cineva? tu tii cumva cu ursu?

multi iti schimba pantofii la un an pentru ca se schimba moda. nu ai decat sa faci la fel.

 

informatiile pe care le prezint eu sunt utile si altora care nu isi fac rotile dar care pot fi tepuiti ca nu stiu sa aprecieze produsul finit decat daca nu e zgariat si daca arata bine si daca nu se descentreaza in prima saptamana.

 

multumesc mult pt 0.037%. daca eu as fi dat date asa de exacte cu privire la stresul tensional prin incovoieire (flexural stress) mi-ai fi scos ochii probabil.

 

ca sa parafrazez:

"Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. " - asa ca raspund aici.

 

ia de colea (copy paste de mai sus, de adaugat ca mai trebe sa masori distanta cu o rigla banala):

cam de atat ai nevoie ca sa citesti tensiunea in spite folosind urechea. un generator de ton ca sa compari si formula de calcul. mai departe ai excel etc.

https://www.szynalski.com/tone-generator/

T = 4μL²f²

https://www.school-for-champions.com/science/sound_from_string_equation.htm#.XV6rHOgzaUk

 

daca ai trecut prin liceu si nu ai chiulit de la orele de mate si fizica o sa te duca capul sa poti sa estimezi destul de bine tensiunea in spite folosind formula/ecuatia de mai sus.

 

multumesc pentru multumirile pe care mi le vei aduce poate, de forma macar.

salut.

 

completare pentru calculul tensiunii dupa ce e aflata frecventa vibratiei...

 

caz concret:

caz concret:
3.14159*840*840*0.152*0.152*4*8/1000/9.8=167kgf

 

unde:

840 e tensiunea in Hz;

0.152 e lungimea pe care vibreaza spita - de la niplu pana la intretaierea cu ailalta spita;

4 e patratul diametrului spitei care e 2;

8 e densitatea inoxului - toate au la fel, variatiile sunt insignifiante;

9.8 e acceleratia gravitationala incat sa fie exprimata tensiunea in kgf si nu in newtons.

 

formula poate fi verificata si eventual poate fi si un tensiometru calibrat dupa aceasta metoda daca spita ailalta nu vibreaza pe o frecventa apropiata cat sa te poata deruta.

cu cat ai o mai buna acuitate auditiva cu atat mai buna poate fi precizia.

 

dar se va gasi un urs care sa iasa de sub pod si sa spuna ca e prea complicat sa iti masori/inspectezi tensiunea in spite in acest fel incat eventual sa poti spune: "ba, e cam nasoala treaba, hai sa caut un meserias care sa imi rezolve rotile pana nu se descentreaza din de in ce mai rau."

 

eu daca nu raspund neaparat fix pe topic matale de ce vorbesi mult pe langa topic? intreb si eu, s-ar putea cumva sa nu mai dau de diversi care sa sara repede sa imi dea castane ca sa isi dea importanta?...

e o intrebare retorica. intre timp o sa caut daca exista cumva buton de ignore.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
38 minutes ago, adipe said:

daca ai trecut prin liceu si nu ai chiulit de la orele de mate si fizica o sa te duca capul sa poti sa estimezi destul de bine tensiunea in spite folosind formula/ecuatia de mai sus.

 

Eu am fost olimpic national la fizica 4 ani la rand in liceu, si n-au trecut decat vreo 10 ani de atunci, dar multumesc ca iti faci griji pentru cat ma duce pe mine capul. Cat despre citit postarile tale, recunosc, nu am avut rabdarea sa le citesc altfel decat in diagonala. Si sunt dispus sa pariez pe o bere ca nimeni din cei care au citit topicul asta de cand a fost creat nu a citit postarile tale altfel decat in diagonala.

 

Metoda pe care o propui, si pe care recunosc ca nu am vazut-o cand ti-am citit in diagonala postarile, initial, este perfect valida in teorie. In practica, o sa ai erori de masura deloc de neglijat date de capacitatea urechii umane de a percepe diferenta de frecventa dintre sunete (cel generat de generatorul de semnal vs. cel generat de spita), si chiar si pentru cineva care are ureche muzicala absoluta (adica capacitatea de a identifica o nota muzicala cu o precizie de cel mult un semiton) erorile pot fi de ordinul catorva procente. Mai adauga la asta faptul ca nu ai cum sa stii exact din ce aliaj sunt facute spitele pe care le-ai cumparat (deci modulul lui Young il vei aproxima cu anumite marje de eroare). Deci nu e exclus sa ai erori de masura de +- 10% folosind metoda respectiva (mai ales daca tinem cont si de faptul ca tensiunea e proportionala cu patratul frecventei masurate/estimate). Erori de masura care fac toata teoria ta cu privire la constructia de roti destul de inutila, pentru ca un set de roti cu diferente de tensiune intre spitele de pe aceeasi parte de 10% gasesti in ziua de azi pe rafturile oricarui magazin. Acum ca mi-ai starnit curiozitatea, am ciupit putin spitele rotilor mele Campagnolo Scirocco, si diferentele de frecventa dintre spitele rotii fata sunt de sub un semiton si asta in contextul in care au deja cateva mii de kilometri si nu mai sunt chiar perfect centrate.

 

Altfel, daca tot parafrazezi, autorul topicului a intrebat unde poate gasi un meserias sau un magazin capabil sa ii construiasca rotile de mai sus. La fel cum pe alt topic cineva intreba de ce doua seturi de spite aparent identice aveau proprietati magnetice diferite si daca e normal sa se intample asta (ma intreb, daca aveau proprietati magnetice diferite, oare nu erau facute din aliaje diferite, cu proprietati mecanice diferite?). 

 

Nu cursuri de pregatire in constructia de roti. Nu sfaturi cu privire la care nipluri sunt mai bune, cele de alama sau cele de aluminiu. Nu sfaturi cu privire la tehnicile de masurare ale tensiunii in roti. Nu care e parerea ta despre ce stiu sau nu stiu sa faca asa-zisii meseriasi din Bucuresti, Cluj sau "de afara". Daca vrei sa oferi asa ceva, foarte bine, dar fa-o pe un topic dedicat. Si preferabil in mai putine cuvinte, structurate si organizate coerent. Ca dincolo de cat de valide sunt informatiile pe care le prezinti (si chiar sunt valide, nu contesta nimeni asta), degeaba le prezinti daca nimeni n-are rabdarea necesara sa le citeasca sau daca n-au nici o legatura cu intrebarile puse de antevorbitori.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Numai off topic

 

Omul întreabă de un service și altu ii spune să își facă rotile singur.

 

 

M-ar fi interesat și pe mine un service bun pt centrat niste roti in București.

 

 

 

Că văd ca tot se.schimba mecanici pe la magazine și nici nu știi peste cine dai.

 

Mă gândeam că poate a mai fost cineva in situy asta recent.

 

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 1 minut, freetools said:

Că văd ca tot se.schimba mecanici pe la magazine și nici nu știi peste cine dai.

 

Mă gândeam că poate a mai fost cineva in situy asta recent.

 

 

 

 

exact, nu stii peste cine dai. tocmai de-asta nu ma recomandam nici macar pe mine care nu incasez bani ci dadeam moca ceva invatatura care de altfel e cam greu de gasit lesne. ca sa poata omul macar sa stie cum sa diagnosticheze rapid o treaba care poate a fost facuta de mantuiala si sa se poata si exprima in cifre: "domle, imi faci rotile la parametrii astia: 130kgf DS, +/-0.1mm, +/-10%"?

 

care parametri sunt destul de usor de atins cu janta noua. daca se exprima cineva in acest fel poate sa isi dea seama imediat daca meseriasul nu e meserias de inainte sa se targuiasca si sa bata palma... adica inainte de lucrare... si eventual sa stie si cum sa isi dea seama daca produsul finit e facut cum trebe.

 

as fi vrut sa stiu si sa ii raspund pe aceasta tema: "stiu pe cutare, are pravalie, iti face treaba cu acte si de calitate. mergi acolo"

 

punem pariu ca multi isi doresc sa invete cum sa isi faca rotile singuri, sa le dea cineva mura in gura si nu gasesc nicaieri asa ceva pt ca nici nu stiu unde sa caute?...

multi zic ca e prea complicat. nu doar ca nu au cum sa aiba sculele necesare dar asa se zice... ca e prea complicat, e o adevarata arta.



 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 17 minute, majikstone said:

 

Eu am fost olimpic national la fizica 4 ani la rand in liceu, si n-au trecut decat vreo 10 ani de atunci, dar multumesc ca iti faci griji pentru cat ma duce pe mine capul. Cat despre citit postarile tale, recunosc, nu am avut rabdarea sa le citesc altfel decat in diagonala. Si sunt dispus sa pariez pe o bere ca nimeni din cei care au citit topicul asta de cand a fost creat nu a citit postarile tale altfel decat in diagonala.

 

Metoda pe care o propui, si pe care recunosc ca nu am vazut-o cand ti-am citit in diagonala postarile, initial, este perfect valida in teorie. In practica, o sa ai erori de masura deloc de neglijat date de capacitatea urechii umane de a percepe diferenta de frecventa dintre sunete (cel generat de generatorul de semnal vs. cel generat de spita), si chiar si pentru cineva care are ureche muzicala absoluta (adica capacitatea de a identifica o nota muzicala cu o precizie de cel mult un semiton) erorile pot fi de ordinul catorva procente. Mai adauga la asta faptul ca nu ai cum sa stii exact din ce aliaj sunt facute spitele pe care le-ai cumparat (deci modulul lui Young il vei aproxima cu anumite marje de eroare). Deci nu e exclus sa ai erori de masura de +- 10% folosind metoda respectiva (mai ales daca tinem cont si de faptul ca tensiunea e proportionala cu patratul frecventei masurate/estimate). Erori de masura care fac toata teoria ta cu privire la constructia de roti destul de inutila, pentru ca un set de roti cu diferente de tensiune intre spitele de pe aceeasi parte de 10% gasesti in ziua de azi pe rafturile oricarui magazin. Acum ca mi-ai starnit curiozitatea, am ciupit putin spitele rotilor mele Campagnolo Scirocco, si diferentele de frecventa dintre spitele rotii fata sunt de sub un semiton si asta in contextul in care au deja cateva mii de kilometri si nu mai sunt chiar perfect centrate.

 

Altfel, daca tot parafrazezi, autorul topicului a intrebat unde poate gasi un meserias sau un magazin capabil sa ii construiasca rotile de mai sus. La fel cum pe alt topic cineva intreba de ce doua seturi de spite aparent identice aveau proprietati magnetice diferite si daca e normal sa se intample asta (ma intreb, daca aveau proprietati magnetice diferite, oare nu erau facute din aliaje diferite, cu proprietati mecanice diferite?). 

 

Nu cursuri de pregatire in constructia de roti. Nu sfaturi cu privire la care nipluri sunt mai bune, cele de alama sau cele de aluminiu. Nu sfaturi cu privire la tehnicile de masurare ale tensiunii in roti. Nu care e parerea ta despre ce stiu sau nu stiu sa faca asa-zisii meseriasi din Bucuresti, Cluj sau "de afara". Daca vrei sa oferi asa ceva, foarte bine, dar fa-o pe un topic dedicat. Si preferabil in mai putine cuvinte, structurate si organizate coerent. Ca dincolo de cat de valide sunt informatiile pe care le prezinti (si chiar sunt valide, nu contesta nimeni asta), degeaba le prezinti daca nimeni n-are rabdarea necesara sa le citeasca sau daca n-au nici o legatura cu intrebarile puse de antevorbitori.

 

 

de ce spui ca in practica nu e valida? ai incercat cumva in aceasta seara si nu a iesit?

daca nu ai citit in diagonala cum de esti asa de sigur ca nu va functiona treaba?... te contrazici sau te tii cu dintii de o concluzie. cu cerbicie chiar. iarta-mi exagerarea.

 

daca spui ca "urechea umana" atunci te asigur ca nu e asa. poate cineva sa aiba o acuitate si altul sa fie surd. dar nu poti spune "urechea umana" asa incat sa ii bagi pe toti in patul lui procust.

te-ai contrazis singur cand ai spus ca scirocco au maxim un semiton diferenta. asta inseamna - o repet acum - 12% diferenta pt ca 1.12 e patratul lui 1.059 care e 2 la puterea 1/12 (12 semitonuri la o dublare a frecventei). asta pentru matematicianul care te pretinzi ca mai esti.

 

modulul young de fapt este cu diferente infinitezimale diferit de la un aliaj la altul. daca nu ma crezi poti sa te apuci si sa cauti sa vezi daca nu cumva am dreptate cand spun ca 179 MPa este modulul pentru spitele aflate in tensiune moderata si ridicata... si cam 206 GPa este modulul ca pentru spite moi. deci nu aliajul inoxului este sa ii dea materialului o alta curba strain/stress ci chestiunea asta.

spitele ecruisate au toate aceeasi curba strain/stress daca vorbim despre tensiuni sub 1/2 din cat permit spitele - cam 1200 MPa este rezistenta aliajului inox cu care lucreaza tot poporul la ora actuala.

 

modulul Young e de folos doar pentru cineva care sa vrea sa coreleze diferentele de tensiune cu abaterile radiale. am facut calculul si am concluzionat ca +/-0.05mm corespunde unei variatii in tensiune de +/-5% pentru tensiuni de 120-150kgf, asta bineinteles avand in vedere ca spitele au cam aceeasi lungime si putem neglija diferentele doar pentru a estima in linii mari pentru a prezenta niste cifre si totodata a prezenta niste principii

 

cand ai spus ca voi avea eu erori de 10% ai scos din burta.

 

in definitiv... daca nu crezi ma scoti la o bere cand vii in provincia numita bucuresti dumneata care vezi parisul in fiecare duminica poate. iar exagerez... in aceeasi nota in care exagerezi tu.

 

exprimarea "un semiton" e completata de acel generator, pentru cei care nu au sensibilitate cat sa aprecieze daca e un semiton sau un ton intreg sau un pastrav.

 

un semiton inseamna 1.059 factor in frecventa. nu trebe sa citesti nota muzicala ca oricum e in afara conventiei care are ca reper 440Hz etc. ai nevoie doar sa poti spune ca e o diferenta ca de un semiton. si daca nu ai nicio sensibilitate muzicala poti folosi generatorul cat sa compari. nu are decat sa incerce cutare si sa spuna: ba, pot sa citesc cu o precizie de 2-3 kgf iar altul sa citeasca cu o precizie de 1kgf pt o tensiune de 100kgf - cu cat e mai ridicata tensiunea cu atat e mai mica precizia pentru ca relatia e cu puterea a doua.

 

scirocco alea poa sa vina din fabrica cu spoke wind-up asa incat sa se suceasca niste spite cand dau de primele socuri si sa scada stresul rezidual torsional. bineinteles ca nu ai reper, nu le-ai masurat de noi deci este irelevant. habar nu am cate spite au scirocco si la ce tensiune pleaca ele din fabrica. si nici nu ma intereseaza prea mult.

pot insa sa iti spun ca daca abaterea radiala si axiala totala e sub 0.1mm ai niste roti facute cum trebe dar trebe sa socotesti ca nu sunt facute sa tina la socuri mari, oferta e adresata celor care au bani peste un anumit prag si care vor sa se dea cu cursiera purtand doar un portofel dupa ei. eventual sportivilor amatori de concursuri de-astea de club etc. spite putine, jante aero. initiatorul topicului nu isi propune scirocco. l-am citit, e de-asta mai bosorog decat mine - pardon de expresie - care vrea niste roti facute bine si la care sa nu aiba necaz ca sa mai cheltuiasca din nou si din nou sa fie facute reparatii. scirocco nu sunt roti de reparat, e cam greu sa le indrepti daca s-au deformat intre acele spite putine. janta e facuta incat sa nu fie cerc perfect inainte sa fie montate spitele ci are flat spots asa incat dupa ce ajung spitele sa fie in tensiune foarte ridicata abia atunci sa fie roata cerc perfect...

 

...

iar initiatorul topicul-ului nu a cerut nici sa arbitrezi tu in numele sau raspunsurile mele pe care INCA NU le-a etichetat drept fara de vreun continut care sa il intereseze. ok?

 

ce spui daca eu zic ca autorul topicului prezinta - repet - toate semnalmentele unui individ care macar pentru a diagnostica niste roti daca sunt facute bine va aprecia informatiile pe care le-am dat?

ce spui daca eu zic ca el prezinta si semnalmentele ca e un om care sa nu fie neaparat lenes sa puna macar anual ceva substante pentru a completa diminuarea celor care poate au lipsit cu desavarsire de la bun inceput incat sa previna corodarea si deci fisurarea jantei sau blocarea niplurilor dupa 1-2 ani?

 

ar fi mai indicat sa avem dialoguri de-astea gen cine a fost olimpic si cine nu in alta parte. astept un mesaj privat, ceva. eu am facut anii de liceu incat sa fie precum vacantele trimestrele iar vacantele sa imi fie calvar pentru a am fost nevoit de catre un tatane sa muncesc la camp. nu am fost asa nororos ca matale care esti de vita nobila si vezi parisul duminical.

 

ai putea sa nu imi mai dai si dumneata la ficati prezentandu-te drept justitiar? nu imi e de ajuns ca am viata asta amara si ca vad demonii din oameni - licenta poetica - in fiecare zi?

crede-ma...

-habar nu ai in ce masura sunt eu sa pot spune cu mana pe inima ca in maxim 2 ore poate cineva sa invate sa faca o treaba impecabila chiar daca nu rapida in ce priveste lucrarea la roti?...

-habar nu ai ce studii sociologice am eu si in ce masura cunosc "the snob effect", mai ales la biciclete.

-habar nu ai cate biciclete mi-au fost furate - ca nu ies la plimbari cu bicicleta ci o folosesc ca alternativa la metrou etc.

-habar nu ai ca roata cu janta TK 540 la care am pus nipluri brass de avea Proloc (o aberatie din fabrica KTM  ca doar era branduita) inainte si spite DT Rev la care am ajuns cu 120kgf cu diferente foarte mici si centrata bec - o regret (ca furata) mai mult decat as fi avut scirocco si asta nu doar pentru ca era facuta de mine (prima) dintr-o mucificare de roata ce era inainte ci si pentru ca stiu foarte bine ca era mai buna - pentru mine cel putin - decat mizeria de scirocco - scuze de sinceritate, poate nu avem aceleasi gusturi, eu apreciez o roata cu janta de ~500g dar si lata pe interior, de 19mm, cu cele mai subtiri spite, si care sa ma scoata la pensie - in abstractie de suprafata de franare.

 

dau moca niste ponturi ce pot fi de mare folos nu numai unui meserias dar si unui utilizator - chiar daca usor offtopic - si imi sariti in cap cum ca nu raspund pe subiect. macar daca erai moderator. dar faci pe justitiarul si te simti bine sa dai altora castane pe motiv ca esti olimpic si vezi parisul in fiecare duminica, spre deosebire de un sarantoc ca mine care nu are la activ olimpiade oficiale - care ma dezgusta pentru faptul ca ascunde faptul ca invatamantul scoate cativa performanti si in rest la greu dobitoci - care indranzeste sa spuna ca poa sa distinga intre 805 Hz si 808 Hz (diferenta de 1.15 kgf) in doua secunde si ca trebe sa se straduie oleaca sa distinga si mai mici diferente. si asta ca sa dau niste tensiuni extreme ca asa cum ai bine ai remarcat e vorba de proportionalitate cu patratul frecventei. dar oricum, tin sa te asigur ca practica e de a centra radial la tensiuni moderate din DS (drive side) cu spitele NDS la nivel zero... ca dupa aceea sa fie crescuta tensiunea si centrand lateral fara a mai atinge spitele DS decat eventual daca e vorba de o corectie pentru deformari torsionale (adica nefiind jantele noi). si oricum, reglajul nu radial nu ai nevoie sa il refaci cand ridici tensiunea treptat daca l-ai facut cum trebe la tensiuni moderate. si oricum precizia este de folos pentru a citi la tensiuni moderate abaterea radiala si a socoti dupa ce ai citit tensiunea in spite cat trebe sa corectezi dupa ce ai facut corelatia folosind modulul Young pe care il estimezi ca fiind de 179 GPa la aproximativ 100kgf.

 

habar nu ai. te dai olimpic. bine ca stii sa te cotrazici spunand ca scirocco au un semiton diferenta dar "urechea umana" nu poate sa cutare sau cutare. si te mai dai si justitiar de protejezi pe alti snobi ca nu cumva sa iasa din cercul snobilor. multumesc, iubita mama a snobilor.

parca mate-info era un profil mai anti snob, nu? parca la "uman" erau snobii grupati in cercuri stranse.

 

tocmai ca e inflatie de meseriasi care te jecmanesc dar si de fraieri care nu stiu cu-m sa isi dea seama daca lucrarea e sau nu buna. am zis sa ajut pe unul sau pe altul cat sa nu mai fie fraieri.

am gresit. (?)

e ca in povestea cu nastratin hogea si cuptorul ajuns pe rotile.

 

repet parafrazarea: 

"Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. " - asa ca raspund aici.

 

nu raspund decat in fata micii adunari multinationale! - pentru cine are liceul cu mai mult de 20 ani in urma terminat.

 

 


 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
24 minutes ago, adipe said:

macar daca erai moderator. dar faci pe justitiarul si te simti bine sa dai altora castane pe motiv ca esti olimpic si vezi parisul in fiecare duminica, spre deosebire de un sarantoc ca mine care nu are la activ olimpiade oficiale - care ma dezgusta pentru faptul ca ascunde faptul ca invatamantul scoate cativa performanti si in rest la greu dobitoci - care indranzeste sa spuna ca poa sa distinga intre 805 Hz si 808 Hz (diferenta de 1.15 kgf) in doua secunde si ca trebe sa se straduie oleaca sa distinga si mai mici diferente.

 

Da, mea culpa, nu sunt moderator, dar din pacate pe forumul asta nu prea mai exista moderatori. Eu tot ce am facut a fost sa iti explic ca pe forumul asta exista niste reguli, pe care, de dragul utilizatorilor care vin, pun intrebari concrete si vor raspunsuri concrete la intrebarile pe care le-au pus, si nu la intrebarile tale existentiale, ar fi frumos sa le respecte toata lumea.

 

Pana una alta, tu esti ala care m-a luat de sus, cu arogante fine cu privire la absentele mele la orele de matematica si fizica din liceu. Eu nu ti-am contestat nicaieri cunostintele tehnice, si chiar ai foarte multe daca discutam de constructia de roti si respect asta. Asa ca putin respect si din partea ta, da?

 

Si dincolo de cat de inteligent sau cate cunostinte tehnice are cineva, forumul asta are niste reguli. Le poti consulta aici. Si dincolo de regulile forumului, mai exista si regulile de comunicare din viata de zi cu zi, care spun ca daca cineva pune o intrebare, e recomandat sa ii raspunzi la intrebarea pe care a pus-o. Sper ca, totusi, in viata de zi cu zi, cand oamenii te intreaba unde pot gasi o farmacie in apropierea strazii pe care locuiesti, nu le raspunzi cu texte extrase din tratatele de farmacologie clinica cu privire la metodele de fabricare, testare si punere pe piata ale medicamentelor pentru a le explica cum pot sa-si produca acasa paracetamol. Daca nu stii unde pot gasi o farmacie in apropiere, le spui ca nu stii, le urezi o zi buna, si iti vezi de viata ta.

 

O seara faina sa ai!

Share this post


Link to post
Share on other sites

o mica rectificare...

o abatere de +/-0.05mm corespunde unei variatii in tensiune de +/-5% pt o tensiune de 145kgf cu spite de 1.8mm.

(179 GPa ca pt tensiuni ridicate si nu minime, 290mm spoke length)

 

dar oricum... aproximarea era prezentata drept grosiera. asta ca sa nu imi mai dea castane olimpici care sa imi spuna ca metoda mea nu tine daca nu am tinut eu seama ca modulul Young ar fi diferit de la un aliaj la altul. ceea ce este o absoluta perla, n-as fi crezut sa primesc asemenea serve de la un olimpic la fizica.

cu minime cautari de inainte afli ca "strain-stress curve" difera de la un aliaj la altul dar nu modulul elastic care are definitia clasica cat sa plece de la prezumtia ca pe solicitarea minima initiala ai nu o curba a deformarii ci o linie. si deci o constanta numita modul elastic.

 

happy?

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
14 minutes ago, adipe said:

happy?

 

Ba da, stimabile, modulul lui Young e variabil de la un aliaj de otel la altul. Conform acestui tabel, modulul lui Young al diferitelor aliaje de otel prezentate de ei variaza intre 190 si 210 GPa (10.5% diferenta). Daca discutam doar de oteluri inoxidabile, din care sunt facute in general spitele, in functie de aliaj valoarea variaza intre 193 si 204 GPa. Aia e o diferenta de 5.6%. Departe de a fi infinitezimala, cum sustineai tu mai sus.

 

Stii cumva cum putem afla exact din ce aliaj de otel inoxitabil sunt fabricate spitele de pe partea stanga, respectiv dreapta, ale rotilor lui @freetools? Sunt identice, aparent, doar ca de fapt nu sunt.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 1 minut, majikstone said:

 

Da, stimabile, modulul lui Young e variabil de la un aliaj de otel la altul. Conform acestui tabel, modulul lui Young al diferitelor aliaje de otel prezentate de ei variaza intre 190 si 210 GPa (10.5% diferenta). Daca discutam doar de oteluri inoxidabile, din care sunt facute in general spitele, in functie de aliaj valoarea variaza intre 193 si 204 GPa. Aia e o diferenta de 5.6%. 

 

Stii cumva cum putem afla exact din ce aliaj de otel inoxitabil sunt fabricate spitele de pe partea stanga, respectiv dreapta, ale rotilor lui @freetools? Sunt identice, aparent, doar ca de fapt nu sunt.

 

 

parca vorbeam despre aliajele de inox...

poti sa cauti mai exact care e aliajul la sapim sau dt swiss si sa verifici ca e cam standard. nu spuneam de toate aliajele si mai spuneam si ca difera infinitezimal  la astea de inox. ata ete. citesti in diagonala. diferentele de la niste spite inox la altele tin in primul rand de ecruisare si nu cine stie ce in privinta aliajului.

 

cauta sa afli ce e aia ecruisare ca esti oleaca francez acum. vei afla poate si ca curba strain-stress va fi alta potrivit gradului de ecruisare dar... tot cam la 179 GPa estimare ne limitam.

ai verificat cumva cifrele .05mm cu 5% la 190mm lungime si 1.8mm grosime spite?... pt 145 kgf zic. ca estimare.

oricum, tin sa te asigur ca abaterea radiala nu prea poate fi citita la nivel de cativa microni ci de regula cam pana la 25 microni e marja - sa ii zicem de eroare.

 

si tot nu mi-ai dat credit cand ti-am atras atentia ca se pune problema nu la tensiuni modeste ci modul young la o diferenta de tensiune de x kgf de la 120 la 130 sau de la 150 la 160 etc. asa incat sa il socotesti ca fiind 179 GPa. si asta nu in ce priveste citirea tensiunii spitei - unde ai ridicat problema, in context anapoda.

 

nu stiu, tu cu ce te ocupi? tii cu ursul... sau cu dinamo?

ma straduiesc sa nu cumva sa gresesc ortografic/gramatica ca poate oi fi si grammar nazi.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am scris negru pe alb (pornind de la niste cifre concrete) ca intre diferitele aliaje de inox exista diferente de 5.6% intre diferitele valori ale modulului lui Young, tu sustii in continuare ca sunt "infinitezimale".

 

Altfel, iti dau dreptate, intre atatea fire narative am incurcat niste notiuni cand am vorbit despre modulul lui Young. Ce intervine, si mai ales la spitele cu grosime variabile (double/triple butted), e variatia densitatii liniare a spitei (acel coeficient μ din ecuatia de mai sus) pe masura ce e tensionata, respectiv punctul de la care deformarea ei nu mai e elastica. Asta depinde atat de proprietatile materialului (modulul lui Young), cat si de grosimea variabila a spitei, care daca e double/triple butted se va alungi mai tare in zona mediana si mai putin pe capete. Asta va face ca densitatea liniara a materialului (μ) sa scada pe masura ce cresti tensiunea in spita si pe masura ce se alungeste, si in proportii diferite in functie de tipul de spita si de tipul de aliaj, si neuniform pe toata lungimea ei. Asta va insemna ca intre tensiunea pe care te astepti tu sa o obtii teoretic la o frecventa masurata data si o densitate liniara a materialului netensionat data va fi diferita de cea reala.

 

Mai mult, la spitele triple butted cu grosime de 1.5-1.6 mm a zonei mediane, am intalnit (in mediul online) situatii in care din cauza ca tensiunea in spite nu a fost crescuta gradual, unele spite s-au alungit semnificativ mai mult decat altele, pana la punctul la care ajungeau sa penetreze capatul niplului chiar daca lungimea lor a fost calculata corect. 

 

Poti citi aici ce spune Sheldon Brown despre subiectul asta. Si el propune solutia ta ca alternativa mai rapida si usoara la utilizarea tensiometrelor, dar, printre altele, putem afla ca:

 

No spokes are perfectly uniform, and no rim approaches perfect roundness without some coaxing from the spokes, so there will always be some slight variation in pitch between spokes.

plus

In a new wheel with a good, lightweight rim, it should not vary from the optimum pitch by more than a musical semitone or two up or down.

 

In concluzie, diferente perceptibile de frecventa intre sunetele emise de spite sunt perfect acceptabile, in anumite marje. Ceea ce inseamna ca si tensiunea in spite poate sa varieze, in anumite marje. Dar la fel de bine va varia si diferenta intre tensiunea pe care ai estimat-o tu prin metoda acustica fata de cea masurata concret cu un tensiometru. Acustic, marja de eroare acceptabila e de 1-2 semitonuri, ceea ce corespunde unei diferente de frecventa de pana in 10%, care coincide foarte bine si cu diferentele dintre tensiunea reala in spite si cea estimata pe baza frecventei. Ceea ce inseamna doua lucruri: ca intr-adevar, se poate construi un set rezonabil de roti si prin metoda acustica, dar si ca destule seturi de roti cumparate actualmente din magazine sunt perfect conforme cu criteriile acustice de analiza a tensiunii in spite. 

 

Cu privire la alte dileme existentiale, cu ce ma ocup, ce echipa de fotbal favorita am (hint: nu e Dinamo), cat de francez sunt, poti sa imi scrii mesaje private, nu e nevoie sa poluam intregul forum in acest scop. 

 

Imi cer scuze ca te-am luat mai tare decat era cazul, dar repet, dincolo de validitatea, volumul si importanta informatiilor prezentate de tine aici, era mult mai util pentru toata lumea daca creai un topic dedicat in acest scop. Tu vrei sa faci educatie unor oameni care nu vor decat niste raspunsuri simple si la obiect la intrebarile pe care le pun. Si, daca tot ai adus subiectul gramatical in discutie, n-ar strica sa iti formatezi ceva mai lizibil postarile si sa nu eziti sa folosesti si majuscule la inceputul frazelor. Vor face continutul mult mai lizibil si sansele ca cineva sa iti citeasca postarile doar in diagonala mult mai mici.

 

Numai bine ;) 

Share this post


Link to post
Share on other sites

ontopic: nu exista meseriasi, exista doar muuulti clienti needucati care nu au cum sa stie cine e si cine nu e meserias. si care refuza sa accepte ca pot sa afle cum poa sa stabileasca criteriile de evaluare si altfel decat prin statistica si observatii anecdotice.

 

si mai exista un fenomen, cel al bâzei. jocul acela murdar cand toti se indeasa sa dea castane ca sa defuleze din propriile frustrari dupa ce arunca un prim ignorant cu piatra ca sa nu se mai simta prost cand poa sa se creada destept ca doar are olimpiade la activ.

 

lasati meseriasului ce-ai al meseriasului, nu care cumva sa indrazniti sa spuneti ca in cateva ore ar putea cineva sa va serveasca mura in gura toata stiinta de care are nevoie un meserias incat sa mai ramana de invatat doar... reflexele.

 

si perpetuati acest ciclu ca meseriasii de doi lei sa primeasca frecvent cate 30-50 lei pentru lucrari facute in viteza si prost asa incat sa cheltuiti putini bani dar mult prea frecvent...

 

cunoasteti pe cineva care sa fi intrebuintat niste roti de 32 spite mai bine de 10 ani ca pentru 5000-20000 km pe an fara sa se descentreze absolut deloc rotile desi le-a muncit nefiind un individ firav incat doar prin faptul ca ca s-a dus suprafata de franare sa fie pa rotile? daca ati intalnit asemenea specii ati aflat cumva la ce tensiuni erau formate rotile?

 

nu mai astept raspuns la aceste intrebari, cred ca ar fi mai indicat sa ma retrag inapoi intr-o hibernare totala si sa nu mai urmaresc decat sectiunea comenzi magazine online.

adio umanitate, a disparut. justitiari care imi reproseaza mie ca nu as respecta anumite reguli pe care ei insisi nu le respecta. ce ii trebea lu zaivadoc atatea raspunsuri offtopic?

 

eu macar am raspuns pe subiectul spite, calitate, montaj, lucrare. am spus si ca nu e meseriasi, ca sunt la tot pasul sfertodocti.

 

cunosc personal pe cineva caruia i s-a lucrat la niste jante impecabile, noi, DT Swiss de nu au tinut la ceva topaiala, anume sarit cu bicla in sus si aterizat pe cele doua roti. iar eu avem 64 kg la acea vreme (ca si acum) iar aterizarea era fix verticala. acel nepriceputeanu a dat la fostul Kero bike shop de langa fostul dioda. acum, ca a defunctat bodega pot sa fiu impacat ca nu fac reclama negativa cuiva care sa se ia de mine ca i-am alungat clientii.

 

adio, umanitate, salut, tractoare! nu a mai ramas nicio speranta.

nimeni nu poa sa creada ca poa sa masoare folosind o banda scotch pe post de etalon de 0.025mm (probat cu sublerul, in straturi).

iar urechea umana nu prea mai e umana, s-a dezumanizat complet. ce sa mai tone generator... sigur nu merge. sigur! ce sa mai corelezi abaterea radiala cu tensiunea in spite... asta numai un licentiat la sorbona sau cineva care sa aiba harul mirungerii o poate face.

 

sa exageram oleaca, ca pentru un marche funebre... o boceala pentru nivelul de educatie dar si pentru aceasta plafonare.

trist, dar adevarat.

 

abtinere totala de la toate thread-urile, va pup, enoriasi. ramaneti cu bine.

 

citez:

---

Salut.

Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. Am de spitat doua roti noi pentru MTB, 26". Puteti recomanda un meserias/ bikeshop care sa faca treaba buna, eventual cu care ati avut experiente placute? Ma intereseaza sa fie si atent cu piesele (fara zgarieturi).

Mersi frumos.

pa!

---

 

nici eu nu mi-am gasit thread-ul de discutie cu note existentialiste si deprecativ fata de "the snob effect" asa ca am raspuns unui habarnist cu intentia sa il ajut sa nu mai fie habarnist si am socotit ca s-or mai gasi si altii sa le fie de folos ceva informatii de le-am acumulat io in urma unor trude indelungate. nu are nicio vina omu ca nu are fluenta mea in engleza si niste minime cunostinte de la care sa inceapa incat sa se autoeduce folosind google ca motor de cautare.

 

-buna ziua, stiti pe undeva vreo farmacie de recomandat in zona?

-e totul numai prapad, hai sa te invat sa prinzi dumneata peste si sa nu mai cumperi peste stricat la suprapret!

...

la care terte persoane: -domle, esti cam nesimtit. omul te-a intrebat unde e pe aci marmacie si tu faci publicitate negativa la toate marmaciile pe motiv de pretinsa coruptie in societate, nu are nevoie sa faca economii omul asta ci trebe sa isi cheltuiasca banii ca doar trebe si economia sa mearga inainte, nu vezi ca vrea sa cheltuiasca banii la o pravalie cu acte si ca vrea sa ii dea pe ceva de calitate si nu pe informatiile tale dubioase? nu ti-e rusine cu metoda ta pe care o dai moca? pai daca era asa de buna mai era moca? dar cum de iti permiti?!...

 

a aruncat omul o intrebare, a disparut in ceata... i s-au dat sumedenie de raspunsuri cu lux de amanunte dar ca de obicei, se gasesc multi care sa protesteze ca "metoda mea" (poate ca e si metoda altora care nu se agita prea mult sa o impartaseasca) nu o sa mearga din cauza la modul elastic si ca nu poate urechea umana sa sezizeze asa usor diferentele sub un semiton. nici macar cu un generator de tonuri dat mura in gura... ata ete. ursul a castigat inca o data. ursul va castiga intotdeauna ca de-aia e urs. si de-aia tin toti cu ursul, ca nu e misto sa tii altfel decat cu castigatorul traditional.

 

imi retrag disponibilitatea la o bere servita cu rotile la vedere ca discutii amicale nu poa sa iegziste, toti sunt captivati emotional de urs.

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 2 minute, majikstone said:

Am scris negru pe alb (pornind de la niste cifre concrete) ca intre diferitele aliaje de inox exista diferente de 5.6% intre diferitele valori ale modulului lui Young, tu sustii in continuare ca sunt "infinitezimale".

 

Altfel, iti dau dreptate, intre atatea fire narative am incurcat niste notiuni cand am vorbit despre modulul lui Young. Ce intervine, si mai ales la spitele cu grosime variabile (double/triple butted), e variatia densitatii liniare a spitei (acel coeficient μ din ecuatia de mai sus) pe masura ce e tensionata, respectiv punctul de la care deformarea ei nu mai e elastica. Asta depinde atat de proprietatile materialului (modulul lui Young), cat si de grosimea variabila a spitei, care daca e double/triple butted se va alungi mai tare in zona mediana si mai putin pe capete. Asta va face ca densitatea liniara a materialului (μ) sa scada pe masura ce cresti tensiunea in spita si pe masura ce se alungeste, si in proportii diferite in functie de tipul de spita si de tipul de aliaj, si neuniform pe toata lungimea ei. Asta va insemna ca intre tensiunea pe care te astepti tu sa o obtii teoretic la o frecventa masurata data si o densitate liniara a materialului netensionat data va fi diferita de cea reala.

 

Mai mult, la spitele triple butted cu grosime de 1.5-1.6 mm a zonei mediane, am intalnit (in mediul online) situatii in care din cauza ca tensiunea in spite nu a fost crescuta gradual, unele spite s-au alungit semnificativ mai mult decat altele, pana la punctul la care ajungeau sa penetreze capatul niplului chiar daca lungimea lor a fost calculata corect. 

 

Poti citi aici ce spune Sheldon Brown despre subiectul asta. Si el propune solutia ta ca alternativa mai rapida si usoara la utilizarea tensiometrelor, dar, printre altele, putem afla ca:

 

No spokes are perfectly uniform, and no rim approaches perfect roundness without some coaxing from the spokes, so there will always be some slight variation in pitch between spokes.

plus

In a new wheel with a good, lightweight rim, it should not vary from the optimum pitch by more than a musical semitone or two up or down.

 

 

ma opresc si nu mai citesc mai departe ce mi-ai scris. o iei pe aratura rau de tot. de cand este defunctul sheldon brown o autoritate suprema?

 

ai masurat cumva cu sublerul spitele sa vezi daca intr-adevar difera?... pe bune acum. eu chiar am masurat.

vor diferi ca grosime dupa ce le-ai torsionat PLASTIC. altfel NU. daca au iesit din fabrica sunt TOATE la fel. punct.

 

deci ai o variatie in grosimea spitelor fix pentru ca un netot le-a deformat plastic fara sa previna acest fenomen cand a infiletat niplurile dand in gol. clar? e la mintea cocosului.

e la mintea cocosului ca trebe sa ai in vedere acest lucru si ca beleaua asta e valabila DOAR la spitele muncite de altcineva, mai ales la nipluri de aluminiu nelubrifiate corespunzator (oricum iese un semirahat chiar si asa), frecarile inerente si spite subtiri.

 

iar - in cotinuare - te legi de modulul young. nu renunti. la ce folos?... pe bune acum. cu ce ne ajuta pe noi ca exista diferente de... cat? de ce nu cauti matale mai bine "strain stress curve" ca ai variatie mai mare de la o plaja la alta in stres tensional decat intre aliaje?

 

ai stat macar sa analizezi informatia ca strain-stress curve poa sa insemne o estimare a modulului young pe o anumita plaja si ca de acilea ai diferente intre aliaje?...

 

ai priceput macar ca inoxurile au acelasi modul in linii mari la valorile de tensiune uzuale ale spitelor? ai digerat macar informatia ca nu ne ajuta sa facem calcule cu modulul elastic decat pentru a corela abaterea radiala cu variatia in tensiunea spitelor si absolut deloc in ce priveste citirea tensiunii in spite?

 

care meserias pe care il cunosti dumneata foloseste in vreun fel modulul young? cu ce afecteaza modulul young strict citirea tensiunii in spite?

 

ai venit matale cumva la o bere ca sa pipai si sa zici "da, domle, e cum spune gagiul". te duc daca vrei si la fostul propitar (licenta si aici) sa iti spuna si dumnealui dupa ce o vedea "nu as fi crezut sa iasa asa lucru cu rotile astea dupa ce am scapata de biciclont ca avea bube gramada si de-aia am vandut-o". abia apoi sa arunci cu piatra in balta...

 

cand vei spune mea culpa si pentru enormitatile pe care le arunci si nu doar pentru ca ti-am atras atentia ca aduci un aport de piatra la rinichi unuia ca mine care are nervii la pamant?

 

sunt absolut satul sa tina cineva cu ursu si sa imi dea la gioale pentru ca vrea sa iasa deasupra neaparat in lipsa temelor bine facute cum e poate cazul meu.

 

scoti una dupa alta enormitati iar eu oi fi acum obligat sa iti raspund punctual la toate enormitatile? NU! PA!

 

hai, pa la toata lumea. chiar m-am sictirit.

nu am nici buton de ignore. iar vreun moderator tot la mine va gasi vina.

 

stainless steel:

316 304

 

vezi care e modulul elastic la unul si la celalalt. si educa-te si vezi ca ai o fluctuatie mult mai mare in cadrul aceluiasi aliaj la plaje diferite in tensiune decat intre aliaje.

dar o tii tot inainte. de la ce am plecat cand ai pomenit dumneata de modulul elastic si ai aratat ca stii ca ii mai spune si Young?...

 

te citez:

""Mai adauga la asta faptul ca nu ai cum sa stii exact din ce aliaj sunt facute spitele pe care le-ai cumparat (deci modulul lui Young il vei aproxima cu anumite marje de eroare). Deci nu e exclus sa ai erori de masura de +- 10% folosind metoda respectiva""

 

cu ce afecteaza modulul young citirea tensiunii in spita????

 

enerveaza pe un om si ai castigat dezbaterea. grabeste-te sa scrii enormitati dupa ce ai citit in diagonala una si alta. nu retrage nimic inapoi.

halal.

salut, la revedere, mi-a facut al dracu de multa placere sa imi interzic sa mai intru pe forumurile astea la care nu ai optiunea sa dai ignore la postarile celor care tin cu ursu.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
2 minutes ago, adipe said:

cu ce afecteaza modulul young citirea tensiunii in spita????

 

Ai doua tije metalice A si B, ambele de aceeasi lungime si aceeasi grosime, una dintr-un aliaj cu modulul Ea si cealalta din alt aliaj cu modulul Eb. Ambele au, netensionate, aceeasi densitate liniara µ. Le tensionezi pe ambele cu o aceeasi tensiune T. Ambele se vor alungi, in functie de modulul lui Young aferent, iar din cauza alungirii densitatile liniare vor scadea (masa de material ramane constanta, dar lungimea tijelor a crescut). Din cauza ca au module Ea si Eb diferite, alungirea lor va fi diferita, iar densitatile lor liniare vor scadea in proportii diferite. Ceea ce inseamna ca tija A supusa tensionarii cu tensiunea T va avea o valoare µa mai mica decat cea initiala (µ) si diferita de cea a tijei B aflate in aceleasi conditii de tensiune.

 

Deci, conform ecuatiei de mai sus, vei avea doua tije metalice cu aceeasi tensiune in ele, dar cu densitati liniare diferite, deci cu frecvente de rezonanta diferite. Ceea ce inseamna ca, analog, daca le tensionezi pe ambele pana ajung sa aiba aceeasi frecventa de rezonanta, tensiunea in ele va fi diferita din cauza modulului de elasticitate diferit. Si asta indiferent daca alungirea e elastica sau plastica. Pentru ca discutam strict de scaderea densitatii liniare a materialului in timp ce e tensionat, nu de ce se intampla cu structura lui interna, respectiv ce se intampla cu el dupa ce nu mai e tensionat. Diferenta va fi ca cele alungite plastic vor ramane alungite si dupa ce tensiunea la capete e eliminata, in timp ce cele alungite elastic vor reveni la dimensiunea initiala. Ceea ce e perfect valabil si pentru spitele double/triple butted, si in special cele de ~1.5 mm in zona mediana, care se alungesc chiar si elastic semnificativ mai mult decat suratele lor de 1.8 sau 2.00 mm.

 

Altfel, chiar nu e nimeni curios sa afle tare multe despre dilemele tale existentiale sau despre modul in care vrei sa schimbi lumea si societatea. 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

nimeni nu e curios sa vada cu cat mai exact se subtiaza cele doua tije ca sa ajunga la o aproximare a erorii la aceasta metoda.

 

nu compara metalul cu cauciucul care se subtiaza zdravan la alungire. daca tot vrei sa spui ca ai o eroare ori te abtii de la a o ghici ori o calculezi mai exact.

nu ai calculat inca eroarea. ai scos-o din burta.

 

principial sunt bagate in aceeasi oala toate aliajele inox:

Austenitic steels (TP304, 310, 316, 321, 347)

https://www.engineeringtoolbox.com/young-modulus-d_773.html

 

mai ramane sa masori efectiv cu cat sunt subtiate. ca se si deplaseaza atomii intre ei, nu e ca la cauciuc sa se deformeze prin alungire si concomitent prin subtiere masiv. cimpari merele cu perele.

esti stertodoct.

 

pana nu demonstrezi unuia sau altuia cum ai calculat tu eroarea de 10% ramai cu eticheta asta: esti un necinstit sufleteste.

cand vei retracta absolut toate enormitatile pe care le-ai scos in mod public ca argumente ostile la adresa mea abia apoi poti sa mi te mai adresezi fara sa imi starnesti sila.

de fapt iti spun eu cum facem: eu ma retrag si imi impun sa nu ma mai uit pe forumul asta ca sa nu ma enervez. iar tu te faci ca ploua. ok?

 

pa.

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Damn, that escalated quickly. Informatiile expuse sunt utile in cazul unei echipe sportive, dar pentru amatori mi se par overkill. Desigur ca oricine poate invata sa construiasca niste roti si este o experienta interesanta ce imbina distractia cu frustrarea. :)) deja ma gandesc la cat de putin documentat am fost cand mi-am construit primele roti acum 10 ani.

17 hours ago, zavaidok said:

Puteti recomanda un meserias/ bikeshop care sa faca treaba buna

Nu am construit inca roti la el, dar la cum l-am vazut ca lucreaza pe alte componente nu pot sa nu il recomand destul, la el duc tot ce nu pot sa intretin singur. Pe Razvan il gasesti pe facebook: Spite Trase.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Sign in to follow this