Sign in to follow this  

Recommended Posts

1 hour ago, adipe said:

dar tu scoti din burta eroare 10%

 

Cand am vorbit de o eroare de 10%, era vorba de o eroare cumulata.

 

Un sfert de ton (adica jumatate de semiton) intre doua frecvente inseamna o eroare de aproximativ 3%. Calculata logaritmic, 2^(1/24). Pentru o ureche umana neantrenata (sau, in alti termeni, pentru cineva care nu are ureche muzicala), o eroare de un sfert de ton e mai mult decat realista. Tinand cont ca tensiunea in spite depinde de patratul frecventei, doar din cauza erorii de masura a frecventelor de catre urechea umana vei avea o eroare de pana la 6%, daca nu mai mult in functie de cat de afon e cel care face asta.  Altfel, sunt programe (sau aparate) de analiza frecventiala care iti vor extrage frecventele fundamentale dintr-un sample audio, similare cu cele pentru acordarea instrumentelor muzicale. Alea nu gresesc. Dar cum tu ai vorbit de utilizarea unui generator de semnal ca referinta si de folosirea urechii pe post de instrument de masura, o sa joc cu cartile pe care le-ai pus tu pe masa.

 

Altfel, daca e sa discutam de spitele butted, mai intervine o problema: din cauza ca nu au sectiune constanta, nici densitatea lor liniara nu e constanta. Daca luam o spita cu capete de 2.0 mm si centrul de 1.6 mm (model putin exagerat, dar exista cel putin un model de spite cu 2.0/1.6/1.8), densitatea liniara a zonei mediane va fi cu 20% mai mica decat a extremitatilor. Deci, daca o modelam teoretic ca o tija de 1.6 mm diametru, vom obtine la aceeasi frecventa de rezonanta masurata o tensiune cu 20% mai mica decat daca o modelam teoretic ca o tija de 2.0 mm diametru, asta in timp ce tensiunea reala, masurabila cu tensiometrul, va fi undeva intre cele doua valori, probabil mai aproape de cea corespunzatoare modelului de 1.6 mm. In concluzie, si de aici mai apar cateva procente de eroare, in functie de forma spitei. Hai sa nu fie 20% cat e diferenta intre cele doua valori extreme, dar macar vreo 5% tot sa fie acolo. Probabil ca daca ai folosi un software / aparat care sa faca analiza spectrala a intregii benzi de frecvente, ai putea sa reduci semnificativ eroarea si in cazul asta.

 

Apoi, revenind la intinderea materialului, am luat o hartie si un pix si am facut calculele. Cu cifre concrete, o tija metalica de 280mm lungime si 1.5 mm grosime intinsa cu o forta de 1400 N se va alungi cu 1.15 mm daca are un modul Young de 193 GPa (aliaj de inox Grade 316), respectiv cu 1.08 mm daca are un modul Young de 204 GPa (aliaj de inox 17-7 PH). Constantele sunt extrase din tabelul asta. Procentual, inseamna o diferenta de 0.03% intre densitatile liniare finale ale celor doua spite (asta presupunand ca alungirea initiala a fost luata in calcul), deci una comparabila de masura a tensiunii la frecvente egale. De acord, eroarea asta de masura e semnificativ mai mica decat cea indusa de eroarea de estimare a frecventei, cel putin daca e sa ignoram orice deformari plastice.

 

Deci da, am exagerat magnitudinea impactului pe care il are alungirea diferita data de modulul lui Young variabil, o diferenta de 5% intre doua module de elasticitate ale doua aliaje de inox diferite avand un impact de sub 0.05% asupra tensiunilor estimate pe baza aceleiasi frecvente. Imi asum asta aici, cu subiect si predicat. Dar eroarea data, in parte, de capacitatea de a estima cu ajutorul urechii umane frecventa unor sunete, cat si de faptul ca modelul ala se aplica unor tije cu grosime constanta, ceea ce majoritatea spitelor din ziua de azi nu mai sunt (ma refer la cele cu grosime variabila, folosite cam in orice roti de doamne-ajuta), se aduna lejer la o valoare undeva in intervalul de 5-10%. Daca folosesti software sau aparatura de analiza frecventiala, deci nu te bazezi pe capacitatea urechii umane de a discerne frecvente, lucrurile stau cu totul altfel. Dar cum spuneam, joc cartile pe care le-ai pus tu cu mana ta pe masa.

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

...

hai sa zicem ca the burden of proof is on me... e o practica uzuala sa fie citita auditiv in sens de estimare rapida pentru cineva cu urechea formata.. si se poate deci prin formula de calcul de am precizat-o mai devreme sa ai certitudinea unor cifre pe care le poti pune eventual pe hartie. prin estimare auditiva fara a mai recurge a formula Hz - kgf se face treaba asta la case foarte mari, folosind doza pick-up si casti pe langa truing stand - e vorba de roti care au spitele sa nu prea faca contact unele cu altele. in acest din urma caz... poate fi mai dificil si sa dureze deci mai mult timp cand ai roti clasice adica in x3 etc. caz in care estompezi spita intretaiata, le ciupesti pe rand, se gasesc artificii pentru a discerne care din cele doua spite suna mai sus si care suna mai jos cand diferenta este foarte foarte mica intre acele doua spite.

 

Easton!:

 

 

 

 

in video-ul de mai sus se poate ilustra clar: a inspecta tensiunea in spite cu precizie mare e de folos la un singur lucru: pentru a inspecta variatia (uniformitatea) in tensiune. tensiunea medie finala nu prea mai are asa mare importanta ca e 135kgf si nu 134kgf sau 133kgf.

 

 

si am nimerit de am aflat urmatoarele:

https://www.engineeringtoolbox.com/poissons-ratio-d_1224.html

Stainless Steel 18-80.305 


https://www.omnicalculator.com/physics/Poissons-ratio

calculat Axial strain pentru urmatoarele:
spoke thickness: 1.8mm; delta tension: 147 Newtons (15kgf)

introdus deci (restul se completeaza automat):
Modulus of elasticity: 179 GPa
Poisson's ratio: 0.305
Axial strain: 0.003227
---
rezultat:
Transverse Strain 0.0000984235

 

vezi ce inseamna asta in ce priveste acea eroare, suficient de neglijabila? de care tineai mortis ca va contribui la estimarea ta de 10% scoasa din burta si cu incapatanarea de a cauta cat mai multe noade in papura nefiind absolut interesat sa ajungi sa folosesti candva aceste cunostinte/algoritmi la care sa aduci sau nu ceva improvizatii, impartasite sau nu cu restul la bobor.

nu te pricepi la tehnica, te pricepi doar si doar la trolling.

 

ai luat la socoteala ca erorile in masuratoarea abaterii radiale sunt mult mai greu de masurat/detectat? macar daca ai fi spus "ok, poti sa scrii care e algoritmul de la cap la coada ca pentru o janta noua sau ca pentru o roata busita ce trebe indreptata?" dar tu nu, tu trebe sa ataci principial iar eu sa fiu acuzat ca polueaza daca da raspuns la intrebarile puse de tine fix pe acest thread. curat murdar.

 

daca esti fost olimpic la mate fizica atunci cu siguranta vei putea verifica acest calcul de mai sus cautand fie formulele pentru "Poisson's ratio" sau recurgand poate la alt calculator online etc.

ne vom putea ignora reciproc cu succes pana in vecii vecilor amin. azi chiar e ultima zi si imi mai iau o pauza de un cincinal de la acest minunat forum care repet... nu ma va mai interesa sa frunzaresc prin el decat pentru comenzi magazine online. macar de atat lucru e bun.

 

pana una alta discutia asta se afla in cadrul sectiunii:

TEHNICĂ

Piese si Componente 

Roti - Jante, Butuci, Spite 

Recomandari spitare roata noua

 

hai sa ii zicem si lu zavaidoc "tu de ce nu ai pus, mosule, numele thread-ului "recomandari servicii roti"? cum ar fi sa ne luam de greselile lui ortografice si de lizibilitate?

cum ar fi sa trantesc eu o intrebare si ulterior poate un preten sa sugereze o recomandare pentru pretinu comun... daca foloseste careva forumul pe post de mica publicate mascata nimeni nu se ofenseaza, nu?

 

eu nu am facut nicio publicitate nimanui, am venit doar sa arunc ceva sfaturi cat se poate de utile. iar initiatorul thread-ului nu a apucat inca sa se pronunte si sa spuna "alo, tinere cu probleme existentiale, eu am bani de dat, nu mi-a intrat portofelul la apa; ma intereseaza strict sa aflu cine face servicii de calitate, nicidecum sa invat sa le evaluez mai bine sau sa stiu cum sa ma exprim cand ma invoiesc pe o lucrare si nu cochetez defel cu spitatul, centratul, indreptatul rotilor, mi se pare o lucrare mult prea murdara si nu ma cobor la asa ceva, las treburile astea pe mana vidanjorilor. gen".

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
10 hours ago, freetools said:

Voi chiar citiți tot ce scrie ?

Nope.

Astept raspunsul lui la intrebarea mea de aici
Are 3 posibilitati: - sa-mi zica cifrele si sa se contrazica singur

- sa se piarda in betia lui de cuvinte, atunci ii troll

- sa se faca ca ploua, atunci ii tot troll, doar ca-l duce capul.

(eu pariez pe varianta 3 ;)) )

  • Haha 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 5 ore, majikstone said:

 

Cand am vorbit de o eroare de 10%, era vorba de o eroare cumulata.

 

Un sfert de ton (adica jumatate de semiton) intre doua frecvente inseamna o eroare de aproximativ 3%. Calculata logaritmic, 2^(1/24). Pentru o ureche umana neantrenata (sau, in alti termeni, pentru cineva care nu are ureche muzicala), o eroare de un sfert de ton e mai mult decat realista. Tinand cont ca tensiunea in spite depinde de patratul frecventei, doar din cauza erorii de masura a frecventelor de catre urechea umana vei avea o eroare de pana la 6%, daca nu mai mult in functie de cat de afon e cel care face asta.  Altfel, sunt programe (sau aparate) de analiza frecventiala care iti vor extrage frecventele fundamentale dintr-un sample audio, similare cu cele pentru acordarea instrumentelor muzicale. Alea nu gresesc. Dar cum tu ai vorbit de utilizarea unui generator de semnal ca referinta si de folosirea urechii pe post de instrument de masura, o sa joc cu cartile pe care le-ai pus tu pe masa.

 

 

 eroare cumulata pe care nu ai cum sa o demonstrezi. ai scos-o din burta.

 

nu discutam despre programe de analiza frecventiala, tu nu ai pus problema izolarii frecventei pe care vibreaza o spita de celelalte spite aflate in preajma ei. asa ai fi venit de acasa. intr-adevar, poti sa ai astfel de greutati, ceea ce ar insemna ca acuitatea poate ori sa scada ori sa necesite mai multa atentie si deci timp si oboseala.

 

discutam aici strict de lucruri facute cu o investitie minima si care sa rivalizeze cu ce fac altii cu scule de multi bani ale caror principal avantaj este viteza marita de lucru.

 

nici macar nu ai comparat 600 Hz cu 604 Hz pe urechea ta - ca doar la tensiunile astea vei face centrarea radiala daca ai avea acele minime cunostinte legat de algoritm.

dar nu ai. se poate percepe de catre "urechea umana" ca e o diferenta asa incat sa poti spune ca iti iese o eroare de pana in 1kgf.

 

ai luat din ce am scris eu aminte incat sa poti deduce aplicand acele principii pe care pretinzi ca le stapanesti (modul elastic, 179 GPa, nu 206 GPa  cat este cu spitele absolut moi) ca 1kgf corespunde unei alungiri elastice a spitei cu 6 microni (la spita de 1.8mm)??? daca masuratoarea abaterii radiale sau daca precizia centrarii cat mai aproape de zero nu prea se apropie decat cu mare greutate de dublul acestei valori de 6 microni atunci de ce ma tot freci la cap cu nevoia ta de a masura precis de catre tine care te pretinzi uman dar si neinteresat sa pui in practica vreodata aceste cunostinte/metode? nu mai bine m-ai fi intrebat de metode as propune eu pentru a fi masurata abaterea radiala cu exactitate?

 

am spus-o deja si o spun din nou: abaterea radiala e mai precisa in primul rand daca o faci pe interiorul jantei si nu la buza anvelopei in primul rand pentru ca e suprafata neafectata de busituri etc. in al doilea rand poti folosi tertipuri gen amplificare precum o nivela laser si deci mai trebe sa cumperi  (nu costa mai mult decat o cheie de spite daca nimeresti la vreun lidl etc.) si e mai raspandita poate decat o cheie de spite de calitate.  si deci poti si sa imprumuti o scula de-asta si sa chemi vreun prieten care sa miste roata cate o spita o data si tu sa masori pe perete ce poate fi observat si asta preferabil nu cand urla lupii la luna.

 

sau poti sa pui un zip tie si sa rabzi sa centrezi radial folosind un zip tie pe seat stay pe care il pozitionezi cu chiu cu vai schimband chiar si presiunea in anvelopa incat sa cauti sa o centrezi radial cat mai bine ca dupa aia sa masori doar tensiunea in spite incat sa stii de unde trebe sa mai infiletezi si de unde sa desfiletezi si cu cat

 

am solutii, tu ai doar sa protestezi fara a fi catusi de putin interesat de aspectul practic. ai un pretin in cluj, ramai cu el. ce mai discuti daca nu ai nevoie sa te descurci cu soricei? nu cumva ai o atitudine de a cauta sa dovedesti ca ai dreptate cand nu ai si refuzi sa retractezi enormitatile pe care le-ai scos pana acum?

 

ma intereseaza mai putin sa imi spui ca as fi eu sensibil, ma intereseaza sa retractezi cifrele scoase din burta, exagerarile repetate si aprecierile principiale care sunt vai si amar.

 

daca eu stiu probabil mult mai multe decat pretinu tau din cluj matale o sa ii vinzi aceste ponturi fara sa aduci nici cea mai mica multumire pentru informatiile culese si date moca.

le dau moca in primul rand pentru ca socotesc ca e de preferat sa le aiba mai degraba poporul decat mai tarziu si in al doilea rand pentru ca la ce colcaie in societatea asta stiu clar ca nu poti sa vinzi pielea ursului din padure, daca nu te cunoaste lumea. si ma enervez deci cu atat mai mult cu cat matale esti bogatan si o tii mai departe pe marsul ca solutia de roti de fabrica e foarte buna.

 

sa va ia naiba pe toti astia care iesiti cu bicicletele incat sa faceti parada. sa va ia pe voi naiba toti cei care avansati ca gastele dogma ca trebe salata mare de pinioane la roata pe spate.

macar jobst brandt avea onestitatea sa spuna ca lui nu ii trebe asa ceva si ca tensiometrul sau e un instrument de care nu prea are el mare nevoie ci altii care au sensibilitate scazuta dar si salata mare de pinioane.

 

fix de la asta mi-a sarit mie mustarul, cand mi-a trantit VladXC acu vreun cincinal cum ca mie imi trebe neaparat salata de 9+ pinioane si ca nu am ce cauta cu recomandari gen Hope Pro SS. or fi si proaste alea. hai ca m-am saturat de partidul ursilor care tin unul cu altul si merg pe solidaritatea asta a snobismului. sell it by zealot in cel mai fericit caz. worse case scenario: vested interests din partea voastra si (auto)publicitate ascunsa, disimulata. eu macar am spus ca nu am nimic de vanzare, am leafa mea si lucrez in cu tot alt domeniu.

 

altceva chiar nu ai de-a face? esti cumva un bun samaritean si esti pus pe aici sa vrei sa ajuti din bonomie pe cineva sau vrei sa ii faci reclama prietenului tau din cluj VladXC al carui stil de conversatie m-a scarbit de mi-am luat pauza de un cincinal pe acest forum ca tot eu am fost scos de troll? zici de aia din franta ca cer multi bani pentru un rahat in contextul in care precizezi ca in cluj stii tu pe cineva care face lucruri bune dar fara sa dai niste parametri in cifre.

 

bag de seama ca intr-un stil cat mai disimulat esti pus pe discreditarea mea.

hai pa.

 

nu mai turna aberatii cum ca are "urechea umana" eroare de 6% cand orice copil poate sa acordeze o chitara cu o precizie uimitoare. nu ai nevoie de facultate ca sa compari un sunet cu altul si sa poti acorda o chitara.

nici macar nu ai incercat pe generatorul de ton sa scoti 600, 604 Hz sau sa vezi cat ar fi pentru acea valoare scoasa din burta cat corespunde ca salt de la 600 Hz.

vezi de compara 600 Hz si 617 ca e o diferenta enorma si vei putea discerne si mult mai mult atunci cand iei ca etalon sunetul pe care il ceri pe o frecventa sau alta... si abia apoi mai vorbeste dupa.

 

care eroare cumulata? vezi ca ti-am dat intre timp calculat care este scurtarea in diametrul spitei printr-un delta tension de 147 Newtons (ca pentru +10% diferenta in tensiune, de la 150 la 165  sau de la 135 la 150, cum vrei sa o iei). vei vedea deci ca e neglijabila acea eroare si nu ai ce erori sa mai cumulezi. pentru ca am stabilit de la inceput ca toata treaba presupune uniformitate in spitele ca doar asa se intampla in majoritatea cazurilor. ce scria sheldon e cu vested interest - tensiometrul brevetat de pretenarul sau jobst si impins la vanzare printr-o publicitate asumata deci.

 

si inca nu ai remarcat perla cu pudra de talc pe care ei o prezentau drept inutila. cam asta e nivelul lu alde sheldon, defunct acum. nu ma lua pe mine cu astfel de citatii ca sunt satul de astfel de argumente puerile. am scormonit si ti-am gasit Easton prezentand metoda acustica drept suficient de buna. daca nu era suficient de buna ar fi riscat ei sa poata fi contrazisi de cineva? imediat le-ar fi servit un proces ca sa dovedeasca cutare sau cutare cum ca angajatii lor nu vor putea sa citeasca diferentele de tensiune relativa cu precizia unui tensiometru mecanic.

 

Easton prin acel mic filmulet iti servesc un amanunt pe care daca nu il stii si il pastrezi de il discuti dupe aia cu altii le creste lor audienta, notorietatea. si nu s-ar face de ras prezentand metoda acustica drept simpla si eficienta daca nu ar fi asa. atat doar ca pentru cineva care nu are experienta o metoda mai sigura dar care consuma mai mult timp este cea sugerata de mine si e potrivita mai ales cuiva care nu are prea mare curaj sa se apuuce de lucru ca nu a aflat inca de formula tensiune - frecventa, densitate, diametru, lungime. inca. si nici nu stie ca are la indemana pe net un generator cat sa ii fie deci mura in gura aceste instrumente date. ce ii mai lipseste? bunul simt la tine, asta lipseste. te dai olimpic dar ori nu te duce capul ori esti pe dinafara cu cartea si ai ramas de te-ai ancorat de modulul elastic ca ar fi diferit intre aliaje si ti-am spus ca nu e - doar ca nu mi-am dat seama ca vorbeam despre aliajele de inox si deci se subintelege chestiunea asta asa cum se subintelegea ca poa sa existe diferente de grosime intre Sapim si DT Swiss sa zicem dar nu la produsul facut de aceeasi scula care le formeaza spitele.

 

ia de colea apreciere pentru un tensiometru pus la vanzare si comparatie cu park tools:

 

I bought this thinking it would cheaply replace my park tension meter after it's spring broke. I found that this was a poor decision. The gauge does not have enough definition in its readings - for a cx-ray spoke, the needle travels 1mm between 89 and 99 kgf . By comparison, the park tools version has 3mm travel between 91 and 100kgf. While it might get you out of trouble if you had one on hand, it doesn't have the acuity that I think is needed to build a good wheel. I wish I had spend a bit more and bought another park tools version (which I then had to do).

 

deci tensiometrul park tools misca 0.3mm pentru 1kgf. cat de precisa va fi urechea mea? oare cam la fel daca pretind ca remarc o diferenta de la 600 la 604 Hz?

iar in definitiv am spus de la inceput: degeaba ai scule daca nu stii sa le folosesti.

 

si am mai precizat ca trebe corelata abaterea tensiunii cu ceea ce e numit radial runout.

daca ai fi carcotit cu privire la masuratoarea radiala in microni sau altfel spus plafonarea la banda de scotch care are 25 microni - cam cat au precizia standu-urile profesionale dar care nu vor fi folosite nici alea cu cap, nu mai zic ca costa vreo 1000 euro... daca puneai problema asta atunci as fi avut mai mult de scris si te-ai fi bucurat ca ma poti acuza ca poluez mai multe pagini pe ecran.

 

amice, daca nu te intereseaza practic chestiile astea si mai vii cu noi si noi intrebari... ai proasta crestere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

în urmă cu 5 minute, MLADEN said:

Nope.

Astept raspunsul lui la intrebarea mea de aici
Are 3 posibilitati: - sa-mi zica cifrele si sa se contrazica singur

- sa se piarda in betia lui de cuvinte, atunci ii troll

- sa se faca ca ploua, atunci ii tot troll, doar ca-l duce capul.

(eu pariez pe varianta 3 ;)) )

tu esti troll pentru ca pretinzi ca trebe sa iti raspund la obiectii dupa ce ti-am aratat punctual ca sunt aberante. nu una sau doua.

 

eu pariez pe varianta ca o sa ma pis pe el de forum si de trolli care zic de altii ca ar fi trolli.

 

"with the intent of provoking readers into displaying emotional responses[2] and normalizing tangential discussion,[3] whether for the troll's amusement or a specific gain."

nu eu am pus asemenea smiley faces, you troll, you prick.

 

nu eu am scos din burta cifre pe care nu le-as putea demonstra in nici un fel.

nu eu m-am apucat sa fac pe moderatorul intr-o discutie care apartine de domeniu tehnic fara a veni cu informatii care sa cuprinda evident noutati.

 

dar matale o sa pretinzi otherwise. ramaneti in mocirla voastra si impingeti aceleasi dogme pe care le impingeti.

 

am dat si linc de la Easton, am dat si calcul pentru a arata cu cat scade in diametru spita la o crestere sau scadere cu 147 Newtons. tu o tii pe smechereala si de dai destept si relaxat.

ad hominem. singurele argumente care au functionat au fost ad hominem. si stii de ce asta? pentru ca doar daca eram un troll ca tine as fi fost invulnerabil.

 

solutia e sa ies din cercul vostru stramt si sa uit complet de acest forum populat de personaje ca dumneata si la care nu ai optiunea de a da ignore la mesajele pe care le dau utilizatori ce isi aroga rol de moderator fara a fi asa ceva in mod oficial.

 

si stii care e chestia cea mai enervanta? ca arunci doua-trei randuri cu un smiley si pui pariu ca o iau eu razna.

eu pun pariu pe varianta 1. am dat cifre dar tu le ignori. in continuare. nu retractezi. nici macar nu spui ca ti-a scapat un paragraf pt ca ai fi citit... in diagonala.

 

e clar. tot eu sunt troll-ul ca daca ma retrag inca un cincinal, tot eu se cheama ca sunt troll, daca unii arunca argumente aberante dupa care mai recurg si la atacuri ad hominem... pretind ca nu le-as fi raspuns la argumentele aberante dupa ce au aruncat o sumedenie si am raspuns de m-am plictisit.

 

bleah.

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Este suficient.

Ești inteligent, ai cunoștințe avansate? Excelent - atunci folosește-le ca să îi ajuți și pe ceilalți, că de aia avem forum.

Dacă însă te lansezi în tirade interminabile gen CV Tudor, asezonate cu jigniri și cu șaorma cu de toate, e o problemă.

Care se rezolvă cu o suspendare pe termen nelimitat. Dacă vrei să ai numai tu dreptate, iar pe ceilalți să-i scuipi în cap de la înălțime, ai greșit adresa.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
58 minutes ago, adipe said:

 

[...]

 

Trebuia sa dai 3 seturi de cifre, ceva de genul:

Niplul de aluminiu crapa la x

Niplul de alama crapa la y

Niplul de aluminiu cu spita infiletata pana in capat crapa la z

 

Tu susti ca niplurile de aluminiu trebuie evitate, eu doresc sa-ti arat contrariul.

Ca sa nu fie discutii despre cifre si daca le-am scos, sau nu, eu din burta, vreau ca sa le spui tu.

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
12 hours ago, freetools said:

M-ar fi interesat și pe mine un service bun pt centrat niste roti in București.

Iote, sunteți 2 deja. Mai căutați câțiva prieteni, închiriați o sală de clasă și vă puneți să citiți pe îndelete informațiile din topicul ăsta. Vă faceți singuri roțile ;) 

  • Haha 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Salutare. 

Multumesc pentru raspunsuri. Mi-au starnit un zambet, cel putin. @adipe am si creier si motivatie, imi fac singur cam totul la bicla, cat despre spitare cred ca sigur ii iese mai bine unuia care a mai facut asta, decat mie prima data. Sunt de acord ca totul se invata, insa nu vreau sa testez pe rotile noi pe care le voi folosi la munte. Am inteles ca poti deforma jantele daca nu stii ce faci. Astept in continuare ceva recomandari, pentru sfaturi de DIY, puteti descgide alt thread :). Mersi frumos.

15 hours ago, freetools said:

Numai off topic

 

Omul întreabă de un service și altu ii spune să își facă rotile singur.

 

M-ar fi interesat și pe mine un service bun pt centrat niste roti in București.

 

Că văd ca tot se.schimba mecanici pe la magazine și nici nu știi peste cine dai.

 

Mă gândeam că poate a mai fost cineva in situy asta recent.

 

 

 

 

 

@freetools O recomandare pe care am primit-o de la un prieten ar fi bikexpert. E multumit de niste roti de enduro pe care i le-au construit acum cateva luni. Si eu o sa incerc tot acolo, dar am vrut sa mai aflu pareri. Sal.

Share this post


Link to post
Share on other sites
11 hours ago, Alegz30 said:

Damn, that escalated quickly. Informatiile expuse sunt utile in cazul unei echipe sportive, dar pentru amatori mi se par overkill. Desigur ca oricine poate invata sa construiasca niste roti si este o experienta interesanta ce imbina distractia cu frustrarea. :)) deja ma gandesc la cat de putin documentat am fost cand mi-am construit primele roti acum 10 ani.

Nu am construit inca roti la el, dar la cum l-am vazut ca lucreaza pe alte componente nu pot sa nu il recomand destul, la el duc tot ce nu pot sa intretin singur. Pe Razvan il gasesti pe facebook: Spite Trase.

Mersi!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cum apare unul care știe mai multe se găsește cineva să îi tragă preșul!!

Trist!

Share this post


Link to post
Share on other sites
în urmă cu 14 ore, IonutA said:

Cum apare unul care știe mai multe se găsește cineva să îi tragă preșul!!

Trist!

 

Tu chiar ai învățat ceva despre spițare citind romanul foileton scris de el? Eu nu. Eu am aflat următoarele:

 

1. Are probleme cu nervii (el a spus-o, nu e atac la persoană)

2. Nu mai există meseriași, iar cei care-și zic meseriași sunt niște țepari

3. Folosind o cheie de spițe și șoricei poți obține abateri axiale și radiale de 50 de microni 

4. Tensiunea se măsoară în Hertzi

5. Nu contează întrebarea, ci răspunsul

6. E neînțeles

7. Singlespeed e Dumniezo pă pământ și Sheldon Brown e un dobitoc, ca și toți ceilalți care-l contrazic

8. Spițele diferă ca grosime dacă au fost torsionate plastic, altfel nu

9. Într-o formulă folosești g=9.8 dacă vrei ca tensiunea să fie exprimată în kgf, nu în N

10. Gramatica ie grele

 

Aș mai putea adăga alte câteva adevăruri supreme decantate din beția de cuvinte revărsate de om. Recunosc, are cunoștințe tehnice, dar face doar paradă de ele, fără să dea sfaturi concrete. Dacă chiar vrei să ajuți, nu-i spui forumistului "cutare parametru e hiper-important, fă bine și informează-te despre el", ci-i spui de ce și cum. Părerea mea.

  • Upvote 1
  • Thanks 2
  • Haha 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Salut fizikant,

 

Consider că se putea și o altă abordare.

Gen să îi oferim (moderatorii) un spațiu/topic pe forum unde să îl încurajăm să își continue povestea cu spițele și așa am fi putut să înțelegem și noi tot ce știe și poate am fi învățat ceva. Și după ce citim toată povestea spițelor putem să tragem și o concluzie despre cât de utile sunt sau nu informațiile date.

 

Cu siguranță are mult mai multă experiență !

 

Eu sunt sătul să arunc cu banii la așa zișii specialiști în biciclete, dar pe care când îi întrebi ceva concret dau din stânga în dreapta sau pur și simplu nu vor să zic nimic (cei care mai știu).

 

Numai bine!

Adrian

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu i-am sugerat in vreo 3 randuri sa rezume informatiile respective intr-un topic dedicat separat, el a fost prea ocupat cu atacuri la persoana. Altfel, nu e inca tarziu sa se mute postarile respective intr-un topic separat, in starea (halul) in care sunt. Desi marea parte a informatiilor respective se pot regasi pe pagina lui Sheldon Brown, intr-o forma simplificata si condensata.

Share this post


Link to post
Share on other sites
On 8/24/2019 at 6:48 PM, IonutA said:

Cu siguranță are mult mai multă experiență !

 

 

e02e5ffb5f980cd8262cf7f0ae00a4a9_press-x

  • Thanks 1
  • Haha 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Sign in to follow this