Fane Deraior

Ciclism dupa implantul de stent

Recommended Posts

Salut,

 

Anul trecut, prin octombrie, am inceput sa simt un usor disconfort ca o arsura pe gat in timpul efortului, mai ales cand pulsul se ducea peste 160, dar cand lasam pedala nu mai aveam nicio problema. Usor, usor am inceput sa simt acest disconfort si cand ma urcam pe bicicleta sa ma duc la serviciu. 

Initial am zis ca o fi vreo raceala ceva, dar cand am vazut ca nu imi trece am decis sa fac niste investigatii mai amanuntite. Asa ca printre altele, in februarie am ajuns si la cardiologie pentru un test de efort care a relevat niste modificari. Verdictul a fost ca trebuie sa fac neaparat o coronarografie pentru a vedea mai clar despre ce e vb. In martie am fost programat pentru interventie, iar aceasta s-a lasat cu un implant de stent deoarece aveam o artera circumflexa blocata, dar norocul meu a fost ca, nu stiu cum, artera si-a facut cumva loc pe langa acel blocaj.

Acum, la mai bine de o luna de la interventie, am inceput sa merg cu bicicleta, incetisor, fara sa ridic prea mult pulsul si am constat ca ma simt bine si nu mai am nicio problema.
As vrea sa stiu daca mai e cineva pe aici cu o problema similara si daca mai pot visa la ture la munte sau mai lungi ca nr de km. Evident, sunt constient ca nu se mai pune problema de concursuri sau ritm de competitie.

Ar fi  destul de frustrant ca dupa ce mi-am dedicat ultimii 6 ani ciclismului sa ajung sa fac doar plimbari cu bicicleta prin parc...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multă sănătate și bine că ești din nou pe forum pentru a împărtăși o experiență pe care mulți nu o au.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Îmi pare rău să aud asta, @Fane Deraior.

 

În principiu, ai avut artera circumflexă obturată peste 75% (aria suprafeței de secțiune).

Arterele coronare au multe ramificații. și prin vasodilatația ramificațiilor se poate asigura aportul de oxigen cînd o ramură e blocată. De la obstrucție 75% încolo nici mecanismul ăsta nu mai poate compensa suficient, și se impune stent, care dilată zona obstruată și restabilește circulația.

În lipsa stentului se ajunge la infarct.

 

Fac o mică paranteză anatomică:

Arterele coronare pornesc de la baza aortei și sunt responsabile de hrănirea mușchiului inimii (miocardul).

Acestea sunt:

- artera coronara dreapta

- artera coronara stîngș (trunchiul comun -  care se împarte în

  • artera descendenta anterioară
  • artera circumflexă.

Pe traiectul lor acestea se ramifica și fiecare alimentează cu sânge un anumit teritoriu din inimă. Circumflexa irigă partea posterioară și vîrful. 

artera-coronara-stanga-dreapta-anatomie.

 

Uite un studiu pe un număr mare de pacienți, în 46 de centre din Europa unde s-a practicat implant de stent (3132 pacienți cu vîrstă medie 56.5 ani).

https://www.researchgate.net/publication/258106507_Exercise_training_is_safe_after_coronary_stenting_A_prospective_multicentre_study

 

Nu trebuie să încetezi activitatea, din contra, însă trebuie să eviți neapărat exercițiile la frecvențe cardiace peste 75% din maximul vîrstei tale.

Să ai mereu la tine un monitor al frecvenței cardiace și să mergi în regim de croazieră (sau ”randonneur”, dacă vrei). fără sprinturi și fără urcări solicitante.

Să faci pauze cînd simți nevoia și dacă vezi că frecvența tinde să stea prea sus. Să te hidratezi cu izotonice.

Să îți iei medicația prescrisă, să mergi pe jos cît mai mult.  Să monitorizezi și gradul de obstrucție al celorlalte 2 ramuri (mai ales descendenta anterioară).

Turele ”la rupere” te rog să le consideri de domeniul trecutului.

 

Să ne mai spui cum evoluează. Succes și multă sănătate de acum încolo!

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa traiesti nea Fane si sanatate maxima iti doresc. Te astept la ture batranesti dupa pandemie.

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ținem pumnii și fingers crossed.

Știi ce vreau să zic.




Și am senzația că tre să te reorientezi.
Vii cu noi pe la ture. Lași cursiera și bagi chestii mai liniștite, mai contemplative, cu pauze mai multe, ritm mai - cough, cough - hai să-l numim mai lejer...


A, și trebuie musai să ne vedem mai mulți și să ne faci un tur de Uranus și să ne povestești istoriile de pe acolo.
>:D<

  • Confused 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cineva e confuz.
Nuș de ce. Am greșit cumva cu ce zic?

Vrei lămuriri de ce am scris ce am scris?
PM (mesaj) și dezvoltăm.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
On 24.07.2020 at 23:02, MaC® said:

Cineva e confuz.
Nuș de ce. Am greșit cumva cu ce zic?

Vrei lămuriri de ce am scris ce am scris?
PM (mesaj) și dezvoltăm.

 

 

Eu cred ca cineva are in meniu doar confuzia aia, ca si la postarile mele apare mereu.

Initial m-am intrebat ce-i cu ea, apoi am vazut ca-i omniprezenta. I-am dat pace, e loc pentru toti. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bun, revin cu un update dupa cateva luni :)

 

Dupa ce am pus primul stent am apucat sa fac circa 2500 km pe bicicleta la un pace moderat. Turele nu au fost mai lungi 70-75 km, una singura a fost de 100 si numai pe plat (singurul deal pe care l-am urcat a fost "muntele" Uzunu. Nu am avut absolut niciun fel de probleme nici pe bicicleta, nici dupa, totul a decurs normal. La sfarsitul lui iulie am mers din nou la Spitalul Militar deoarece rmai ramasese  ceva de rezolvat, mai precis doua portiuni mai lungi pe artera dreapta care erau infundate cca. 70%, asa ca m-am mai ales cu doua stenturi. Si pe langa ele cu obigatia de a lua pastile cel putin un an de zile (Brilique, Concor, Crestor si Aspenter).

Totul a decurs ca la carte si ma simt foarte bine. Doctorul mi-a recomandat sa reiau bicicleta treptat in limita efortului suportabil, asa ca pentru mine s-a zis cu concursurile sau PR-urile de pe strava :).

Maine mi-am propus s-o scot pe Bianca la prima tura mai serioasa de dupa externare ( commutingul pe care l-am facut prin oras nu se pune). Evident, pentru inceput, plat, ritm de plimbare si o bere la finalul turei. 

Multumesc pentru mesajele voastre si sa ne vedem sanatosi pe sosea. :bici-6::cheers:

 

 

  • Upvote 2
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pedalînd moderat, mîncînd sănătos și luînd medicamentele, evoluția ar trebui să fie bună.

Ai grijă de tine și lucrurile or să meargă cum trebuie. :)

Sănătate!

Share this post


Link to post
Share on other sites

De anul acesta m-am ocupat in regiunea Cluj-Zalau-Turda, de brevetele de anduranta.

Unul din participanti avea 62 de ani si doua stenturi. A venit cu o cursiera.

Pastra un ritm: puls maxim 120 bpm.

Spre surpriza mea a facut atat brevetele populare de 50, 75, 100, 150 km cat si pe cel de 200 km.

Poate ca uneori a mai si fortat cate un pic dar pe ansamblu, fara sa ii fi spus eu ceva, se incadra in regula puls pana in (180-varsta) bpm sau maxim 120 bpm dupa 60 de ani.

Evident ca orice faci, faci pe riscul tau dar pedalatul lejer, o ora pe zi nu poate decat sa iti faca bine.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Regula e 220 - vârsta, nu? Sau după 60 de ani, ori în cazul persoanelor cu probleme nu se mai aplică asta?

Share this post


Link to post
Share on other sites
45 minutes ago, mchereja said:

Regula e 220 - vârsta, nu? Sau după 60 de ani, ori în cazul persoanelor cu probleme nu se mai aplică asta?

Cred că @iacobdoc se referă la regula lui Maffetone (180-vârsta) pentru a stabili intensitatea antrenamentelor de anduranță, deci persoana respectivă în vârstă de 62 de ani ar trebui să meargă preponderent la 120bpm (rotunjit).
 

Se creează un pic de confuzie între cele 2 formule de calcul datorită acestei afirmații: ”Pastra un ritm: puls maxim 120 bpm.” O persoană sănătoasă la 60 de ani ar trebui să poate atinge un puls maxim de 160bpm (220-vârsta) și să ducă fără probleme un ritm de anduranță la 120bpm în medie (regula lui Maffetone, 180-vârsta).

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

@mchereja Nu.

220-varsta indica frecventa cardiaca maxima estimativa a unei persoane.

180-varsta ar fi pragul frecventei cardiace estimat a fi “sigur” in cursul unui efort fizic sustinut.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Fane Deraior Imi pare rau pentru experienta neplacuta. Sa stii ca exista mai multe abordari ale ciclismului amatoricesc, ca al nostru. Tu probabil l-ai cunoscut doar pe cel cu capul in ghidon, privind la roata celui din fata si la ciclocomputer, incarcand sa scoti date cat mai sus. Ajungeai acasa si aveai o idee vaga pe unde ai trecut, cum aratau localitatile, oamenii, dealurile, campiile etc. Bucuros sa pui pe strava nu stiu ce portiune cu nu stiu ce timp. Mi-am scos si eu sufletul in felul asta o perioada, pana mi-a deschis cineva ochii sa o las mai usurel, sa tin ghidonul mai de sus si sa ma uit nu numai la sosea, ci mai ales in stanga si in dreapta. Intre timp am mai cititi si cate ceva despre antrenamente si greselile la care suntem tentati sa le facem, fortand exagerat si mult timp, iar asta a fost un motiv in plus sa adopt stilul "plimbaret".  Si este minunat. Si mai ales benefic pentru sanatate si cu riscuri minime. Fugareala e de evitat, cu cat mai in varsta cu atat mai mult. Asa ca bucura-te ca mai poti merge, iar cu abordarea de care ti-am spus probabil ca te vei obisnui, daca nu iti va si placea. 

Daca totusi vrei 2-3 km/ora in plus la acelasi efort (mic/mediu), poti sa actionezi asupra bicicletei, daca mai e loc, cu niste roti sau cauciucuri mai de viteza, sau cu totul alta bicicleta. Daca pe plat sta la indemana ta sa iti stabilesti limita, pe deal e mai greu fara un angrenaj cu un raport de cadenta mare. Daca nu il ai, vrand-nevrand te vei cazni. Probabil pinioane sub 14 iti vor fi inutile, asa ca poti alege un bloc care pleaca mai de sus, astfel incat sa eviti etajarea grosolana si sa ai si pinionul cel mai mare destul de mare. 

Aspenter iau si eu de cativa ani, de cand ma apropiam de sixty, ca cica asa e bine, si in plus in zilele cand ies cu bici iau si aspacardin. Tensiune am undeva la 11-12 cu 7-8 dar mai am ceva aritimii, extrasistole ventriculare cum le-a numit medicul si aspacardinul se pare ca ajuta. La turele lungi trebuie mai multa atentie, adica intensitate si mai mica, mai ales pe final, cu revenire mai lunga, in plus evita sa nu faci treaba mica  mult timp, creste putin tensiunea, la fel cofeina si mesele copioase. Imi aduc aminte de unii care in pauza de carciuma mancau o roata de pizza si in primul km deja o zbugheau cu 40 la ora. Deh, artere tinere, elastice, merge, dar totusi nu e bine nici asa. Primavara, la inceputul sezonului, mers si mai cu atentie sa nu fortezi, un organism (inima) neantrenat e mai sensibil la suprasolicitari decat unul antrenat.

Probabil arat deja a mosneag sfatos si nici tu nu esti chiar incepator asa ca poti intui ce ti-e bine si ce nu. Sa auzim de bine. 

 

P. S. Stephen Hawking, daca nu ai auzit de el poti cauta pe google, un geniu intr-un scaun cu rotile, dar nu din nastere, a spus ca cea mai fericita zi din viata lui a fost cand s-a impacat cu boala lui. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.