Axe

Ciclocomputer - Calculati corect lungimea cercului !!!

Recommended Posts

Eu nu m-aş tare lua după borne sau după alea cu x metri până în intersecţie/la hotel/etc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai aia e chestia ca daca faci cu ata si bicicleta intoarsa nu iti da bine. Cand am facut a patra tura pe langa bicicleta mi-a dat mai mult si nu e real. Cand te lasi pe bicicleta se lasa si cauciucul.

Cu bornele nu stiu cat de exact este dar ma abtin de la presupuneri.

Oricum presiunea in roata variaza deci fix lafel nu va fi niciodata. Si la drum lung pe caldura creste presiunea in roti, pui bicicleta la umbra scade.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Şi cât de mare eroare rezultă din lăsarea cauciucului? Oricum nu mergi tot timpul cu aceeaşi presiune. Oricum eu am 60 kg, nu se prea lasă cu mine :))

Share this post


Link to post
Share on other sites

Distanta pe o tura de roata iese in plus cu centimetri, nu 10 dar iese cu peste 1, sa zicem intre 2 si 5, in functie de cat de umflata e roata, nu am masurat ca nu m-a interesat. Eu am 97 de Kg , cu mine se lasa ceva mai tare http://www.ciclism.ro/forums/public/style_emoticons/default/laugh.gif . Fa calcule sa vezi cat iti iese la o suta si la 1000 kilometri in plus. Ia circumferinta rotii ca si 2m sa fie mai usor. Cred ca am calculat bine, 10m pe Km, 100m pe 10km, 1000m pe 100km, deci 1% daca roata are circumferinta de 2m si e umflata tare la care iesi cu 2cm peste la o tura de roata. Si mai creste si viteza :D , o sai ai cu 30km/h mai mult http://www.ciclism.ro/forums/public/style_emoticons/default/laugh.gif .( =)) )

Share this post


Link to post
Share on other sites

O intrebare pentru detinatorii de cateye velo 8, cu ce ati prins suportul pe ghidon si senzorul de firca?

Aceasi problema am avut-o si eu cand mi-am schimbat ciclocomputerul, de pe mtb pe cursiera. Nu gaseam coliere pentru suportul de pus pe ghidon, cel de la furca se potrivea cu colierele cele mai subtiri gasite in magazinul de la colt. M-am gandit sa le subtiez, dar m-am dus la un magazin de biciclete si am cerut de acolo vreo 6 bucati. 4 pastrez in caz de il mai schimb iar cel de pe furca l-am prins in coliere mai groase.

Tot cu acelasi aparat, n-am mai masurat diametrul rotii, am pus direct valoarea din fabrica. M-am uitat pe fisa lui iar diametrul masurat de mine si cel de pe foaie avea o eroare de vreo 4-5 cm. Masurat la borne, nu stiu cat de exacte sunt ele, am in plus vreo 9-10 metri.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pe cursiera nu ai roti de 28" ? Mai bine masoara si pune-l manual ca si la viteza iti arata gresit, daca vrei desigur :) .

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dada, ma rog, de 28" greseala mea, aveam impresia ca pe mtb sunt de 16 iar pe cursa de 18 cand am scris postul.

Nu ma deranjeaza 10 metri in plus la un km.La nivelul meu de amator, rotunjesc viteza daca e sa ma laud cuiva oricum ii zic mai putin ca orice ciclocomputer are o marja de eroare.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am si eu o intrebare, defapt o precizare. Are vre-o importanta cat de aproape sau cat de departe de axul rotii este pus senzorul pe furca? Logic, oriunde se afla pe roata la o viteza constanta tot atata dureaza pana face 360 de grade. Si cum senzorul inregistreaza cate ture pe minut sau pe secunda face roata nu ar trebui sa aiba vre-o importanta unde este pozitionat.

Pai cica ar fi mai bine ca magnetul sa fie atasat mai aproape de axul rotii, pentru ca trece cu o viteza mai mica pe langa senzor, si astfel senzorul are mai mult timp sa receptioneze impulsul sau ce receptioneaza el acolo. Asa zicea pe Sheldon Brown.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Asta are oarece sens atunci cand senzorul e un releu Reeds, care are ceva inertie mecanica (foarte-foarte mica, e drept).

Daca-i senzor Hall, n-are nicio treaba.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un releu reed actionat cu un magnet permanent (in acest caz) permite o frecventa de comutatie maxima de 500Hz. iar durata de viata aprox. 1000 milioane actionari. Deci 500 X2m (circumferinta rotii - aproximativ) = 1000m pe secunda. In concluzie nu se pune problema de inertia releului. Problema este cat de performant este ciclocomputerul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mda, abia acuma calculai si io :-?

Daca n-am gresit si de data asta, atunci unui magnet de 1cm aflat pe o roata cu circumferinta de 2m i-ar lua totusi vreo 27ms pentru a trece prin fata senzorului la o viteza a biclei de 40 km/h.

Ar trebui sa fie foarte de ajuns, mai ales daca nu mi-am prins urechile cu matematica

(totusi, pentru faza cu 1000m/s ti-ar trebui un magnet cat juma' de circumferinta :P)

[L.E] S-ar putea totusi sa ma fi incurcat cu matematica, sa rezulte de fapt mai putin de 1ms... rog pe cineva mai putin cheaun la cap cand vine vorba de cifre sa confirme :-?

Un contact Reed poate avea nevoie de peste 1ms pentru a se inchide complet, cu tot cu faza de "bouncing".

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, releul acesta pana la urma face un contact electric. Durata acestui contact este egala cu durata de suprapunere a magnetului cu releul. Cu cat reedul si magnetul sunt mai aproape de axul rotii, cu atat este mai mare timpul contactului. Ciclocomputerul estimeaza viteza in raport cu numarul de contacte in unitatea de timp. (adica numarul de rotatii ale rotii), mai putin de durata contactului. Releul reed poate sa faca pana la 500 contacte intr-o secunda. Deci ca sa dea eroari ar trebui ca roata sa se invarta mai repede de 500 ori intr-o secunda...imposibil.

O parere: daca s-ar monta doi magneti pe roata la 180 grade unul fata de celelalt si la setarea rotii s-ar trece jumatate din marimea gasita ar aparea o estimare mai exacta mai ales la viteza foarte mica si o echilibrare a rotii.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Man, n-ai inteles. Releul poate sa faca maxim 500 contacte pe secunda daca excitatia magnetica apare cel putin jumatate din timp. 500 contacte pe secunda = 2 milisecunde ciclu.

Mai exact, un contact Reed are nevoie de circa o milisecunda pentru ca lamelele sale sa se deplaseze sub influenta unui camp magnetic, bashca fenomenul de bouncing.

http://reed-switch-info.com

Cum sa-ti zic .. degeaba ai frecventa scazuta, daca factorul de umplere e nesemnificativ.

La 40km/h, adica aproximativ 11.1 m/s, o roata cu circumferinta de 2m se va invarti de aproximativ 5.5 ori pe secunda.

Un magnet de 1cm reprezinta a 200-a parte a circumferintei.

1000 ms impartit la 5.5 ture, rezultatul impartit la 200 = ~0.9 ms, ceea ce nu e mult deloc pentru o inchidere corecta a unui contact Reed.

Apropiind magnetul si contactul de ax, creste dramatic timpul de actionare / factorul de umplere ;)

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

am o presimtire ca acel camp magnetic nu are doar 1cm "latime". Pune un motor de turatie variabila pe o roata (eventual de bicla,fara pneu, sa fie mai usoara) si baga Reed-ul intr-un osciloscop, sa vada si ochiul nostru niste cifre si pana cand tine pasul.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ok. Daca am invarti roata cu cu circumferinta de 2m de 10 ori /sec. = 72 km/h. Pana la 500 contacte /sec. mai este. Intradevar factorul de umplere este semnificativ si depinde de distanta magnetului in plan perpendicular pe releu, (in orice carte tehnica a unui ciclocomputer este specificat - la sigma bc2209 sts =12mm. aceasta distanta obtinandu-se apropiind sau departand magnetul pe spita fata de axul rotii si a releului pe furca). Depinde si de orientarea releului in campul magnetic etc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@dr_psht: N-am ciclocomputer pe bicla, da' am mai pus mana pe contacte Reed. Intr-adevar contactul se inchide un pic langa magnet, da' sa nu-ti faci iluzii ca prea departe.

La 12mm distanta, cu pastila magnetica efectiva mai mica decat cea din exemplul teoretic, am dat o estimare usor pesimista ;)

@dan001: Lasa frecventa maxima posibila la care poate fi actionat un contact Reed (si inca unu' rapid).

Uita de ea. E irelevanta in cazul asta. Ala e un contact mecanic, componentele lui au masa, respectiv inertie, respectiv se urnesc mai greu din loc.

Concentreaza-te asupra inertiei contactelor (variabila, in functie de model, la multe dintre ele depasind 1 ms pana la inchiderea ferma) versus timpul de actionare al campului magnetic.

La 72 km/h tocmai ai coborat timpul de actionare la ~0.5 milisecunde. Un sfert din ciclul de comutare in cazul frecventei de 500Hz asupra careia insisti :)

Bashca, circuitul electronic filtreaza contactele "false" (bouncing la inchidere), ceea ce scade mai departe (in mod voit si necesar) viteza de reactie.

Da, e o situatie limita.. ideea de baza e doar imbunatatirea sanselor unui ciclocomputer dotat cu contact Reed de a functiona corespunzator si atunci cand cobori Transfagarasanu'.. pentru cei ce tin asa ceva pe bicla :-??

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Asa este. Am umblat si eu cu astfel de relee, le-am si spart, au vid in interior, sunt de mai multe marimi, cu contacte pentru curenti diferiti. Si ciclocomputere am schimbat cateva. Datele la care ma refer sunt luate tot de pe net. Nu am avut curiozitatea sa fac un test sa vad daca sunt reale. Dar aceste relee sunt puse sa numere turatii mult mai mari in comparatie cu roata unei biciclete.

Oricum m-am bagat in aceasta discutie ca sa mai fac cateva postari sa ma pot baga si eu in marketplace. :))

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu am o metoda foarte simpla: Masor cu metrul de croitorie lungimea rotii cu cauciucul la presiunea uzuala. Iar cei care sustin teoria cu lasarea rotii in sarcina care-i reduce raza gresesc pentru simplul motiv ca "lasarea rotii" nu-i reduce lungimea. Daca se lasa intr-o parte se "umfla" in cealalta parte dar lungimea ramane la fel. La diferite presiuni s-ar putea sa apara foarte mici diferente.

Share this post


Link to post
Share on other sites

... Daca se lasa intr-o parte se "umfla" in cealalta parte dar lungimea ramane la fel. La diferite presiuni s-ar putea sa apara foarte mici diferente.

De obicei se umfla in partile laterale, deci lungimea nu mai e aceeasi. Cu toate acestea diferenta este f mica.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu am o metoda foarte simpla: Masor cu metrul de croitorie lungimea rotii cu cauciucul la presiunea uzuala. Iar cei care sustin teoria cu lasarea rotii in sarcina care-i reduce raza gresesc pentru simplul motiv ca "lasarea rotii" nu-i reduce lungimea. Daca se lasa intr-o parte se "umfla" in cealalta parte dar lungimea ramane la fel. La diferite presiuni s-ar putea sa apara foarte mici diferente.

Asta imi aduce aminte de: "stii de ce au intirziere trenurile vara? Din cauza caldurii, sinele se dilata si drumul e mai lung!"

De treaba asta se ocupa specialistii (absolventi de AR=autovehicule rutiere). Pt noi, e suficienta o masurare aproximativa, iar proba adevarului e comparatia cu terenul (in general, bornele km sunt plasate mult mai precis decit ciclocomputerele noastre).

De aici rezulta corectia finala. Daca faceti asa, veti constata ca acea "raza dinamica" de care vorbesc specialistii nu e vorba-n vint, veti vedea ca depinde chiar si de conditiile de drum (curbe, urcare/coborire) mai ales daca senzorul e pus pe roata din spate (mai rar, dar posibil).

P.S. ai dreptate, lungimea circumferintei rotii nu se modifica, dar spatiul parcurs nu se masoara pe circumferinta, ci pe solul relativ dur, pe care rostogolirea rotii se face la o raza mai mica din cauza deformarii anvelopei.

Share this post


Link to post
Share on other sites

P.S. ai dreptate, lungimea circumferintei rotii nu se modifica, dar spatiul parcurs nu se masoara pe circumferinta, ci pe solul relativ dur, pe care rostogolirea rotii se face la o raza mai mica din cauza deformarii anvelopei.

Si atunci, ca si metoda mult mai precisa de a determina circumferinta rotii, se poate face in felul urmator.

Presiunea in cauciuc sa fie cea folosita un mod uzual, se incleca bicicleta si se masoara distanta de la axul rotii pana la sol. Cu aceasta raza se poate determina, cu o precizie mai mare, circumferinta rotii. Daca am calculat bine, la o abatere de 5mm pe raza, la o viteza de 50km/h ai o eroare de 0.7km/h. Mai mult sau mai putin important.

Share this post


Link to post
Share on other sites

De acord pt.un calcul teoretic. Exista insa influente care nu pot fi calculate/estimate asa, static. E vorba de alunecari (de ex., daca senzorul e pe roata tractoare, cum ziceam mai sus).

In orice estimare, verificarea finala se face prin comparatie cu un etalon. Pt.asta am sugerat comparatia cu bornele km, pe o distanta mai marisoara (de ex., pe 10km putem observa abateri mai fine decit ne permite ciclocomputerul sa setam).

Share this post


Link to post
Share on other sites

La fiecare tur de roata pe asfalt se parcurge lungimea rotii care nu este influentata de faptul ca pneul "se lasa". Lungimea este aceeasi. Iar la sfarsitul zilei, ciclocomputerul meu imi va arata exact distanta parcursa de roata, asa cum a parcurs ea aceasta distanta, drept sau mai serpuit. Este mai putin important faptul ca nu va coincide exact cu ce-mi spun bornele. Oricum distanta pe care mi-o indica computerul este aproximativ cea reala, parcursa de roata mea. Desigur, la un tur al rotii pe asfalt exista un foarte mic procentaj de eroare intre lungimea rotii si distanta parcursa de aceasta pe asfalt datorat fenomenelor de frecare, micile "derapaje" ale rotii, insesizabile de cele mai multe ori. E dificil subiectul si niciodata nu vom ajunge sa-l descoperim exact, dar zic eu ca datele furnizate de ciclocomputerul nostru sunt mai mult decat suficiente chiar si pentru ciclistii profesionisti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Deci, daca la fiecare borna km ciclocomputerul arata 1020-1030m parcursi, bornele trebuie reamplasate, nu ciclocomputerul setat!

Interesant punct de vedere.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Normal ca ciclocomputerul trebuie setat. Tu zici ca daca masori lungimea rotii exact cu metrul de croitorie iti arata 20-30 de metri in plus la un km? Nu stiu nici cat de exact la 1000 m sunt amplasate bornele iar oricum iti va arata putin mai mult datorita faptului ca roata nu va parcurge o linie dreapta ci serpuita. In fine, are mai putina importanta. Cred ca daca nu ar exista ciclocomputere ar fi mai bine. Nu vedem padurea din cauza copacilor..si ce ne mai place...

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now