LucianTheOne

30.04.2011 - Maratonul Nordul Moldovei - Botosani

Recommended Posts

Am reusit sa termin primul meu concurs de MTB pe locul 12 la tura scurta din 87 de concurenti, si locul 7 in grupa mea de varsta.

A fost foarte misto, m-am intalnit cu multi prieteni, ne-am simtit bine si am trait multe momente de neuitat.

Traseul a fost foarte bun, daca era marcat mai bine ar fi fost exceptional. Regret amarnic ca nu am facut o tura de recunoastere inainte de concurs. Am pierdut mult timp pe coborari, nestiind ce urmeaza dupa curbe sau pe care bifurcatie sa o apuc.

Felicitari lui Vali si echipei sale, organizarea a fost buna, chiar daca s-a intarziat putin startul si a durat mult timp pana la premiere.

Pozele mele

Clasament traseu scurt

Clasament traseu lung

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari in primul rand organizatorilor, fotografilor si a interpretilor care au fost destul de numerosi. Zona de final a fost foarte frumoasa si vremea a fost un factor important in desfasurarea evenimentului, pentru ca am putut sta in poiana la povesti cu prietenii, savurand sarmale si clatindu-ne privirea cu biciclete si domnisoare.

Minusuri – marcajul traseului ar fi trebuit mai bine facut; lipsa punctelor de control de pe traseu (1-2 CP-uri ar fi fost utile); nepregatirea zonei de Finish in timpul util.

Plusuri – respectarea orei de Start si cea a Premierei; delicioasele sarmalute picante (sa fie sanatoasa mamaia); domnisoare frumoase si pupacioase; existenta unui furtun pt spalat biciclete; premii diferite - categorii, famiilie, consolare ...

Ne revedem la editia viitoare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fotografii multe, mai ales de pe traseu, de la un prieten de-al nostru din Clubul Fotografilor Botoșani Linkul

(mai ales pentru interpreții care doresc a se vedea în acțiune)

Pe siteul concursului (la Galerie foto-video) se află și linkuri către alte fotografii și filmulețe.

Participanții la această (frumoasă) reuniune a pasionaților de bicicletă - interpreți și spectatori - sunt rugați să se exprime la pagina ”Condica de sugestii și reclamații” :) de pe site. Organizatorii cunosc deja câteva din probleme (CP, apa, marcajele, întârzierea premierii) dar doresc să primească un feedback mai consistent.

Cât despre povestea cu primul concurent ajuns la sosire și nedumerit unde trebuie să se oprească pentru că voluntarii nu ajunseseră să monteze banerul de rigoare... sper să fie mai târziu privită ca un detaliu savuros :rolleyes:

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fotografii multe, mai ales de pe traseu, de la un prieten de-al nostru din Clubul Fotografilor Botoșani Linkul

(mai ales pentru interpreții care doresc a se vedea în acțiune)

Pe siteul concursului (la Galerie foto-video) se află și linkuri către alte fotografii și filmulețe.

Participanții la această (frumoasă) reuniune a pasionaților de bicicletă - interpreți și spectatori - sunt rugați să se exprime la pagina ”Condica de sugestii și reclamații” :) de pe site. Organizatorii cunosc deja câteva din probleme (CP, apa, marcajele, întârzierea premierii) dar doresc să primească un feedback mai consistent.

Cât despre povestea cu primul concurent ajuns la sosire și nedumerit unde trebuie să se oprească pentru că voluntarii nu ajunseseră să monteze banerul de rigoare... sper să fie mai târziu privită ca un detaliu savuros :rolleyes:

Data viitoare o sa mai dau drumul si la frane, sa am si eu poze la final :) Sper sa nu schimbati finishul la editia viitoare, sa nu ma fac de ras intreband pe sateni unde este memorialul, si deja trecusem langa, de vreo 2 ori.

Lipsa arbitrului de la km 19, m-a facut sa ma aventurez putin si pe tura lunga.. dar pana la urma tot am reusit sa ajung.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu stiu unde este. Cine a facut poza ? Cred ca nu a fost facuta cu camera noastra si e pe la cineva in aparat..

A facut-o prietenul vostru Michael. Chiar la sfarsit dupa ce am luat diplomele de interpreti. Credeam ca e aparatul vostru.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Politia rutiera era acolo ca sa "ne ajute" dar s-a facut un blocaj rutier la iesirea din oras si cu greu am reusit sa iesim. Bannerul pe care scria "sosire" era la mine in masina. Inca un exemplu ca bicicleta e mai rapida decat masina! Laco, te-ai miscat remarcabil! Felicitari!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Presupun ca dupa Laco am venit si eu ... ca nu era nimeni acolo cu Sosire ori altceva , eu am trecut de sosire si am ajuns la sosea :)) .

Super locatia de premiere !!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Noi ne-am intalnit la iesirea din Catamarasti-Vale cand eu fugeam spre masina si tu urcai spre echipajul salvamont aproape de sosire. Laco era in fata cam la cel mult un minut (trecuse deja de masina Salvamont). La sosire erau trei flacai de la noi. Cel mai "discret", Florin, statea langa gard cu un pix si nota concurentii. Oamenii credeau ca tot ce e de facut e sa stai la sosire si sa astepti concurentii. Toti trei erau in grup compact si nedespartiti. Am realizat ca oamenii nu erau pe deplin instruiti. Pentru ca e primul concurs de acest gen din aceasta zona, oamenii reactioneaza diferit, erau stresati (inclusiv eu) chiar intimidati :o. Personal sunt sigur pe clasament, am incredere in Florin.

Au mai fost ele si alte treburi...avem sedinta de club in seara asta si facem evaluarea. Sper sa nu fie nimeni ranit :D.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Lasa Vali ca ati fost la inaltime si la anul sigur va fi mai bine. Merita sa dai de beut la toata trupa. Daca noi la Galati nu ne-am ranit la voi nici nu se pune cazul. Si nu cumva sa le certi pe domnisoare pentru pupici :P.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Imi aduc aminte , eu te am intrebat cati mai sunt in fata si tu mi ai spus in ce directie sa o iau ... totusi o indicatie folositoare :D

Oricum la prima organizare , a iesit super ok .

Chiar daca marcajul a fost la limita , a fost ft bine . Interesanta treaba cu vopsitul ... ala nu se mai fura (poate mai vindeti pontul si la alti organizatori).

Share this post


Link to post
Share on other sites

Noi ne-am intalnit la iesirea din Catamarasti-Vale cand eu fugeam spre masina si tu urcai spre echipajul salvamont aproape de sosire. Laco era in fata cam la cel mult un minut (trecuse deja de masina Salvamont). La sosire erau trei flacai de la noi. Cel mai "discret", Florin, statea langa gard cu un pix si nota concurentii. Oamenii credeau ca tot ce e de facut e sa stai la sosire si sa astepti concurentii. Toti trei erau in grup compact si nedespartiti. Am realizat ca oamenii nu erau pe deplin instruiti. Pentru ca e primul concurs de acest gen din aceasta zona, oamenii reactioneaza diferit, erau stresati (inclusiv eu) chiar intimidati :o. Personal sunt sigur pe clasament, am incredere in Florin.

Au mai fost ele si alte treburi...avem sedinta de club in seara asta si facem evaluarea. Sper sa nu fie nimeni ranit :D.

Fii linistit, ca a fost un concurs si un weekend de neuitat datorita voua, organizatorilor, cred ca toata lumea s-a simtit extraordinar, zona de finish - de vis - , sarmalele ( oh-oh ).

In ceea ce ma priveste voi fi onorat sa va fiu oaspete si in viitor.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mesaj din partea echipei de organizatori:

Trebuie să ne asumăm vina pentru o greșeală a unuia dintre arbitrii noștri care a uitat să ne notifice abandonul unuia dintre concurenți (de fapt alegerea celui scurt la bifurcare în locul celui lung). Detalii la pagina de rezultate. Urmează să facem modificările și în clasamentele general și O40 la tura lungă, până reușim asta am considerat necesar să vă anunțăm această greșeală și implicațiile ei (presupun și pentru unii utilizatori ai forumului Dvs) cât mai repede ca o datorie față de participanții la tura lungă.

Cu respect,

Echipa GEOS.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am scris un articol despre participarea mea la MNM, pentru un concurs de la Veloteca.

In urma cu ceva timp am aflat ca niste prieteni si colegi ciclisti din Botosani, vor sa organizeze primul concurs MTB din judetul lor. Fiind foarte aproape am decis sa particip si eu, ca nu e tarziu nici la 33 de ani. Dar nu era nici o graba, aveam timp destul cu pregatirile. Cu gandul asta in minte mi-am vazut de treaba si subit am realizat ca mai sunt trei zile pana la concurs...

Am facut rapid inventarul. Antrenamentul era... si nu prea era. Cateva ture pe asfalt la Suceava dupa marfa si doua ture prin paduri si dealuri de intensitate medie. Tot timpul merg cu bagaje grele, deci fara ele voi zbura. Autosugestia si vointa vor suplini antrenamentul lipsa.

Bicicleta de concurs era si ea pe acolo prin atelier, dar sub forma de piese disparate aranjate prin cutii si rafturi. E usor de montat o bicicleta, mai greu e sa alegi piesele potrivite. Oare cum va fi vremea, va ploua sau nu? Terenul este accidentat sau neted? Dealurile sunt inalte, vaile adanci? Astea erau dilemele care ma rodeau si care ma faceau sa aman constructia bicicletei. Cu trei zile inainte am fost fortat sa ma hotarasc. Site-urile meteo anuntau ploi usoare, deci am ales cauciucuri late si cramponate, unul de 2,4 si unul de 2,2. Am tot invartit si rasucit o furca cu suspensii, dar cele 2,5kg nu ma atrageau deloc, asa ca am montat cea mai usoara furca rigida din cate am gasit. Pentru compesare am pus cauciucul de 2,4 pa fata, iar pe ghidon am bagat niste mansoane groase cu gel.

O alta decizie grea a fost alegerea transmisiei. Am eu o boala cu butucii cu viteze integrate, si tare ma manca sa pun un Nexus 8 pe bicla de concurs. Mai ales ca intamplarile cu deraioare si urechi rupte sunt foarte dese la concursuri din astea. In cele din urma am montat un angrenaj clasic de 3x8, mai mult din cauza cadrului care avea dropout-uri verticale si nu voiam sa ma complic cu un intinzator.

Frane V, ca nu aveam suporti pentru frana disc, pedale normale, ghidon drept, piese XT si LX de acu 10 ani si ca sa scap de alta fobie am bagat si niste zeama antipana in camere. M-am dat 3 pasi inapoi si mi-am admirat munca... de fapt am cam strambat din nas. Furca era ruginita, cadrul belit, caucioacele aratau dizgratios, rotile diferite, dar lasa ca daca merg repede nimeni nu o sa observe. Asta se intampla miercuri seara, concursul era sambata, oricum nu mai era timp de joaca.

A doua zi am facut o tura de vreo 50km pe asfalt ca sa ma obisnuiesc cu bicla. Parca eram nascut pe ea, deja aveam visuri eroice. Vineri am scos-o putin pe offroad, am incercat niste scheme prin gropi si santuri si mi s-a mai diminuat entuziasmul. Am incasat o pedala cu pini in tibie si o şa... acolo, si am decis ca antrenamentul e incheiat si acomodarea completa.

Sambata dimineata la 6:30, dupa 5 ore de somn eram la atelier si montam bicla pe masina unui prieten. Putin dupa 7 am ajuns in Botosani la locul startului, start care avea sa aiba loc la 10. Macar la start am ajuns primul, ca la sosire nu se stie. Am reusit ca mari eforturi sa mananc o banana si cativa biscuiti, am inghiti cateva guri de apa cu isotonice, m-am echipat si am inceput sa tremur. De frig, nu de emotie. Pe nesimtite s-a facut 9:45 si m-am imbulzit la start sa prind un loc mai in mijloc, ca la margini era cam racoare.

3, 2, 1, si am plecat. Pedalez voiniceste pe asfalt spre iesirea din oras. Sunt atent la ceilalti concurenti care roiesc din toate directiile incercand sa se depaseasca. Intru si eu in joc si plamanii incep sa se aprinda. Nu-i nimic, in curand mi se va regla respiratia si imi voi reveni, mi s-a mai intamplat asta. Zadarnica speranta, cand am iesit de pe sosea si am luat-o la deal pe aratura, am crezut ca o sa-mi explodeze plamanii. Dupa cativa kilometri am pus mana pe frana hotarat sa trag pe dreapta si sa ma intind pe iarba. Mi-am dat doua palme si un sut un fund si am apasat si mai tare pe pedale. In scurt timp plamanii am devenit o durere secundara, picioarele au inceput sa se simta de parca nu erau ale mele, iar furca rigida nu se facea nici ea de ras trasmitandu-mi toate denivelarile in palme si umeri. Si soarele a devenit brusc foarte agasant, noroc ca majoritatea traseului a fost prin padure. Din fericire phisicul meu masochist mi-a sarit in ajutor si am inceput sa ignor toate durerile.

La fiecare curba si coborare regretam amarnic faptul ca nu venisem sa fac o tura de recunoastere inaintea concursului. Pe plat si la deal bagam ca MIG-ul, dar la vale ma miscam ca o domnisoara, nestind ce surpriza poate aparea de dupa colt. Si surprize au fost destule. Dar cel mai tare m-am temut de rataciri. M-am oprit la multe intersectii ca sa fiu sigur ca merg pe drumul marcat corect. Dintr-o data am iesit din padure, pe o coborare vijelioasa si am realizat ca sunt singur, atat de singur. De-a dreptul socat am oprit si m-am uita imprejur. In fata era camp deschis si nu vedeam pe nimeni, iar pe drum nu era nici o urma de cauciuc. Am stat pe loc vreo 10 secunde pana a mai aparut un concurent din padure, apoi inca unu si inca unu. Deci eram pe drumul cel bun.

Am trecut pe langa un punct de alimentare unde era apa, suc, banane, batoane, dar nici prin cap nu mi-a trecut sa opresc. Aveam furtunul camelback-ului langa gura, si desi imi era foarte sete nu ma induram sa slabesc ritmul si sa trag un gat de apa. Deja pierdusem simtul realitatii, tot ce conta era sa continui si sa urmaresc marcajele. Nu stiam cat mai este din traseu, ma uitam la ciclocomputer, dar vedeam doar niste simboluri neintelese. Gafaiam ca o locomotiva, transpiratia curgea siroaie, muschii parca se dezintegrau, dar un fel de manie ma stapanea si aproape ca imi placeau aceste senzatii.

Brusc, dupa o curba am vazut un baner mare, rosu pe care scria SOSIRE si a izbucnit un ropot de aplauze si incurajari. Am accelerat ca nebunul de parca voiam sa dobor recordul mondial, cred ca finish-urile de la cursiere m-au marcat mai mult decat trebuie. Am trecut linia si parca am intrat intr-o alta lume. Iarba verde si flori galbene, presarate cu biciclete rasturnate si ciclisti intinsi pe jos. Inainte de a le urma exemplul, i-am numarat rapid si am constatat ca sunt vreo 10-12.

Destul de bine zic eu, cu 10 in fata si 100 in spate.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.