Sign in to follow this  
adyoc

Articole din ziare cu si despre ciclism

Recommended Posts

  • Compania Red Peak a făcut un experiment cu o bicicletă legată pe o stradă din cartierul Soho din New York, pentru a vedea ce se întâmplă cu ea într-un an de zile, scrie Daily Mail.

    Bicicleta a fost echipată cu un coş, o sticlă cu apă, lumini şi clopoţei, realizatorii experimentului întorcându-se în fiecare zi pentru a o fotografia. Din 1 ianuarie 2011, bicicleta a fost dezmembrată, iar în a noua lună a dispărut.

    "Zvonurile sunt adevărate - New York-ul este plin de hoţi de biciclete. Am numit experimentul Bicicleta vieţii", a spus un angajat al companiei Red Peak.

    Bicicleta a rezistat peste 100 de zile, însă în ziua 182 a fost furată sticla cu apă. în ziua 270 bicicleta nu a mai putut fi găsită.

  • http://www.jurnalul.ro/fun/experimentul-bicicleta-vietii-ce-se-intampla-intr-un-an-de-zile-cu-o-bicicleta-in-new-york-video-602153.htm

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cât de dăunător este sportul pentru articulaţii?

Imagine postată

Se spune că unele sporturi pot fi dăunătoare sănătăţii noastre, în special articulaţiilor. Alte studii în domeniu atestă faptul că riscul apariţiei problemelor articulare sau a osteoporozei scade atunci când facem mişcare fizică, în mod regulat şi…moderat.

Dacă te întrebi ce tipuri de efort fizic te pot afecta negativ şi în ce condiţii s-ar putea întâmpla asta, iată mai jos câteva răspunsuri:

• Sportul a fost privit întotdeauna ca pe cel mai sănătos obicei al vieţii noastre. Reglează tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul cardiovascular, ne oferă un tonus mai bun şi un corp de invidiat. Totuşi, diverse cercetări au demonstrat că efortul fizic exagerat suprasolicită articulaţiile. Adevărul este, însă, undeva la mijloc. Muşchii din jurul articulaţiilor stabilizează şi atenuează impacul mişcărilor realizate. Aceşti muşchi sunt cei care protejează articulaţiile, iar unele dintre exerciţiile fizice (stretchingul şi alergarea moderată, de exemplu) ajută la dezvoltarea şi creşterea rezistenţei acestor muşchi. Aşadar, din acest punct de vedere sportul nu dăunează articulaţiilor, ba chiar dimpotrivă.

• Cu toate astea, există şi sporturi mai agresive care în timp pot într-adevăr dăuna. Tenisul, fotbalul, sporturile de echipă, sporturile de contact, exerciţiile pliometrice, alergarea “intensivă”, joggingul, căţărarea, antrenamentul cu greutăţi, exerciţiile pentru creşterea masei musculare (acestea suprasolicită şi pun o presiune mai mare asupra articulaţiilor), antrenamentul la stepper sau banda de alergat - toate pot afecta articulaţiile, doar dacă le practicăm mult timp, la o intensitate şi durată nerecomandată.

• în acest sens, îţi poţi lua unele măsuri de precauţie: foarte importante sunt încălzirea, tehnica de execuţie, modul de abordare al exerciţiilor, echipamentul de protecţie, sportul practicat în concordanţă cu vârsta, antecedentele medicale şi greutatea corporală. De exemplu, unei persoane supraponderale îi este recomandată în primul rând o dietă alimentară potrivită, completată mai apoi cu un program de mişcare fizică, moderată. în caz contrar, articulaţiile vor fi suprasolicitate, crescând riscul apariţiei accidentarilor sau a altor probleme de sănătate.

• La polul opus, se află exerciţiile cu un impact mai mic asupra articulaţiilor. Exerciţiile fitness, înotul, ciclismul, stretchingul, alergarea pe distanţe moderate sunt recomandate şi fac parte din categoria sporturilor ce nu prezintă riscuri majore.

http://www.miscareafacebine.ro/ei-te-invata/cat-de-daunator-este-sportul-pentru-articulatii-156

Share this post


Link to post
Share on other sites

Gino Bartali, legenda ciclismului italian din anii '40, a ajutat mai mult de 800 de evrei în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Uniunea Ciclistă Internaţională a făcut publice dovezile care i-au adus lui Bartali titlul de "Justiţiar între Naţiuni", onoare rezervată celor care nu s-au născut în Israel, dar care au ajutat evrei să scape de exterminarea nazistă.

Detaliile despre faptele incredibile pe care le-a făcut Gino Bartali au ieşit la lumină abia acum, după ce fiul său, Andrea, a continuat cercetările într-o universitate alături de Laura Guerra, un jurnalist din Israel, stabilit acum în Toscana, informează AFP.

"în 1943, Bartali, care cîştigase deja Turul Franţei şi de două ori Turul Italiei, a fost repartizat de regimul fascist în cadrul Poliţiei Rutiere, dar a părăsit slujba pe 8 septembrie şi a ales să îi ajute pe evrei să îşi procure acte false", scrie într-un comunicat de presă eliberat de UCI.

Toţi soldaţii care îl vedeau pe Bartali pe traseul dintre Florence şi San Quirico, lîngă Assisi, credeau că italianul făcea un antrenament obişnuit de 380 de kilometri. De altfel, soldaţii se cam temeau să îl oprească pe unul dintre idolii poporului italian. Bartali nu se antrena, ci ducea documente preţioase ascunse în şaua şi cadrul bicicletei. Imagine postată

Bartali nu s-a lăudat niciodată cu faptele sale, ţinînd secretul chiar şi faţă de soţia sa, pînă aproape de finalul vieţii. "Binele e ceva ce faci pentru celălalt, nu ceva despre care să vorbeşti. Unele medalii sînt prinse în sufletul tău, nu de jacheta ta", a explicat într-o zi Gino.

Gino Bartali e ciclistul care a cîştigat două ediţii de Tur al Franţei la cea mai mare distanţă în timp: 1938-1948. Spre sfîrşitul anului 1943, Gino Bartali a fost încarcerat pentru 45 de zile, din cauza faptului că susţinea poziţia Vaticanului împotriva fasciştilor. Din noroc, nu a fost adus în faţa unei curţi marţiale şi niciodată nu a fost judecat. La eliberare, şi-a reluat antrenamentele şi a cîştigat al treilea tricou roz şi un alt Tur al Franţei, la zece ani distanţă de primul.

Cunoscut pentru rivalitatea pe care a avut-o cu Fausto Coppi, Gino Bartali a fost numit de pluton "Gino cel Pios", datorită faptului că era foarte credincios. De foarte multe ori a fost auzit lăudîndu-se că Papa Ioan al XXIII-lea l-a rugat să îl înveţe să meargă pe bicicletă. A fost auzit spunînd: "Dacă sportul nu e o şcoală de viaţă şi camaraderie, atunci nu are nicio valoare".

.

http://www.gsp.ro/sp...ael-301706.html

Share this post


Link to post
Share on other sites

cat si ce sport a facut in viata ei cea care a scris articolul despre articulatii?

Share this post


Link to post
Share on other sites

cat si ce sport a facut in viata ei cea care a scris articolul despre articulatii?

69 ! :))

Pe de-o parte ii dau dreptate, sunt multi care au tabarat pe sali crezand ca fac si desfac multe in privinta greutatii lor; am colegi de birou care fac `banda`la sala si ii dor toate alea, in special genunchii. Chiar Joi vorbeam cu un coleg care schiopata din cauza salii, unii exagereaza crezand ca daca vor alerga 15.000 km pe banda vor da jos 15.000 kg ;)) Fara o alimentatie adecvata si odihna nu vei reusi decat sa-ti distrugi articulatiile, asta daca NU ai facut deloc sport la viata ta si te apuca peste noapte dorul de acesta.

Mai tine si de constituia omului, de felul lui de-a fi mai sanatos din fire/gena , etc...si-n fond, am vazut picioare rupte si la Bowling incat nu ma mira ce se intampla la celelalte sporturi. :-

Share this post


Link to post
Share on other sites

http://www.evz.ro/detalii/stiri/te-platesc-sa-mergi-cu-bicicleta-990644.html

"Angajaţii unei parohii primesc bani dacă vin cu bicicleta la serviciu. Continental donează 1 leu pentru fiecare km parcurs pe două roţi.

<a href="http://www.evz.ro/typo3temp/pics/19_Sibiu_d802be6dc4.jpg" rel="group" title="">Imagine postată

Firmele din Sibiu au început să îşi adap­teze oferta către angajaţi folosindu-se şi de nou amenajatele piste de biciclete: pentru fiecare km parcurs pe două roţi, angajaţii fie primesc bani, fie contribuie la acţiuni umanitare.

E mai sănătos

Primii care au implementat un sistem "pedalezi şi câştigi" au fost cei din cadrul Parohiei Evanghelice Sibiu. De doi ani, angajaţilor le-au fost cumpărate biciclete cu kilometraj. Pentru deplasările în oraş, angajaţii întocmesc o foaie de parcurs în care com­pletează numărul de kilometri parcurşi pe două roţi. La final de lună, pentru fiecare kilometru Parohia decontează câte 60 de bani.

"Nu numai că, mergând cu bicicleta, se decongestionează traficul, dar e şi mai sănătos acest gen de mişcare", apreciază Killian Dörr, prim-preotul Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu.

Donaţii în contul kilometrilor parcurşi

Din acest an, demersul Parohiei Evanghelice este dublat de al uneia dintre cele mai mari întreprinderi din oraş, Continental, cu peste 1.800 de angajaţi. Oameni care sunt încurajaţi să folosească bicicletele în drum spre serviciu: pentru fiecare kilometru parcurs, compania donează bani Căminului-spital pentru bătrâni "Carl Wolf".

Ideea aparţine unui angajat, Marius Bârsan. "Ideea mi-a venit prima dată în 2007 când am participat la o pregătire de serviciu în Germania, într-un sat din zona Munchen-ului, la o firmă parteneră", povesteşte Marius. A propus ideea managementului şi, de anul trecut, Continental donează, în decembrie, câte un leu/km spitalului de bătrâni.

Piste de la un capăt la celălalt

În Sibiu, în ultimii doi ani, benzile de circulaţie de pe principalele bulevarde au fost reaşezate, făcând loc pistelor de biciclete. Acestea sunt marcate pe carosabil, au o lăţime de un metru şi leagă, practic, toate cartierele oraşului de centrul acestuia. Apariţia pistelor a mărit considerabil numărul celor care folosesc bicicletele în drum spre serviciu, dar şi numărul de acţiuni comunitare în acest sens. Zilele trecute a fost finalizat proiectul celor de la "Bicicleta zilnică", prin care din fonduri private au fost instalate rasteluri pentru biciclete în peste 30 de zone din oraş."

Vrem si noi in Bucuresti !

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vă plac Turul Franței, doamna Udrea?

– Vă interesează ciclismul? l-am întrebat pe socrul meu care nu-și dezlipea ochii de pe Eurosport.

– Nu, da’ mă uit la peisaje…

La fel ca socrul meu, peste un miliard de suflete de pe întreg Mapamondul „vizitează“ din fotoliu traseul pe care se desfășoară Turul Franței, ciclismul fiind singura competiție de la care se transmit și peisaje. Mereu în continuă schimbare de culori, castele, corturi, dealuri, vii, orășele cu mușcate la geam, munți, baloane, serpentine, grătare, râuri, ramul.

Ba chiar, anul ăsta, se transmit și rețete culinare specifice fiecărei zone în care se desfășoară câte una dintre cele 21 de etape ale „Marii Bucle“. O costă ceva pe sora Franța cele trei săptămâni de publicitate, zi-lumină, la cele 160 de televiziuni din tot atâtea de țări care preiau competiția? Nimic! Nada! Nula! Ba chiar organizatorii mai încasează și vreo 50 de milioane de euro din drepturile de televizare. Numai pe marginea șoselei se adună vreo 15.000.000 de gură-cască, de vreo patru ori mai mult decât la Bute în fața televizorului. Din care 5.000.000 sunt turiști străini, de patru ori mai mulți decât vin în România tot anul! Înțelegeți cam unde bat eu, doamna ministru?

Ia să vedem cum stăm și noi cu „Mica Buclă“. Turul Ciclist al României, născut în 1934, a demarat anul acesta, de la Mamaia, fără taxă de barieră (sper), străbătând dulcile dealuri ale Dobrogei, a luat-o prin câteva județe eronate, Ialomița, Galați, Brăila, Vaslui, pentru ca să apuce calea Neamțului și să dea ocol mirificei Bucovine, să coboare iar prin Neamț, în Harghita, după care în Mureș, prin frumuseți ce-ți taie respirația, acolo unde nu s-a tăiat vegetația, ca mai apoi să lase în urmă bisericile fortificate ale Sibiului și pe cele cu ceas ale Brașovului, pentru a o lua pe Valea Prahovei în jos, către București, unde primarul Oprescu a promis că-i va aștepta pe cicliști la sosire și n-a mai ajuns. Cine a transmis, cine a urmărit cursa? Nici dracu’! Doar o mână de rutieriști amatori care i-au așteptat pe concurenți la Bâlea Lac și câțiva ziariști români, pasionați de fenomen.

Susținătorul principal, BRD, a dat anul acesta 190.200 de lei, ceva mai puțin decât îl costă pe un sponsor al Tour de France să-și bage o mașină împopoțonată în caravana publicitară. Și anul acesta sunt vreo 160 de mașini în caravană! Fondul total de premii al „Micii Bucle“ a fost de 25.000 de euro. Fondul francezilor depășește 3.000.000 de euro. Câștigătorul cursei de anul acesta, Andrei Nechita, a încasat 2.900 de euro. Anul trecut, Alberto Contador a ridicat 450.000 de euro. Dopat! N-are sens să mai continuăm comparațiile. Nici raportul dintre PIB-urile celor două țări nu justifică uriașul decalaj. Poate doar la premiile de etapă: un 723 de euro la noi, 8.000 la ei!

Păi, dacă tot avem niște bani europeni, care nu pot fi cheltuiți decât pentru promovarea prin sport a imaginii României, nu mai bine organizăm o „Buclă Medie“, să sară și Turul nostru la o categorie superioară? Să treacă și prin Buzău, Maramureș, Alba, Cluj, Argeș, Buzău și prin Deltă, via Transfăgărășan? Că Valea Oltului ce-o avea? Sau Buzăul.

Ca să-ți vină starurile, sponsorii multinaționali și vreo 4.000 de ziariști acreditați ca în Hexagon, trebuie să dai premii grase – cam cât ne-au costat frunza și meciul lui Bute la un loc. Însă cu 3-4 milioane în premii îi vezi și pe Contador, și pe Cancellara, și pe frații Schleck pedalând pe la Babadag. N-ar fi mare efort, statul Kazahstan a băgat mai mult în fundul echipei Astana. De cazări, mese și dans se pot ocupa consiliile județene pe propriile speze. Știați că în Franța primarii plătesc dacă vor să treacă Turul și pe la ei? Sigur, mai trebuie niște bănuți, dar nu mai mulți decât s-au cheltuit ca Năstase să schimbe mingi cu magrebienii pe străzile Parisului, în timp ce Nadia făcea flic-flacuri și Hagi o mie pe dreptul, sub ochii înguști de uimire ai turiștilor chinezi. Măcar dacă am avea ce să le propunem legat de acești mari sportivi: bojdeuca Nadiei, un muzeu al figurilor lui Năstase, statuia lui Hagi, mare cât a lui Iisus de la Rio de Janeiro. (Ce râzi, bă, „Mustață“!?) Dar n-avem!

N-om încasa noi 120 de milioane, ca francezii, da’ nici bani n-om pierde. Mai ales pe termen lung. Un secret, doamna ministru. Cicloturiștii care vor veni să refacă traseul sunt exact ce ne trebuie. Nu-s pretențioși, nu vor autostrăzi, stele Michelin sau aqualand în curte. Oferta noastră modestă le este arhisuficientă. Cu un duș, un cearșaf curat și o omletă cu ouă de țăran i-am mulțumit. Sunt atât de obosiți încât seara pică lați, nici de preț nu mai întreabă la venire. Și n-ar fi bine să luăm de-acum opțiunea pentru o felie din tortul de 20 de miliarde euro, cât va atinge piața turismului pe două roți în 2020?

Și vă mai dau un pont pentru Șefu’. Așa cum Turul Franței a călcat cu roțile și prin Olanda, Belgia sau Italia, așa și Turul “României” ar putea să treacă pe la Chișinău. Cum ar suna? Putin, imediat!

Răzvan Cucui

Bine scris, bravo

Un mare plus de la mine.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pfuaaaaa, descoperiră ș-ăștia de la tabloid cum vine cu apa caldă...

Ia dă un sărci p-aici pă forum să vezi ce avansați suntem noi ;)

Și informați.

Share this post


Link to post
Share on other sites

http://www.dailymail.co.uk/news/article-2313887/Bike-thefts-slashed-50-University-scientists-install-picture-pair-EYES-cycle-racks.html

 

Oare asta ar functiona la ciorditorii nostri?  Ori sunt ai lor mai sensibiliciosi si "usor simtitori" ...

Daca stiu sa citeasca, poate.... ca in bancul cu "Nu trageti in pianist", dar ma indoiesc foarte tare!

Share this post


Link to post
Share on other sites

http://www.zf.ro/zf-24/romania-ocupa-locul-trei-in-ue-la-productia-de-componente-si-accesorii-pentru-biciclete-10850543

 

"România ocupă locul trei în Uniunea Europeană (UE) la producţia de com­ponente şi accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de 200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puţin sub rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia.

În Germania, cea mai mare economie a Europei, au fost fost produse în 2011 piese şi accesorii de biciclete în valoare de 210 milioane euro, ceea ce reprezintă 16% din totalul fabricat la nivelul UE, potrivit unui raport ai COLIPED (Asociaţia Europeană a Producătorilor de Componente şi Accesorii pentru Biciclete). Dintre statele vecine României, Ungaria şi Bulgaria au avut o producţie în valoare de cinci milioane euro, respectiv un milion de euro.

Cele mai multe componente pentru biciclete se fabrică în Italia, unde valoarea producţiei a fost de 420 milioane euro, respectiv 32% din totalul din UE.

România se plasează, de asemenea, pe locul patru în UE în funcţie de numărul locurilor de muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800. Pe primele locuri în clasament se situează Italia, Germania şi Franţa.

Cu toate acestea, la producţia de biciclete România nu este fruntaşă, dar se numără printre primele zece ţări din UE la acest capitol.

În 2011, în România s-au produs 422.000 unităţi, de peste cinci ori mai puţine decât în Italia, unde se produc cele mai multe biciclete din UE.

În schimb, la vânzările de biciclete, România ocupă locul 12, cu o piaţă de 375.000 de unităţi.

Cele mai mari fabrici de biciclete din România sunt la Deva şi Reşiţa. Aceasta din urmă produce pentru lanţul francez de magazine de articole sportive Decathlon."

 

Locul 3 in UE la productia de bicle si piese, ultimul loc la piste de bicicleta ... Oparescule, se aude ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

Sign in to follow this